1,802 matches
-
rădăcinoase, cartofi și varză, maturitatea de consum se suprapune cu maturitatea de depozitare. e) maturitatea fiziologică este caracteristică fructelor și legumelor cu semințe și este faza în care acestea pot germina. Semințele fructelor se închid la culoare, sâmburii se lemnifică. Maturarea semințelor la pătlăgelele vinete, dovlecei, castraveți, bame, fasole sau mazăre de grădină, ardei gras etc, constituie o fază când maturitatea de consum a acestor produse a fost depășită. f) supramaturarea este caracterizată prin reducerea intensității proceselor metabolice, diminuarea rezistenței la
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
reducerea intensității proceselor metabolice, diminuarea rezistenței la agenții externi, deprecierea fermității, culorii, gustului sau aromei. Este faza de declin, care precede moartea produselor horticole. Pentru unele produse cum sunt tomatele, aceste faze sunt codificate și menționate în STAS 1421-88: F0 (maturarea verde), gradul I (F1, prepârgă, îneput de pârgă), gradul II (F2, semipârgă), gradul III (F3pârgă completă), gradul IV (F4, maturitate de consum) și gradul V (F5, maturitate tehnologică, toată suprafața colorată în roșu intens). Modul de maturare efectivă Modul de
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
STAS 1421-88: F0 (maturarea verde), gradul I (F1, prepârgă, îneput de pârgă), gradul II (F2, semipârgă), gradul III (F3pârgă completă), gradul IV (F4, maturitate de consum) și gradul V (F5, maturitate tehnologică, toată suprafața colorată în roșu intens). Modul de maturare efectivă Modul de maturare efectivă, de propagare a maturării în masa produselor, de la țesut la țesut, este neuniform. Maturarea nu se realizează simultan în tot produsul. Frunzele și țesuturile exterioare de varză, salată, spanac, cicoare, ceapă, usturoi, rădăcinoase sunt întodeauna
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
verde), gradul I (F1, prepârgă, îneput de pârgă), gradul II (F2, semipârgă), gradul III (F3pârgă completă), gradul IV (F4, maturitate de consum) și gradul V (F5, maturitate tehnologică, toată suprafața colorată în roșu intens). Modul de maturare efectivă Modul de maturare efectivă, de propagare a maturării în masa produselor, de la țesut la țesut, este neuniform. Maturarea nu se realizează simultan în tot produsul. Frunzele și țesuturile exterioare de varză, salată, spanac, cicoare, ceapă, usturoi, rădăcinoase sunt întodeauna mai mature în comparație cu cele
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
îneput de pârgă), gradul II (F2, semipârgă), gradul III (F3pârgă completă), gradul IV (F4, maturitate de consum) și gradul V (F5, maturitate tehnologică, toată suprafața colorată în roșu intens). Modul de maturare efectivă Modul de maturare efectivă, de propagare a maturării în masa produselor, de la țesut la țesut, este neuniform. Maturarea nu se realizează simultan în tot produsul. Frunzele și țesuturile exterioare de varză, salată, spanac, cicoare, ceapă, usturoi, rădăcinoase sunt întodeauna mai mature în comparație cu cele interioare care se găsesc în
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
completă), gradul IV (F4, maturitate de consum) și gradul V (F5, maturitate tehnologică, toată suprafața colorată în roșu intens). Modul de maturare efectivă Modul de maturare efectivă, de propagare a maturării în masa produselor, de la țesut la țesut, este neuniform. Maturarea nu se realizează simultan în tot produsul. Frunzele și țesuturile exterioare de varză, salată, spanac, cicoare, ceapă, usturoi, rădăcinoase sunt întodeauna mai mature în comparație cu cele interioare care se găsesc în apropierea mugurului de creștere sau a zonelor meristematice. La unele
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
în tot produsul. Frunzele și țesuturile exterioare de varză, salată, spanac, cicoare, ceapă, usturoi, rădăcinoase sunt întodeauna mai mature în comparație cu cele interioare care se găsesc în apropierea mugurului de creștere sau a zonelor meristematice. La unele fructe apar centre de maturare, în țesuturile învecinate zonei unde se formează semințele, în care s-au acumulat în mod preponderent hormonii vegetali. La caise, piersici sau pătlăgele vinete, locul de formare este zona pistilară. La pere și ardei este situat în zona pedunculară, iar
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
hormonii vegetali. La caise, piersici sau pătlăgele vinete, locul de formare este zona pistilară. La pere și ardei este situat în zona pedunculară, iar la mere, pepeni, castraveți și tomate, se găsește în centrul fructului. Din aceste zone, procesul de maturare se propagă în restul țesutului: la caise de la periferie spre centru, la pere din zona pedunculară spre centru, iar de aici spre periferie; la pepeni din zona centrală spre periferie. La mere și tomate propagarea are loc din centru spre
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
pedunculară spre centru, iar de aici spre periferie; la pepeni din zona centrală spre periferie. La mere și tomate propagarea are loc din centru spre periferie, dar migrează mai semnificativ spre zona înroșită (la tomate spre zona pistilară), la ardei maturarea înaintează din zona pedunculară (cu semințe) spre zona pistilară. 8.3.3. Modificările care apar în timpul creșterii și maturării Aceste modificări sunt de ordin morfologic, citologic, biochimic și fiziologic. Modificările morfologice se referă la realizarea formei și mărimii speciei și
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
propagarea are loc din centru spre periferie, dar migrează mai semnificativ spre zona înroșită (la tomate spre zona pistilară), la ardei maturarea înaintează din zona pedunculară (cu semințe) spre zona pistilară. 8.3.3. Modificările care apar în timpul creșterii și maturării Aceste modificări sunt de ordin morfologic, citologic, biochimic și fiziologic. Modificările morfologice se referă la realizarea formei și mărimii speciei și soiului, precum și la unele procese specifice, ca lignificarea, pericarpului la alune sau a mezocarpului la nuci, suberificarea tuberculilor de
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
referă la realizarea formei și mărimii speciei și soiului, precum și la unele procese specifice, ca lignificarea, pericarpului la alune sau a mezocarpului la nuci, suberificarea tuberculilor de cartofi, cutinizarea, cerificarea celulelor epidermei la fructe sau frunze, gelificarea unor celule. În timpul maturării și apoi supramaturării au loc și alte modificări morfologice în structura țesuturilor sau a celulelor. Epiderma devine mai fermă, cuticula se îngroașă, cerurile vegetale se oxidează lent și polimerizează. Lenticelele se închid parțial sau total, plastidele se modifică ca număr
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
ca număr și structură. Numărul mitocondriilor din celule se reduce, iar la unele specii se reduce și numărul ribozomilor. Spațiile intercelulare se măresc, urmare a desprinderii celulelor în lungul lamelei mediane, favorizând schimbul de gaze. Modificările biochimice pe parcursul creșterii și maturării produselor horticole, constau atât din reacții de sinteză a diferitelor componente celulare, cât și în reacții de descompunere. În faza de creștere și maturare predomină procesele de sinteză. După recoltare, sau în faza supramaturării, procesele de sinteză se reduc mult
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
a desprinderii celulelor în lungul lamelei mediane, favorizând schimbul de gaze. Modificările biochimice pe parcursul creșterii și maturării produselor horticole, constau atât din reacții de sinteză a diferitelor componente celulare, cât și în reacții de descompunere. În faza de creștere și maturare predomină procesele de sinteză. După recoltare, sau în faza supramaturării, procesele de sinteză se reduc mult în intensitate, iar cele de descompunere încep să predomine. Etilena constituie un factor determinant, fiind considerată hormonul maturării. Ea este sintetizată și evoluează în
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
descompunere. În faza de creștere și maturare predomină procesele de sinteză. După recoltare, sau în faza supramaturării, procesele de sinteză se reduc mult în intensitate, iar cele de descompunere încep să predomine. Etilena constituie un factor determinant, fiind considerată hormonul maturării. Ea este sintetizată și evoluează în celulele tuturor fructelor de-a lungul creșterii și dezvoltării. În timpul fazei de maturare a fructelor climacterice, etilena își asigură un rol determinant și dominant, sinteza ei fiind autocatalitică. La fructele neclimacterice concentrația în etilenă
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
sinteză se reduc mult în intensitate, iar cele de descompunere încep să predomine. Etilena constituie un factor determinant, fiind considerată hormonul maturării. Ea este sintetizată și evoluează în celulele tuturor fructelor de-a lungul creșterii și dezvoltării. În timpul fazei de maturare a fructelor climacterice, etilena își asigură un rol determinant și dominant, sinteza ei fiind autocatalitică. La fructele neclimacterice concentrația în etilenă endogenă este des tul de redusă și rămâne astfel pe parcursul maturării, iar expunerea la etilenă determină creșterea ritmului respirator
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
a lungul creșterii și dezvoltării. În timpul fazei de maturare a fructelor climacterice, etilena își asigură un rol determinant și dominant, sinteza ei fiind autocatalitică. La fructele neclimacterice concentrația în etilenă endogenă este des tul de redusă și rămâne astfel pe parcursul maturării, iar expunerea la etilenă determină creșterea ritmului respirator, dar nu inițiază maturarea. Modificările care afectează culoarea, fermitatea, gustul și aroma se produc în număr preponderent în faza de maturare. Produsele horticole devin frumos colorate, aromate, cu fermitatea, gustul și aroma
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
etilena își asigură un rol determinant și dominant, sinteza ei fiind autocatalitică. La fructele neclimacterice concentrația în etilenă endogenă este des tul de redusă și rămâne astfel pe parcursul maturării, iar expunerea la etilenă determină creșterea ritmului respirator, dar nu inițiază maturarea. Modificările care afectează culoarea, fermitatea, gustul și aroma se produc în număr preponderent în faza de maturare. Produsele horticole devin frumos colorate, aromate, cu fermitatea, gustul și aroma se produc în număr preponderent în faza de maturare. Produsele horticole devin
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
etilenă endogenă este des tul de redusă și rămâne astfel pe parcursul maturării, iar expunerea la etilenă determină creșterea ritmului respirator, dar nu inițiază maturarea. Modificările care afectează culoarea, fermitatea, gustul și aroma se produc în număr preponderent în faza de maturare. Produsele horticole devin frumos colorate, aromate, cu fermitatea, gustul și aroma se produc în număr preponderent în faza de maturare. Produsele horticole devin frumos colorate, aromate, cu fermitate structo-texturală, mai mică. Gustul se schimbă ca urmare a acumulării treptate a
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
dar nu inițiază maturarea. Modificările care afectează culoarea, fermitatea, gustul și aroma se produc în număr preponderent în faza de maturare. Produsele horticole devin frumos colorate, aromate, cu fermitatea, gustul și aroma se produc în număr preponderent în faza de maturare. Produsele horticole devin frumos colorate, aromate, cu fermitate structo-texturală, mai mică. Gustul se schimbă ca urmare a acumulării treptate a glucidelor, a oxidării acizilor organici și a substanțelor tanoide (fenolice). Aroma este imprimată de formarea substanțelor volatile caracteristice. Fermitatea structo-texturală
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
flavonici. Desfășurarea acestor modificări, procesele biochimice de polimerizare sau depolimerizare, de biosinteză sau de biodegradare, în complexitatea lor, se bazează pe existența, activarea sau inactivarea unui număr foarte mare de enzime de diferite tipuri. Modificările fiziologice de tipul creșterii și maturării sunt reflectate în primul rând prin variația intensității procesului de respirație. Căldura degajată în urma oxidărilor biologice și mărimea transpirației pot furniza alături de valoarea intensității respiratorii, repere importante de apreciere a complexității transformărilor care au loc în produse. 8.3.4
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
valoarea intensității respiratorii, repere importante de apreciere a complexității transformărilor care au loc în produse. 8.3.4. Perioada de evoluție a produselor horticole după recoltare Perioada de evoluție a produselor horticole după recoltare este specifică fiecărui produs. Gradul de maturare poate evolua și el, la numeroase specii. Procesul este denumit în termeni tehnici maturare postrecoltă sau postmaturare, desfășurându-se în mod natural, sau artificial, sub control, ca o fază tehnologică distinctă. Durata maturării la temperatură normală depinde de intensitatea metabolismului
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
produse. 8.3.4. Perioada de evoluție a produselor horticole după recoltare Perioada de evoluție a produselor horticole după recoltare este specifică fiecărui produs. Gradul de maturare poate evolua și el, la numeroase specii. Procesul este denumit în termeni tehnici maturare postrecoltă sau postmaturare, desfășurându-se în mod natural, sau artificial, sub control, ca o fază tehnologică distinctă. Durata maturării la temperatură normală depinde de intensitatea metabolismului produsului respectiv. Căpșunele se maturează în numai 1-3 zile, tomatele în 7-9 zile, în timp ce
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
recoltare este specifică fiecărui produs. Gradul de maturare poate evolua și el, la numeroase specii. Procesul este denumit în termeni tehnici maturare postrecoltă sau postmaturare, desfășurându-se în mod natural, sau artificial, sub control, ca o fază tehnologică distinctă. Durata maturării la temperatură normală depinde de intensitatea metabolismului produsului respectiv. Căpșunele se maturează în numai 1-3 zile, tomatele în 7-9 zile, în timp ce merele în 20 zile. Factorii de mediu care influențează acest proces sunt temperatura și compoziția atmosferei. Temperatura este un
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
în 7-9 zile, în timp ce merele în 20 zile. Factorii de mediu care influențează acest proces sunt temperatura și compoziția atmosferei. Temperatura este un factor determinant, scăderea ei (200-00C) reducând de 7.4 ori în medie intensitatea respirației și încetinind mult maturarea. Merele se maturează de 7-10 ori mai încet în aceleași condiții de scădere a temperaturii (200-00C). La piersici, maturarea își diminuează ritmul de 16 ori prin scăderea temperaturii cu 250C (250-00C). Maturarea tomatelor se prelungește cu 10 zile, prin coborârea
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
atmosferei. Temperatura este un factor determinant, scăderea ei (200-00C) reducând de 7.4 ori în medie intensitatea respirației și încetinind mult maturarea. Merele se maturează de 7-10 ori mai încet în aceleași condiții de scădere a temperaturii (200-00C). La piersici, maturarea își diminuează ritmul de 16 ori prin scăderea temperaturii cu 250C (250-00C). Maturarea tomatelor se prelungește cu 10 zile, prin coborârea temperaturii de la 25 la 150C. Atmosfera modificată are același efect de încetinire a maturării. La mere, o compoziție atmosferică
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]