508 matches
-
nervurilor. Frunzele sunt mai alungite, înguste și se curbează spre partea inferioară (fig. 75). Din cauză că nervurile nu cresc în același ritm cu mijlocul, de-a lungul lor apar gofrări (încrețiri). Pe aceste plante apar puține păstăi, cu semințe ce se maturează târziu și au aspect “marmorat”. Transmitere-răspândire.Virusul este răspândit în natură de diferite insecte. Virusul se transmite de la un an la altul prin sămânța infectată, în al cărui embrion se găsește. Plantele ce au fost infectate în stadiu tânăr au
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
brunifică, se subțiază și uneori se rup, frunzele prezentând perforații (fig. 107). În condiții de umiditate ridicată, boala evoluează rapid, apare veștejirea și uscarea frunzelor ceea ce duce la desfrunzirea înainte de vreme și oprirea din creștere a fructelor, ce nu se maturează. Fructele atacate prezintă zone scufundate brune, cu crăpături și cu zonalități concentrice. Transmitere-răspândire. Răspândirea ciupercii de la plantă la plantă, de la un etaj de frunze la altul, se face prin intermediul sporilor duși de vânt sau de picăturile de apă. Temperatura cuprinsă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se îngălbenesc și cozile, se usucă, pe ele altârnând frunzele uscate (fig. 119 b). În funcție de ritmul ofilirii și uscării, pe plantă se găsesc fructe mici, brune, ce se usucă, în paralel cu fructe mari ce sunt veștede și nu se maturează. Vasele conducătoare sunt brunificate, dar mai slab ca la fuzarioză și sunt astupate de miceliu. În cazul atacurilor de început, simptomele pot dispare dacă se instalează o vreme mai rece și cu insolație slabă. Transmitere-răspâdire. Ciuperca rezistă în sol prin
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
brunifică, se zbârcesc și au un miros acru, fiind în același timp umede. Pomii atacați își încheie mai devreme ciclul de vegetație, iar frunzișul capătă o culoare galbenă și apoi arămie, încă din lunile iulie-august. Fructele rămân mici și se maturează mai încet. În anul următor, pomii atacați de jur împrejurul bazei tulpinii, se usucă după înflorit sau, devin mai sensibili la gerurile din timpul iernii. Atacul se manifestă și pe fructele din etajul inferior al pomilor sub formă de pete brune, circulare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
gălbui-verzui, cu aspect apos, destul de vizibile pe fructele dezvoltate, însă nematurate (verzi). Deseori, țesuturile din dreptul petelor nu mai cresc și fructele apar deformate, prezentând scurgeri de clei. Fructele atacate cad din pom cu aproximativ o lună înainte de a se matura, ceea ce constituie o pierdere foarte mare de recoltă. De asemenea, în fructele atacate se găsesc cantități reduse de zahăr, comparativ cu cele sănătoase, așa încât, prunele căzute nu sunt bune nici pentru țuică. Pete sau inele de decolorare apar chiar și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pete mici, de 2-5 mm, circulare sau colțuroase, de culoare cenușie, care sunt înconjurate de un inel bruniu. Petele se pot uni și o mare parte a suprafeței frunzei este distrusă. Frunzele cad în lunile august septembrie și fructele se maturează greu. Alteori, pe frunze apar pete mari, cenușii, de formă circulară, de până la 2-3 cm în diametru. Pe partea inferioară a frunzelor, în dreptul acestor pete, apar fructificații punctiforme cu spori, de culoare cafenie-închis, așezate în cercuri concentrice. Fructele atacate prezintă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
peritecii) cu gât lung, ce conțin spori. Iernarea ciupercii poate avea loc și sub formă de miceliu parazit în scoarța ramurilor.Din cercetările făcute la Iași (1957-1960) periteciile se formează în primăvară, după ce temperatura solului depășește 7-10șC, iar sporii se maturează la temperaturi cuprinse între 15-20șC. În toți anii de observații, sporii s-au maturat după 25 aprilie, iar eliminarea masivă a lor, a fost între 1-18 mai (C. Sandu-Ville, Al. Lazăr, M. Hatman, 1961). Prevenire și combatere. Se va distruge
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
formă de miceliu parazit în scoarța ramurilor.Din cercetările făcute la Iași (1957-1960) periteciile se formează în primăvară, după ce temperatura solului depășește 7-10șC, iar sporii se maturează la temperaturi cuprinse între 15-20șC. În toți anii de observații, sporii s-au maturat după 25 aprilie, iar eliminarea masivă a lor, a fost între 1-18 mai (C. Sandu-Ville, Al. Lazăr, M. Hatman, 1961). Prevenire și combatere. Se va distruge sursa de infecție prin strângerea și arderea frunzelor sau prin îngroparea acestora sub brazdă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
lungul nervurilor principale, iar apoi pe toată suprafața inferioară a frunzei (fig. 182). Frunzele atacate se îngălbenesc și cad, iar lăstarii rămân desfrunziți înainte de sosirea toamnei și neputându-se lignifica, degeră ușor în timpul iernii. Frunctele rămân mici și nu se maturează normal. Transmitere-răspândire. Pe agriș și coacăz, în vară (iulieaugust) se formează grupuri de spori ce produc infecții repetate în vară, dar rezistă și iarna. După ce iernează, sporii de rezistență germinează și infectează pinul, pe care ciuperca formează alte generații de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
plantelor și în special pe frunze, ciuperca formează pete pâsloase, albicioase, ușor gălbui, care mai târziu devin prăfoase în urma formării unui număr mare de spori. Plantele atacate cresc mai puțin, frunzele se deformează și fructele sunt de slabă calitate, mici, nematurându se. Transmitere-răspândire. În cursul vegetației patogenul este răspândit prin spori, iar în primăvară din miceliul de rezistență sau din fructificațiile de rezistență (cleistotecii) se vor elimina sporii. Prevenire și combatere. Pentru reducerea sursei de infecție a ciupercii, se cosește cultura
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
uleios, ce imprimă acestor organe un aspect mozaicat. Pe unele soiuri, asemenea simptome sunt mascate putându-se constata doar deformarea frunzelor și scurtarea internodurilor. Deseori, plantele atacate au ciorchini ce prezintă fenomenul de meiere (bobițele rămân mici și nu se maturează). Rădăcinile plantelor atacate sunt slab dezvoltate, cu aspect de încrețire, iar în secțiune lemnul are o colorație roșiatică. Ca aspect general plantele sunt mai mici ca talie, vegetează defectuos, producțiile fiind din ce în ce mai mici, iar bobițele sunt lipsite parțial de semințe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
plantele sănătoase. Spre toamnă, țesuturile frunzelor se colorează și mai puternic în roșu sau galben în funcție de soi, prezentând pete de arsură ce se întind în spațiile dintre nervuri. Producția este diminuată sub aspect cantitativ și calitativ; strugurii nu se mai maturează normal, coloritul bobițelor este alterat, iar procentul de zahăr este mai mic. Plantele atacate prezintă corzi nelignificate care au un număr mai mic de ochi; rezistența la ger a coardelor este slabă, boala fiind foarte păgubitoare în zonele unde se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
puf albicios, alcătuit din masa de miceliu cu spori. Pe lăstarii mai evoluați și lignificați, atacul de mană apare sub forma unor pete alungite de culoare brună, ce apar în preajma nodurilor, în dreptul cărora scoarța este moartă. Coardele atacate nu se maturează (fig. 189). Atacul pe ciorchinii tineri poate fi foarte periculos în anii cu precipitații abundente. Infecția are loc prin cozile inflorescențelor, prin flori sau prin partea mai dezvoltată a codiței boabelor. Ciorchinii mici, pe timp umed se îngălbenesc și se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ar fi arsă. Evoluția bolii este destul de rapidă, astfel că de multe ori planta atacată rămâne desfrunzită la începutul lunii august. Dacă infecțiile sunt slabe, spre toamnă, simptomele descrise dispar. În urma desfrunzirii, ciorchinii prezintă bobițe mici, zbârcite care nu se maturează în mod normal. Transmitere-răspândire. În plantațiile pe port înalt, boala este rar întâlnită, deoarece frunzele nu vin în contact cu solul. Ciuperca rezistă în frunzele căzute pe sol, iar primele infecții în primăvară sunt asigurate de sporii formați în fructificațiile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pe terenuri bine drenate. Materialul săditor va fi dezinfectat prin scufundare în soluție de sulfat de cupru în concentrație de 3 %. În plantațiile viticole și livezi, fructificațiile tinere vor fi adunate și date în consum, înainte ca sporii să se matureze și să fie răspândiți. Butucii sau pomii atacați vor fi scoși, iar locul respectiv va fi dezinfectat cu fungicide. În acest caz, golurile vor fi completate după cel puțin un an. Se recomandă măsuri de agrotehnică viticolă și pomicolă ce
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
un an la altul, fie prin fructificațiile cu spori prezente în scoarța albită a coardelor atacate, fie prin miceliu de rezistență localizat în muguri (P. Galet, 1991) sau în lemnul butucilor cu atac (Y. Bugaret, 1984). În timpul iernii, fructificațiile se maturează și în primăvara următoare, când timpul este umed sau ploios, ele elimină cordoane gelatinoase (cirri) de culoare crem, ce conțin numeroși spori (Y. Bugaret, 1984). Sub acțiunea ploilor cordoanele se desfac și sporii sunt proiectați de picăturile de apă pe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
5 mm (mascul) și 3-4 mm (femela). Infestarea se face prin consumul cărnii de porc, mistreț sau urs care conține larve Închistate. Ajunse În intestin, larvele sunt eliberate de capsulă și se fixează pe mucoasa duodenului. În câteva zile se maturează iar femelele pătrund În vilozitățile intestinale unde depun numeroase larve care intră În circulația sanguină prin vasele limfatice și vena portă. Agravarea bolii Începe din momentul fixării În mușchii striați unde, timp de 4 săptămâni, se Închistează și eliberează toxine
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
votul național în alegeri libere? Contextul geo-istoric al regimului politic interbelic Democrația nu pică din cer. O elită înțeleaptă poate să o pună în aplicare. Dar aceasta nu ajunge. Terenul trebuie să fie fertil. Oare era societatea românească interbelică destul de matură pentru o democrație adevărată? Anglia a devenit o democrație reală după 1867, dată până la care practicase o democrație de fațadă, cu vot restrâns timp de multe generații. Doar șaisprezece țări erau cu adevărat democrații pluraliste în anii '30. Cincisprezece sau
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
cationica tip EBCR, în calitate de circa 1 kg/mp bitum rezidual. Peste peliculă de liant se așterne criblura sort 3-8 sau sort 8-16, în cantitate de circa 10-15 kg/mp și se compactează cu ruloul compactor sau cu maiul, apoi se matură criblura în exces. Se procedează, în continuare, la executarea unor noi straturi, respectiv la stropirea cu liant, răspândirea criblurii, compactare, pana cand groapă a fost umpluta și suprafață plombata a ajuns la nivelul suprafețelor adiacente din îmbrăcămintea bituminoasa existența. 2
ORDIN nr. 53 din 27 ianuarie 1998 pentru aprobarea Normativului privind lucrările de întreţinere a imbracamintei bituminoase pe timp friguros. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120268_a_121597]
-
25. Tabelul nr. 25 2. Nisip natural sau nisip de concasaj sort 0-3 (kg/m2) 4-5 4.2. Prescripții generale de executare 4.2.1. Utilaje Setul de utilaje la executarea unei badijonări cu emulsie bituminoasa cationica este constituit din: - matură mecanică sau perie piassava; - dispozitiv pentru pulverizarea emulsiei; - utilaj pentru răspândirea agregatului natural; - cilindru compactor lis. 4.2.2. Executarea badijonării cu emulsie bituminoasa cationica 4.2.2.1. Pregătirea suprafeței Suprafață de tratat se curăță temeinic, mecanic sau, în
ORDIN nr. 53 din 27 ianuarie 1998 pentru aprobarea Normativului privind lucrările de întreţinere a imbracamintei bituminoase pe timp friguros. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120268_a_121597]
-
mărfurilor: camioane și camionete (deschise, cu prelata, închise); camioane cu dispozitive automate de descărcat, camioane cu macara, camioane cisterna pentru transportul lichidelor, camioane pentru ridicarea gunoaielor menajere, camioane și automobile speciale (pentru depanare, blindate pentru transportul banilor, pentru incendii, de maturat străzile, dispensare medicale și dentare mobile, biblioteci etc.). Tractoare rutiere pentru semiremorci. Șasiuri cu motor pentru autovehicule. Motoare cu piston alternativ sau rotativ cu aprindere prin scânteie sau compresie de tipul celor utilizate pentru autovehicule. Excepții: Fabricarea tractoarelor pentru agricultură
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
în acțiunile sale de cucerire a Ardealului și Moldovei de intenții unificatoare în sensul reîntregirii națiunii române, este o constantă care traversează de la un cap la altul istoriografia autohtonă postpașoptistă (cu excepția perioadei interbelice în care, după cum vom vedea, s-a maturat o paradigmă critică). Privită în retrospect, efemera perioadă de unitate politică a celor trei principate a constituit o resursă simbolică extrem de pretabilă pentru a fi statuată ca precedent istoric legitimator al unirii din 1918. Ca atare, nimic surprinzător în investirea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
printre scopurile învățământului și "cultivarea dragostei față de patrie și popor" (art. 1), ca premisă afectivă în vederea "dezvoltării națiunii noastre socialiste [și] înflorirea patriei". Naționalismul socialist ale cărui prime elemente germinative sunt prezente în această formulare este exprimat în versiunea sa maturată de legea din 1978. Prin toate aspectele sale, procesul educațional trebuie să promoveze "cultivarea dragostei față de patrie, partid și popor, de trecutul de luptă pentru libertate socială și națională a poporului român, față de tradițiile comune de luptă împreună cu naționalitățile conlocuitoare
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cifră din coloana A și litera corespunzătoare din coloana B. A B 1. brânzeturi opărite (cașcavaluri) a. brânza de burduf, b rânza în coajă de brad 2. brânzeturi frământate b. urdă, caș, brânză proaspătă de vacă 3. brânzeturi fermentate și maturate în saramură c. moi cu mucegaiuri, semitari și tari 4. brânzeturi proaspete d. telemea 5. brânzeturi fermentate și maturate e. cu pastă tare, semitare, moale 6. brânzeuri topite Subiectul IV (40p) 1. Explicați deosebirea dintre semiconserve și conserve . 2. Prezenți
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
formă de pulbere. Moara stănijarului are o capacitate de măcinare de 40 de kilograme de minereu pe oră. În moară, alături de minereu, este adaugată cărămidă, var, sodă calcinată și mercur. Concentratul obținut este amestecat cu apă și lăsat să se matureze timp de o oră. În final separarea aurului din concentratul obținut se face prin amalgamare cu mercur Într-un amalgamator tip coloană. Randamentul acestuia este de peste 90%, ceea ce Înseamna că, practic, aproape tot aurul existent În concentrator este recuperat. Particulele
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]