333 matches
-
om să eie svidetenli, ca să facă răsporojenie la miravoi suda. (să ia certificat medical ca să facă cerere de dare în judecată la judele de pace -) 4 August. Istoriile cu necontenitele prădăciuni și hoții. Istorie despre vremuri mai vechi, despre gospodăria mazilului Grigore Fotescu. Vaci, boi, oi, cai, vii, livezi, ogoare de pâne albă și popușoi. "Căpitane Grigore" îi spune toată lumea și toți îl salută și i se ploconesc, căci lui așa-i place, și el cinstește, vorbește tare și miluiește pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
iunie 1963 și a fost înmormântat în cimitirul Eternitatea din Iași. BEJAN, VICTOR (1908-1993ă INGINER CHIMIST S-a născut în satul Balașinești, județul Hotin, tatăl fiind preot și mama învățătoare. Familia sa este originară din comuna Cotigenii Mari, localitate de mazili și răzeși situată în sudul județului Soroca, la o depărtare de 36 km de capitala județului și 17 km de Nistru. Victor Bejan este primul născut din cei 7 copii ai preotului și la vârsta de 7 ani urmează școala
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
sunt expuse diplome, mențiuni medalii de la concursurile pe țară, dar și din străinătate. În această ambianță s-a format Eugen Radțibar, născut la 3 martie 1912, tatăl fiind un funcționar modest de origine lituaniană iar mama moldoveancă din neam de mazili cu atestări de pe timpul lui Vodă Petru Rareș. De multe ori, primăvara, Nistrul acoperă o parte din oraș și, după o astfel de catastrofă, elevii unui liceu sunt transferați în orașul Năsăud, unde Eugen a terminat cursurile liceale. În anul
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
de arhitectul Leocompte de Nouy, între anii 1884-1904. În această biserică erau unși domnii Moldovei în secolul al XV-lea, până la anul 1849. La 1679 aici a ființat mitropolitul Dosoftei o tiparniță. Până la 1749 a ființat și o școală pentru mazili, negustori și bresle, în apropiere fiind chiar o mahala a breslașilor. Iată-ne și la Palatul Culturii, construit ca sediu administrativ între anii 1906-1925 de arhitectul I. D. Berindei, pe locul vechiului palat domnesc înălțat în 1804-1806 de Alexandru Moruzi, voievod
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
habsburgice au introdus, pe lângă un control militar strict, ideea remunerării cu o sumă fixă a personalului administrativ moldovenesc folosit în Administrația Bucovinei. Astfel, începând cu anul 1777, boierul Leon Imbault, starostele de Cernăuți, era remunerat cu 1.200 florini anual, mazilul Nicolae Gafencu, ca vornic sau director al ocolului Câmpulung Rusesc, cu 300 fl.63, șetrarul Ilie Cîrstea, ca ispravnic de Suceava, cu 600 fl. anual, boierul Angelachi, ca vornic al ocolului Câmpulung Moldovenesc, cu 400 fl., mazilul Mihalachi Cerniovschi, folosit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
200 florini anual, mazilul Nicolae Gafencu, ca vornic sau director al ocolului Câmpulung Rusesc, cu 300 fl.63, șetrarul Ilie Cîrstea, ca ispravnic de Suceava, cu 600 fl. anual, boierul Angelachi, ca vornic al ocolului Câmpulung Moldovenesc, cu 400 fl., mazilul Mihalachi Cerniovschi, folosit ca tălmaci de limba română și pentru diferite treburi administrative, cu 800 fl. anual, mazilul Damian Holban, folosit drept cancelist de limbă română, cu 160 fl. anual 64 etc. La început, austriecii nu au încasat impozite, interesându
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
șetrarul Ilie Cîrstea, ca ispravnic de Suceava, cu 600 fl. anual, boierul Angelachi, ca vornic al ocolului Câmpulung Moldovenesc, cu 400 fl., mazilul Mihalachi Cerniovschi, folosit ca tălmaci de limba română și pentru diferite treburi administrative, cu 800 fl. anual, mazilul Damian Holban, folosit drept cancelist de limbă română, cu 160 fl. anual 64 etc. La început, austriecii nu au încasat impozite, interesându-se mai întâi despre birurile ce le plătiseră anterior locuitorii din Moldova 65. Apoi, după semnarea la 7
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
a douăsprezece ocoale 69. Preponderența localităților rurale și slaba dezvoltare a orașelor s-a oglindit pe deplin în structura socială a noii provincii, fiind consemnate un număr de 14.992 familii de țărani, față de 22 familii de boieri, 175 de mazili, 149 de șleahtnici (sau răzeși), 501 de preoți, 285 de slujbași administrativ-judecătorești (58 de umblători, 26 de arnăuți, 104 de barani, 97 de călărași), 45 de negustori, 58 de armeni, 526 de evrei și 294 de familii de țigani nomazi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
imperiale, șeful Administrației militare provinciale, generalul Spleny, a adresat, la 27 august 1777, în numele împărătesei Maria Theresia, un manifest tipărit în limba română către "lăcuitorii aceștii Bucovine deștrict", "adecă tuturor Mitropoliților, Arhiepiscopi, Episcopi, Arhimandriți, Dichei, Egumeni, Protopopi, Preoți, Diaconi, Boeari, Mazili, Ruptași și la toată prostimea, orașe, târguri, sate și la toată obștea, atât parte Bisericească cum și lumească", pentru ca "prin ivală, să facă supuneri și juramânt, ca să să adeverească ai noștri credincioși supuși podani"82. Ceremonia oficială de depunere a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
96. Această măsură a lui Enzenberg și, mai ales, cea referitoare la impunerea unei livrări de fân pentru caii armatei imperiale, care putea fi răscumpărată în bani, au determinat protestul nobilimii mijlocii din Bucovina. Printr-o deputăție trimisă la Lemberg, mazilii din ocolul Cernăuți, Suceava și Câmpulung interveneau pe lângă Comandamentul General al Galiției împotriva măsurilor Administrației militare a Bucovinei 97. Doleanța lor principală era aceea de a participa, prin reprezentanții aleși, la sesiunile săptămânale ale Administrației Bucovinei, ca proprietari, ce aveau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
principală era aceea de a participa, prin reprezentanții aleși, la sesiunile săptămânale ale Administrației Bucovinei, ca proprietari, ce aveau și încrederea poporului și ca unii gata dispuși să contribuie, prin activitățile lor, la binele provinciei 98. Pentru atingerea scopului propus, mazilii au organizat o serie de întruniri secrete, provocând chiar agitații în rândul poporului 99. Curtea din Viena nu dorea o amplificare a conflictului dintre Administrația Bucovinei și stările nobiliare locale. De aceea, a căutat să liniștească spiritele, fără a da
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de întruniri secrete, provocând chiar agitații în rândul poporului 99. Curtea din Viena nu dorea o amplificare a conflictului dintre Administrația Bucovinei și stările nobiliare locale. De aceea, a căutat să liniștească spiritele, fără a da însă satisfacție deplină cererii mazililor bucovineni. În acest sens, Consiliul Aulic de Război din Viena făcea cunoscut, la 9 iulie 1779, Comandamentului General al Galiției, că propunerea făcută de nobilii din Cernăuți de a alege trei reprezentanți din rândul lor, care să participe la deliberările
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
cu explicația că cererea lor a fost reținută de Curtea din Viena și va fi luată în discuție la viitoarea organizare a districtului 100. Prin această promisiune se urmărea menținerea unei legături favorabile și deschise cu starea nobiliară bucovineană. Agitațiile mazililor au continuat însă și în anul următor, cu numeroase reclamații împotriva Administrației Bucovinei și a șefului acesteia. În urma acestora a fost suspendat din funcție ispravnicul de Suceava, șetrarul Ilie Cîrstea, și secretarul de limbă română Mihalachi Cerniovschi, acuzați de abuzuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
acesteia. În urma acestora a fost suspendat din funcție ispravnicul de Suceava, șetrarul Ilie Cîrstea, și secretarul de limbă română Mihalachi Cerniovschi, acuzați de abuzuri în serviciu, fiind numită o comisie de anchetă condusă de feldmareșalul Drechsel. După relatarea lui Enzenberg, mazilii bucovineni fuseseră instigați de unii ofițeri ca Umlau, Schmidebauer etc., precum și de consilierul aulic polonez Johann Döring, care fusese obligat să părăsească teritoriul Imperiului habsburgic 101. Ultimul nu era altul decât șeful lojei masonice "Minerva", înființată la Sadagura de ruși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Johann Döring, care fusese obligat să părăsească teritoriul Imperiului habsburgic 101. Ultimul nu era altul decât șeful lojei masonice "Minerva", înființată la Sadagura de ruși, în timpul războiului dintre 1768-1774 și care a fost subordonată marii loje a Rusiei 102. Insistența mazililor de a fi folosiți în administrație și justiție nu a fost acceptată, existând suspiciunea că intenționau să se sustragă legilor și să divulge informații fostului staroste de Cernăuți, Imbault, socotit a fi spionul domnului Moldovei și al Rusiei 103. Mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
alianțe austro-ruse cu scop ofensiv contra Imperiului otoman. În scrisoarea adresată împărătesei Maria Theresia, coregentul arăta că această împărțire se va face doar în caz de necesitate 114. În aceste condiții de criză, generate pe de-o parte de agitațiile mazililor, iar pe de altă parte de spectrul pierderii autonomiei provinciale, are loc intrarea boierului Vasile Balș în viața politică. În acest sens, din Lemberg, la 24 septembrie 1780, feldmareșalul baron von Schröder, șeful Comandamentului Militar al Galiției, avea să-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
stărilor bucovinene, în vederea introducerii în viitor a contribuției, din însărcinarea expresă a lui Schröder, în luna septembrie, șeful Administrației bucovinene, generalul Enzenberg, l-a trimis pe boierul Vasile Balș la Iași, spre a culege informații de la domnul Moldovei asupra boieriei mazililor, a caracterului lor, precum și a modului în care erau tratați de regimul moldovenesc. Raportându-i din Lemberg lui Schröder asupra modului în care a decurs călătoria sa în Moldova, Balș îi comunica că domnul Constantin Moruzi l-a însărcinat verbal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
a modului în care erau tratați de regimul moldovenesc. Raportându-i din Lemberg lui Schröder asupra modului în care a decurs călătoria sa în Moldova, Balș îi comunica că domnul Constantin Moruzi l-a însărcinat verbal să-i spună că mazililor nu trebuia să li se acorde "nici o stimă și nici o crezare în certurile lor, că totdeauna au fost, ca și acum, înclinați spre procese, beție și tulburări"116. Totodată, în ideea de a mai îndulci impresia negativă pe care o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
să li se acorde "nici o stimă și nici o crezare în certurile lor, că totdeauna au fost, ca și acum, înclinați spre procese, beție și tulburări"116. Totodată, în ideea de a mai îndulci impresia negativă pe care o provocase agitațiile mazililor, Balș îi solicitata șefului Comandamentului Militar General al Galiției să prevină autoritățile din Viena asupra faptului că "nu toată Bucovina este înclinată spre certuri ca mazilii din districtul Cernăuți"117. La începutul lunii noiembrie 1780, planul de destrămare și împărțire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Totodată, în ideea de a mai îndulci impresia negativă pe care o provocase agitațiile mazililor, Balș îi solicitata șefului Comandamentului Militar General al Galiției să prevină autoritățile din Viena asupra faptului că "nu toată Bucovina este înclinată spre certuri ca mazilii din districtul Cernăuți"117. La începutul lunii noiembrie 1780, planul de destrămare și împărțire a Bucovinei, între Galiția și Transilvania, ca și preconizatele măsuri iosefiniste de reformare a societății, nu au putut rămâne ascunse multă vreme și au ajuns să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
își datora starea, funcțiilor inferioare pe care le exercitau și, mai ales, "bunăvoinței principilor". Boierii din această stare nu se bucurau de avantajele primelor două ranguri boierești și erau excluși din societatea acestora. Același sentiment nobiliar exclusivist îl are față de mazili "care prin uzurpare se prezintă ca boieri", de fapt fiind un fel de funcționari, folosiți în trecut, fără plată, la supravegherea diferitor lucrări domnești, însă cărora noile autorități habsburgice le-au acordat o bonificație pentru lucrările la care erau folosiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
care prin uzurpare se prezintă ca boieri", de fapt fiind un fel de funcționari, folosiți în trecut, fără plată, la supravegherea diferitor lucrări domnești, însă cărora noile autorități habsburgice le-au acordat o bonificație pentru lucrările la care erau folosiți. Mazilii nu se bucurau de privilegiile boierimii și trebuiau să achite întotdeauna dările 137. Este posibil ca unele din aceste afirmații ale deputatului Bucovinei să fi fost influențate nu numai de condiția sa socială, ci și de evoluțiile politice din provincie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
dările 137. Este posibil ca unele din aceste afirmații ale deputatului Bucovinei să fi fost influențate nu numai de condiția sa socială, ci și de evoluțiile politice din provincie. În condițiile date, când integritatea provinciei era amenință, acțiunile și agitațiile mazililor din districtul Cernăuți, care se plângeau prin diverse jalbe că erau prost administrați sub regimul militar, apăreau ca inoportune, putând influența negativ Curtea din Viena în deciziile sale privitoare la soarta noii achiziții teritoriale. De aceea, Balș, în memoriul înaintat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
prost administrați sub regimul militar, apăreau ca inoportune, putând influența negativ Curtea din Viena în deciziile sale privitoare la soarta noii achiziții teritoriale. De aceea, Balș, în memoriul înaintat împăratului, în numele stărilor privilegiate, se dezicea vehement de acțiunile perturbatoare ale mazililor și, exprimându-și loialitatea față de regimul habsburgic instituit în Bucovina, cerea chiar măsuri la adresa acestora, pentru a avea în viitor o comportare mai cuviincioasă față de regim 138. Spre deosebire de scrierile politice din Principatele Române 139, Balș consideră clerul o stare distinctă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
consimțit să transmită episcopului de Rădăuți conducerea spirituală asupra mănăstirilor ortodoxe existente în Bucovina 167. Influențat probabil de raportul întocmit de contele Blümegen, de memoriile lui Balș, precum și de starea de tensiune existentă în noua provincie, ca urmare a agitațiilor mazililor 168, împăratul Iosif al II-lea decidea, pe 20 mai 1781, că districtul Bucovina va rămâne în continuare sub conducerea Consiliului Aulic de Război. Totodată, el cerea Consiliului ca să întocmească un proiect de constituție pentru această provincie, menit să ducă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]