3,606 matches
-
granițe despre România și români. Ziua iei este în iunie și chiar și numai acest eveniment în sine este suficient de frumos și merită experimentat! Reîntorcându-ne la Muzeul Satului, acesta oferă adesea ateliere creative unde oricine poate deprinde diverse meșteșuguri. Românii sunt cu adevărat artiști și au un suflet bogat și înfloritor! Se pot mândri cu pictatul ouălor, olăritul și ceramica, arta lemnului, pictatul icoanelor, brodatul, confecționatul de bijuterii, fețele de masă colorate, decoratul pereților și încă multe altele! Muzeul
„Acesta este Bucureștiul!” O mișcare pentru schimbarea imaginii României pentru turiștii din țările nordice by https://republica.ro/zacesta-este-bucurestiul-o-miscare-pentru-schimbarea-imaginii-romaniei-pentru-turistii-din-tarile-nordice [Corola-blog/BlogPost/338080_a_339409]
-
deoarece nimeni nu făcea loc statului, eram în forfotă mare. Țin minte că spre asfințit, când ne apropiam și noi de cele din urmă case, caii deveneau mai nervoși și trebuia să-i potolim, să-i stăpânim, unde trebuia mare meșteșug de strunire, deoarece trebuia să mergem pe la toată lumea. De aceea se alegeau caii cei mai rezistenți, dar și cei mai frumoși. R: Dar de ce trebuia să vă duceți la toți? Nu se puteau duce alții? M.V.: Nuuu, lungi negația bătrânul
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
emigranți frânte ce-au constatat târziu că fericirea e cu totul altceva decât casa mare și grozav de scumpă dar grozav de goală, sau numai figuri înstrăinate. Prinde foarte bine, de asemenea, cele câteva scene de dragoste redate cu mult meșteșug artistic, căci ,,personajele” au tainele lor, istoriile lor de iubire, sunt vii, ies din decor. E o carte „caldă” ce amintește de focul din căminul de altădată din casele noastre în jurul căruia se țeseau povești, e o carte cu parfum
„PARABOLA VULTURULUI” DE LUCIA OLARU NENATI SAU VIAŢA NOASTRĂ DE ZI CU ZI de CATINCA AGACHE în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 by http://confluente.ro/catinca_agache_1450013723.html [Corola-blog/BlogPost/368192_a_369521]
-
noi un simbol, un simbol al creației și frumosului, un simbol al îngemănării naturii cu arhitectura. Gaudi, s-a născut într-un mic sătuc catalan, Reus și provenea dintr-o familie modestă, tatăl său fiind un renumit meșter local arămar, meșteșugul tatălui influențând traiectoria profesională a fiului de la o vârstă foarte fragedă. Gaudi însuși susținea că a descoperit sensul spațiului în atelierul tatălui său, printre țevile ondulate pe care le manevră părintele său. Încă din copilărie, Gaudi a fost diagnosticat cu
ARHITECTUL LUI DUMNEZEU de MARA CIRCIU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 by http://confluente.ro/mara_circiu_1472174423.html [Corola-blog/BlogPost/368463_a_369792]
-
două versiuni: cea corectă și cea pentru examen. În fine, am intrat la facultate pe locurile cu bursă și am terminat-o neonorant, a treia de la coadă. Ce mi se întâmplase? Nimic. Vorba lui Nică: școala asta era un adevărat ‘meșteșug de tâmpenie’. Învățam la greu lucruri complet inutile pentru un viitor practician: o grămadă de istorie a psihologiei și a câtorva științe conexe; materii care erau puse în programă ca să aibă și bietul profesor cutare cu ce să își completeze
De ce vreau să devin coach și cum văd eu disputa dintre coachi și psihoterapeuți by https://republica.ro/de-ce-vreau-sa-devin-coach-si-cum-vad-eu-disputa-dintre-coachi-si-psihoterapeuti [Corola-blog/BlogPost/338282_a_339611]
-
Mariei în palmă. Maria luă bulgărele, se uită la el și-l întrebă: -Și țiganii unde sunt? -Au plecat în ...aia mă-sii... -Știi ce, ia dă dosu până la nașu și roagă-l să-l încerce el că-i știe meșteșugul! Te-au păcălit, prostule, țiganii... Tudor din galben se făcu negru, fugi în grajdul cailor, încălecă pe calul lui roib și într-o clipită fu la nași-său la poartă. -Nașule, nașule! -Ce e, fine Tudore? -Să-ți spun sau să
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1456987962.html [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
mă mistuie/ dar mă și oțelesc/ pentru ziua/ ce-o aștept/ s-o iau de la capăt”. O carte interesantă, prefațată de Nicolae Băciuț, în care Petre Curticăpean nu pare a căuta cu tot dinadinsul poezia ca formă de artă și meșteșug, ci cu precădere fondul - miezul ei, parabola cu parfum adesea amărui - ademenind Ecouri din Goga, ori de la curtea-nsinguratului Lucian Blaga, cel mut ca o lebădă, litaniile toamnei stăluminând chipul poetului Imnelor - Ioan Alexandru, al Craiului munților noștri de aur, al
PRIETNUL PETRE CURTICĂPEAN- OGRANDA , ED.NICO, 2012 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 659 din 20 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Prietnul_petre_curticapean_ogranda_al_florin_tene_1350723715.html [Corola-blog/BlogPost/346446_a_347775]
-
că Jianu Liviu-Florian are un acut simț al umorului, un simț al observației faptului divers pe care-l transformă în literatură, și alte multe simțuri, cu alte cuvinte, nu e un nesimțitor. Ia atitudine. Bine. Cu folos. Cu artă. Cu meșteșug. Cu inteligență și cu alte ingrediente strict personale. Scrieri despre Dumnezeu, despre sfinți și despre oameni. Ba și despre neoameni. Ca să-i determine să redevină oameni. O poveste adevărată, deosebit de emoționantă este “Simeon al dragostei” care, pornind de la istoria Sfântului
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ferestre_in_constiinta_veacului_recenzie_la_volumul_povesti_muritoare_de_jianu_liviu_florian_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]
-
un franțuz străin venit Venit din țară străină Ne-o luat pita din mână Baia cea cu daruri plină Ce ne-o fost mai cu-ndemână Din ea trăia o comună Toți bine cu voie bună...” din „Verșul buciumanilor” Multe meșteșuguri s-au păstrat generații de-a rândul în familiile românilor, dar unul dintre cele mai vechi, pentru care erau bine cunoscuți în lumea întreagă și strămoșii noștri daci, era meșteșugul de aurar. N-au fost aurari mai vrednici în România
EPOPEEA UNUI FEBRUARIE DE (Z)BUCIUM de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1485689256.html [Corola-blog/BlogPost/367489_a_368818]
-
comună Toți bine cu voie bună...” din „Verșul buciumanilor” Multe meșteșuguri s-au păstrat generații de-a rândul în familiile românilor, dar unul dintre cele mai vechi, pentru care erau bine cunoscuți în lumea întreagă și strămoșii noștri daci, era meșteșugul de aurar. N-au fost aurari mai vrednici în România secolului XlX decât aurarii din Munții Apuseni, care, în bunăstarea lor n-au uitat niciodată să lase în urmă nenumărate fapte de suflet și amintiri care să le încălzească nepoților
EPOPEEA UNUI FEBRUARIE DE (Z)BUCIUM de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1485689256.html [Corola-blog/BlogPost/367489_a_368818]
-
publicație profesionistă din țară, cu apariție neîntreruptă din 1990 (am fost angajat prin concurs!) și găzduind toate genurile muzicale, de la muzica cultă, la rock. În paginile ei lupt, alături de colegi și colaboratori, să institui un primat al valorii și al „meșteșugului”, al științei de carte, pentru că în România de azi se fac cam multe după ureche. Inclusiv muzică. În paralel, fixez în eternitate (cărțile figurează în biblioteca virtuală a României) mari personalități ale muzicii ușoare românești, la inițiativa dr. Florin Rotaru
OCTAVIAN URSULESCU. MĂRGĂRITARELE MUZICII UŞOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Octavian_ursulescu_margarit_aurel_v_zgheran_1388567458.html [Corola-blog/BlogPost/365727_a_367056]
-
costumul din difeite zone geografice și bineînțeles conform categoriilor sociale. După tipul de ocazie, straiele mai simplu ornate sunt folosite începând cu muncile agricole, regăsindu-se până la cel mai frumos ornat, cel de nuntă. Pentru a obtine țesăturile dacii practicau meșteșugul țesutului dar cunoșteau și diferite procedee de obținere a materialelor textile prin împâslire, prin care obțineau pâsla utilizată mai ales pentru confecționarea bonetelor. Ulterior îmbinarea tehnicilor de țesut și a celor de prelucrare prin piuare a generat obținerea unor stofe
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
smerit revista ,, Cititor de Proză ,, și mentorul ei distinsul domn Emanuel Pope - om cu înțeleaptă răbdare în slujba cuvântului ! Cinstesc pe cei ce harul și l-au revărsat, înnobilând limba română cu lumina și dragostea îmbelșugată dăruită semenilor, prin tot meșteșugul scrisului și simțirii lor ! Astăzi, de ziua limbii române, îi venerez pe toți ce scriu cu bucurie ! Îi venerez pe cei ce adună în grupurile lor, substanțe de expresii, sclipiri originale, oameni ce poartă în gândul și cuvântul lor - lucrarea
LA MULŢI ANI, LIMBA ROMÂNĂ ! de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/La_multi_ani_limba_romana_constanta_abalasei_donosa_1377608604.html [Corola-blog/BlogPost/364941_a_366270]
-
singur din lemn de brad și le dă cu ceară de albine. Tematica este luată din Noul Testament: ipostaje ale Maicii Domnului, praznice împărătești, Sfântul Dumitru, Sfântul Proroc Ilie, Sfântul Gheorghe. Icoana preferată este „Judecata din Urmă.” Este dornic să transmită meșteșugul fiului său Vlad. În general respectă canoanele, reușind totuși să aducă în picturile sale și elemente originale, mai ales în ceea ce privește cromatica. Își confecționează singur ramele icoanelor cărora le acordă o mare importanță de fereastră între lumea cerului și cea a
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411149605.html [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
17.00, putând fi descărcată de pe platformele special dedicate telefoanelor smart. Citește tot... “Tradițiile mărțișorului”@ Palas Mall, 27 februarie - 2 martie Muzeul Etnografic al Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași și Palas Mall organizează, în parteneriat cu Asociația „ART - Meșteșugurile Prutului” Iași, manifestarea cultural - interactivă „Tradiția Mărțișorului”. Evenimentul se va desfășura la Atriumul Palas Mall, în perioada 27 februarie - 2 martie 2014, între orele 10.00 - 22.00. Programul manifestării este bogat și variat, cuprinzând expunerea și vânzarea lucrărilor proprii
Palas Mall by http://www.iasi4u.ro/stire/palas-mall/ [Corola-blog/BlogPost/94515_a_95807]
-
te văd în iatacul cu balcon pe balconul Doamnei Iulica Primăvara I Absolutul, un alt vis - Balanță între ziuă și noapte vis fragil de soare și ploaie zămislit în format algebric ferestre deschise-n albastru - fantome de arbori în absolut, meșteșuguri subtile și grafice în costume de acrobați stoluri după stoluri din exil în lumea de vis și ninsoarea de flori Absolutul, un alt vis - Primăvara II Grădini, livezi și parcuri - berbeci îndrăgostiți adulmecă trecerea Lunii scufundați în tăcere elanii se
POEZII de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mariana_zavati_gardner_1418154642.html [Corola-blog/BlogPost/350291_a_351620]
-
localitatea apare în documente în 1266, când este atestată pentru prima dată; în secolul al XIII-lea apare sub formă de Terra Elya, apoi Villa Helia; un document amintede „Ileș - Sandeș - Feneș“» (p. 8); «la Ilia s-a dezvoltat un meșteșug care azi a rămas de domeniul amintirilor: acela de a construi luntrii, corăbii, poduri plutitoare; dovada în acest sens este piatra funerară din cimitirul bisericii pe care scrie „George Iacob, mare meșter de corăbii“; Biserica Ortodoxă din Ilia a fost
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497087337.html [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
fi unul de distracție și relaxare, iar publicul va sta pe iarbă, printre căpițe de fan. Aici, folclorul autentic va fi reinterpretat de DJ și trupe cunoscute. Copiii și tinerii vor fi întâmpinați de ateliere de creație, unde vor învăța meșteșug tradițional: țesut, cusut, pictură, sculptură și modelaj. Pe scena Fan Zone, alături de atelierele de creație și animatori, vor urca artiști precum: Classic Beat Orchestră (vineri), DJ Gojira (vineri), Nightlosers (vineri și duminica), Ana Cristina Leonte & Band (sâmbătă), DJ Vasile (sâmbătă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/muzici-si-traditii-in-cismigiu/ [Corola-blog/BlogPost/94240_a_95532]
-
nimeni nu ascultăpe masă a rămas o doar o pagină ruptădintr-un gând... IV. VORBE, de Viorel Birtu Pârăianu , publicat în Ediția nr. 2340 din 28 mai 2017. VORBE odată, voiam să cioplesc universul cu sufletul pe pana unui vers azi meșteșugul l-am uitat sau s-a ascuns în mine, în timp cine știe... pe masă, o chitară corzi rupte pe jos și mult scrum de țigară într-o casă murdară o viață uitată într-o orbită crăpată spălată de lacrimi
VIOREL BIRTU PÂRĂIANU by http://confluente.ro/articole/viorel_birtu_p%C3%A2r%C4%83ianu/canal [Corola-blog/BlogPost/385150_a_386479]
-
într-o casă murdară o viață uitată într-o orbită crăpată spălată de lacrimi rugina a cuprins totul încet-încet am plecat eram prea viu într-o lume moartă ... Citește mai mult VORBEodată,voiam să cioplesc universulcu sufletulpe pana unui versazi meșteșugul l-am uitatsau s-a ascunsîn mine, în timpcine știe...pe masă, o chitarăcorzi rupte pe josși mult scrum de țigarăîntr-o casă murdarăo viață uitatăîntr-o orbită crăpatăspălată de lacrimirugina a cuprins totulîncet-încet am plecateram prea viuîntr-o lume moartă... V. CERCUL
VIOREL BIRTU PÂRĂIANU by http://confluente.ro/articole/viorel_birtu_p%C3%A2r%C4%83ianu/canal [Corola-blog/BlogPost/385150_a_386479]
-
aproape), CCCLXVI (Ultim Sonet! Sunt viu după coridă!). Titina Nica Țene este poeta bucuriei lucrurilor simple din preajmă, a pietrelor de aducere aminte, a stropului de veșnicie câștigat prin poezie, proză. Aducem aici poema SUFLET RĂTĂCIT, dovadă de viziune poetică, meșteșug artistic, claritate: M-am întors acasă pe un drum de țară/ și-am stat de vorbă cu pădurea/ mi-a spus cum cucul cântă în fiecare vară/ de când eu am plecat aiurea// Am croit cărare prin boabe de rouă/ și
FLORIN GRIGORIU ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI 2014 de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Elisabeta_iosif_1397137001.html [Corola-blog/BlogPost/347770_a_349099]
-
încredere niciodată într-un bărbat”. „Știi că nu toți bărbații sunt la fel. Te rog să nu mă incluzi în nicio categorie. Și nici să nu mă compari. Eu nu sunt ca alți bărbați”. Aceste trăiri sunt surprinse cu mult meșteșug, în fragmente de mare finețe și profunzime. De durere fără de margini: „draperii negre mi-am pus în geam”. „Nu te mai pot iubi, nici măcar în amintire. Vreau să iubesc, cu adevărat, pe cineva, pe absolut oricine, de dragul iubirii doar. Și
VALENTINA BECART, PESTE FIECARE PIATRĂ – TRUPUL MEU DE APĂ – MEREU ŞI MEREU... de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1455223239.html [Corola-blog/BlogPost/342764_a_344093]
-
pentru a face din aceasta cel mai frumos Sat Planetar admirat și iubit de toți prietenii de pretutindeni. „Ce-ai să te faci, Doamne, dacă mor? Dacă mă sfarm? (îți sunt ulcior) Dacă mă stric (și băutură-ți sunt) Sunt meșteșugul tău și-al tău veșmânt, cu mine rostul tău dispare.” se întreba retoric exact în urmă cu 100 de ani, într-una din elegiile duineze, poetul austric Rainer Maria Rilke. După o sută de ani de singurătate, la această întrebare
SCRISOAREA NR.144 ( PARTEA ÎNTÂIA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_fragment_din_scris_constantin_milea_sandu_1353413786.html [Corola-blog/BlogPost/364889_a_366218]
-
Cea mai mare provocare este de a veni cu propuneri de proiecte personalizate subtile și inteligente care se potrivesc cu fiecare comunitate cu care lucrăm și de a încuraja acești oameni să-și continue stilul de viață tradițional, legat de meșteșuguri tradiționale, agricultură sau servicii asociate cu turismul cultural. Suntem atenți în alegerea proiectelor noastre și ne facem timp pentru realizarea unei cercetări aprofundate pentru a ne asigura că programele pe care le dezvoltăm sunt legate în mod direct de nevoile
În satul Viscri am întâlnit o femeie pe care eu aș vota-o președinte al României by https://republica.ro/in-satul-viscri-am-intalnit-o-femeie-pe-care-eu-as-vota-o-presedinte-al-romaniei [Corola-blog/BlogPost/338529_a_339858]
-
ei. MET nu poate promite să facă asta, dar ceea ce putem face este să identificăm împreună oportunități, să acordăm atenție patrimoniului existent și valorilor umane și modului în care fiecare poate să câștige, să identificăm și să păstrăm valorile și meșteșugurile tradiționale existente în acel loc. Atunci când oamenii încep să recunoască valorile existente, încep să devină mândri de ceea ce au și pot face, și pot da tot ce au mai bun în mod constant, ca parte a unui plan, iar atunci când
În satul Viscri am întâlnit o femeie pe care eu aș vota-o președinte al României by https://republica.ro/in-satul-viscri-am-intalnit-o-femeie-pe-care-eu-as-vota-o-presedinte-al-romaniei [Corola-blog/BlogPost/338529_a_339858]