5,675 matches
-
Florica Dimitrescu "Fenomenul Săpînța" este cunoscut în special datorită celor cîteva articole publicate în anii '50 de cunoscutul critic de artă Radu Bogdan despre meșterul popular Ion Stan Pătraș ca și Monografiei sentimentale a cimitirului vesel datorată lui Pop Simion, conținînd 116 fotografii ale lui I. Miclea-Mihale (1972). Pentru a fi și la îndemîna străinilor interesați de acest cimitir unic, lucrarea a cunoscut o ediție
Prima ediție a epitafelor de la Săpînța by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/17309_a_18634]
-
Săpînța și, pe de alta, o bună analiză a limbii acestora. Lucrarea începe, cum se cuvine, cu situarea geografică a "complexului cimiterial" din Săpînța căruia i se face, cu această ocazie, și istoricul din care se desprinde ca figură centrală meșterul Ion Stan Pătraș, inițiatorul acestui cimitir "vesel". Urmează o trecere în revistă a unor elemente specifice ale grafiei, foneticii, morfo-sintaxei ca și ale vocabularului (această parte nu este foarte elaborată și ar merita un spațiu ceva mai larg decît cele
Prima ediție a epitafelor de la Săpînța by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/17309_a_18634]
-
ca și cînd ar fi fost "dictate" de cel decedat. În fapt, epitafele din Săpînța sînt opera integrală (text, scriere, pictură policromă, cioplirea crucii, executarea "portretelor" morților, a motivelor florale sau geometrice ce însoțesc textul), încă din anii '30, a meșterului Ion Stan Pătraș, artist naiv total-poet, sculptor, pictor - ajutat de "elevii" săi, pînă în 1977 cînd a dispărut și el, evident îngropat în cimitirul "său". De atunci, inscripțiile au rămas în grija discipolului Dumitru Pop zis Tincu, născut în 1955
Prima ediție a epitafelor de la Săpînța by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/17309_a_18634]
-
la "proces", conceptele lui Todorov devin martorii "degradării" mitului, ai "schimbării de paradigmă". O astfel de schimbare, relevanță pentru trecerea de la cultura tradițională la cultura modernă, generează o serie de transferuri. Se poate realiza un transfer de substanță (conținutul baladei Meșterul Manole preluat de Blaga), un transfer de forma (dubletele culte ale basmului, legendei, baladei) sau un transfer de procedee (oralitatea care devine din cauza unui mod de creație tradițional, efectul unui anumit stil cult). Incursiunile teoretice ale studiului merg pînă la
Mitul si literatura by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17932_a_19257]
-
al oricărui mit, este, în opinia lui Silviu Angelescu, un factor de clarificare. Nu este ocolita nici controversată problemă a baladei Miorița, prilej pentru cîteva adnotări interesante la teoria lui Constantin Brăiloiu, din 1946. Atât pentru Miorița, cît și pentru Meșterul Manole, Silviu Angelescu propune o lectură complexă care ar include lectură literară proprie lui Călinescu, si lectură etnologica a lui Mircea Eliade. Un model de analiză a relației dintre mit și literatura îl găsim într-un triptic ilustrativ în care
Mitul si literatura by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17932_a_19257]
-
din Roșiorii de Vede. Prilejul e constituit de victoria de la Plevna, despre care tot povestesc participanții la bătălie, ajunși aici, victorioși, cu un lot de prizonieri turci. La chef ia parte și Savu Pantofaru, om cu frica lui Dumnezeu, bun meșter dar nepriceput în ale băuturii. Nenorocirea a făcut, ca ageamiu ce era în ale păharului, să se îmbete. Cu mintea aprinsă de băutură și de vitejiile evocate, vrea să ucidă și el un turc. Îl găsește într-o magazie, lovit
Romanele lui Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17986_a_19311]
-
o simt/ și mi se face pielea de găină.// Stau pe muchie și mă uit prin pîlnia asta de fereastră/ la părul din curtea baboiului:/ nu e adevărat, așa de frumos e,/ prea limpede, mînjit cu verde,/ că de început.// Meșterii în halate albastre s-au uitat la cherestea:/ uscată. Dulapi ai? Dulapi?/ Dulapi n-am. Scîndura. Scîndura veche, uscată, am./ Dulapi n-am./ Meșterii au plecat. Ia-ți dulapi, dacă vrei pat. Dulapi./ Stau pe patul făcut de meșter: mare
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
baboiului:/ nu e adevărat, așa de frumos e,/ prea limpede, mînjit cu verde,/ că de început.// Meșterii în halate albastre s-au uitat la cherestea:/ uscată. Dulapi ai? Dulapi?/ Dulapi n-am. Scîndura. Scîndura veche, uscată, am./ Dulapi n-am./ Meșterii au plecat. Ia-ți dulapi, dacă vrei pat. Dulapi./ Stau pe patul făcut de meșter: mare,/ cu fire de penson prinse-n lac,/ într-o cameră albă, aproape goală, și mă gîndesc la scară/ încă nevopsita,/ din fier./ Duce în
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
început.// Meșterii în halate albastre s-au uitat la cherestea:/ uscată. Dulapi ai? Dulapi?/ Dulapi n-am. Scîndura. Scîndura veche, uscată, am./ Dulapi n-am./ Meșterii au plecat. Ia-ți dulapi, dacă vrei pat. Dulapi./ Stau pe patul făcut de meșter: mare,/ cu fire de penson prinse-n lac,/ într-o cameră albă, aproape goală, și mă gîndesc la scară/ încă nevopsita,/ din fier./ Duce în pod." (Treaba de tîmplar). Radu Andriescu izolează cîte un obiect utilitar pe care-l proslăvește
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
Aici reveria mea având ca obiect minunea orașului trece în cheia melancolica, de neevitat la un balcanic atunci când își ăînsemnează călătoriile prin Evropa. Cum să apară, mă gândesc, un asemenea sentiment al continuității în părțile noastre, unde - o știm de la Meșterul Manole - ce zidești ziua, noaptea se dărâma? Cum să nu te întristezi comparând vocația artistică a burgheziei occidentale, așa cum se oglindește în orașele ei, cu junglă de beton înnegrit de smog care e Atena de azi, sălaș al unei burtăverzimi
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
ploi / Peste câmp și oraș. / Inelul / Din degetul tău / Cătare / Prin care ochesc / În vrăjmaș. / Basmaua / Steag, / Zvâcnind / Ca inima... / Mamă, / Tu ești Patria mea ! («Mamă, tu ești»); Pe mine / mă iubeau toate femeile. Mă simțeam puternic și sigur. Ca Meșterul Manole / am cutezat / să ridic o construcție / care să dăinuie veșnic. / Am început lucrul / și le-am chemat la mine / pe toate: / pe Maria, pe Ana, / pe Alexandra, pe Ioana... / Care va ajunge întâi, / pe-aceea-n perete o voi zidi. / Dar
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
Andrei Cioroianu ne oferă un raccourci de 10x10 al istoriei României, ăn vreme ce Bucureștiul Danei Harhoiu, aflat la răscrucea civilizațiilor, ași așteaptă anca arhitecții. Un al doilea pas presupune familiarizarea cu miturile fondatoare ale poporului român. Al "Mioriței" și "Meșterului Manole", cărora G. Călinescu le alătura pe cele ale lui "Traian și Dochia" sau "Zburătorului". Cititorul va afla aici și un eseu al Gabrielei Adamesteanu, si izbucnirile lirice ale lui Emil Cioran, și atmosfera patriarhala din Spațiul mioritic blagian, și
Ipostaze ale spiritualitătii by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17498_a_18823]
-
Adamesteanu, si izbucnirile lirice ale lui Emil Cioran, și atmosfera patriarhala din Spațiul mioritic blagian, și "nunțile mioritice" ale lui Mircea Eliade, totul culminând cu cele două superbe versiuni englezești pe care William D. Snodgrass le dă Mioriței și Legendei Meșterului Manole. Dacă mai face un pas, cititorul străin descoperă că românii sunt, de ceva timp, o națiune creștină, si nu un neam de vampiri, cum era ăndemnat s-o creadă. Paginilor care rezumă istoria celor două milenii de creștinătate la
Ipostaze ale spiritualitătii by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17498_a_18823]
-
melodii, un adevărat tezaur de melos popular. Dar pentru a putea trăi, o vreme, de prin 1929 pînă în 1932, functioneaza ca profesor la un liceu din Turnu Măgurele. Are norocul să înregistreze, la Tîrgoviște, de la un cobzar, melodia baladei Meșterul Manole. Era cea dinții descoperire a acestei melodii și Brauner își înscrie numele pe această descoperire. În 1933 H. Brauner pleacă la Paris cu o bursă, unde lucrează la Muzeul Trocadero sub conducerea unei personalități ce va deveni, apoi, cel
Din viata lui Harry Brauner by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17537_a_18862]
-
Alex. Ștefănescu S-a întâmplat în timpul lui Ceaușescu Cunoscut că poet și publicist, Mihail Gălătanu le-a făcut de curand cititorilor săi surpriză de a publica un scurt român, Meșterii de clopote. Este vorba de un român care are elemente de literatură non-fiction, dar și dezvoltări de proza fantastică, asociere mai rar întâlnită în literatura română. Autorul procedează deopotrivă că un ziarist, care reconstituie dosarul unei întâmplări petrecute la Fabrica
O POVESTE PENTRU MATURI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17567_a_18892]
-
țepii lor aerul mohorât. Unde așteptații vin fără nici un fel de bagaj decât corpul lor. Decât hainele sumbre și carnea ferfenițita de viețuitoarele Dunării." Prin românul sau, Mihail Gălătanu ne demonstrează încă o dată că este un extraordinar... poet. Mihail Gălătanu, Meșterii de clopote, București/ Petroșani, col. Panoramă/ Matinal (coord. de Dan Silviu Boerescu), 1999. 144 pag.
O POVESTE PENTRU MATURI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17567_a_18892]
-
Bateristul grupului sau, Vlad Popescu (încă student la Academia de muzică din București, mențiune care ar stimula mai multe considerațiuni despre studiile universitare, acum înscrise în toate biografiile interpreților de jazz) și saxofonistul bulgar Vladimir Karpatov sunt ceilalți premiați. Buni meșteri, au ales un drum pe care nu intră decât cei aleși. Ca să nu fug de răspundere, cu toată inadecvarea unei astfel de mențiuni sub semnătură proprie, voi notă că făceam parte din juriu, ca "generalist", alături de colegul meu de Ateneu
Costinesti '99: Never ending story... by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17630_a_18955]
-
și fragmente încă vii. Cred că în nomenclatorul de meserii literare ar trebui să existe și aceea de vânător de epave. Cel care ar scoate la iveală micile comori din marele balast. Nu sunt convins că vânătorul va fi destul de meșter ca să descopere la Boliac, precum Călinescu, „dovada unei mari imaginațiuni și a unei amplitudini lirice excepționale”, ori „aptitudinea viziunii grandioase”, „solemnitate lirică” și, oarecum oximoronic, „o artă decorativă vrednică de un Th. Gautier”. La G. Sion, într-o pagină de
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2436_a_3761]
-
instituții, nu care cumva să se rătăcească pe acolo și vreun ins capabil. O casta închisă, alcătuită fie din semi-docti ce maimuțăresc noul limbaj de lemn al instituțiilor non-guvernamentale, mari specialiști în a-și "trage" fundații pe cont propriu și meșteri imbatabili în completarea formularelor ce le aduc burse din străinătate, subvenții grase pentru propriile business-uri și relații profitabile pe termen lung, sunt cu totul impotenți când e vorba de treburile publice. Înțepenirea în ridicol a lui Victor Ciorbea a
Bilant (la mâini si la picioare) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18192_a_19517]
-
fie ele generaționiste sau nu, literații români aplică principiul carpe diem la însăși cultura din care fac parte. Am spus apoi: cultura română este implozivă. Ea are vocația neterminării, o ia mereu de la capăt și pre limba sa piere. Legenda Meșterului Manole i se potrivește ca o mănușă, cel puțin în privința actului de a construi zadarnic, în gol. Cultura română nu știe să-și folosească vigoarea și nici originalitatea (atât cât le area) și, chiar dacă nu se prăbușește precum o clădire
AIUD LA VENEȚIA by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16685_a_18010]
-
în „Luntrea lui Caron”. Vastă opera a lui Blaga, reconsiderata acum, este alcătuită din peste douăsprezece volume de poezii antume și postume, („Poemele luminii”, „Pașii Pofetului”, „La cumpăna apelor”, „Nebănuitele trepte”, „Mirabila sămânță”, etc.), unsprezece lucrări dramatice („Zamolxe”, „Tulburarea apelor”, „Meșterul Manole”, „Cruciada Copiilor”, „Avram Iancu”, etc), peste douăzeci și cinci de eseuri filozofce, lucrări de Eseistica, Aforisme, Memorialistica și traduceri din Goethe, Lessing, Holderlin, etc. Sistemul filozofic elaborat de Blaga în tradiție kantiana este dezvoltat pe larg în Trilogiile Cunoașterii, a Culturii
Eu cu lumina mea sporesc a lumii taină Lucian Blaga. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_231]
-
securiști au devenit sereiști! Cei plecați se aflau fie în pragul pensionării, fie s-au avântat în domeniul bănos al afacerilor. în rest, băieții cu ochi albaștri și-au văzut, bine-mersi, de lucru și de avansări. Revirginizați prin magie virgiliană, meșterii de la cooperativa "Ochiul și timpanul" și-au schimbat doar dioptriile de la ochelari și felul de a-și purta cărarea! Mi-e lehamite să mai scriu despre această mascaradă cu voie de la Parlament și despre minciuna în care se complac mai-marii
Moartea vine pe bandă de casetofon by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16746_a_18071]
-
ca la suta de metri, el pare a-și fi epuizat totalmente mesajul. A făcut și greșeala de-a intra pe teritoriul pedeserist (afirmând ritos că nu vede nici o problemă în persistența comunismului și securismului în România), unde oricum vechii meșteri neo-bolșevici sunt de nebătut! Și, din păcate pentru el, mințile lucide din partid nu vor fi foarte încântate să susțină un candidat incapabil să distingă pecinginea partinico-securistă de valorile liberalismului. Problemele pe care dl. Stolojan începe deja să le aibă
Urna scapă turma by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16762_a_18087]
-
în exercitarea torturilor îndeosebi psihice îndreptate mai întîi împotriva cetățenilor germani și ruși, laolaltă, victimele de bază. Lăsînd la o parte popoarele mai mici, supuse cu de-a sila, cînd nu se întîmplă să născocească, ele singure, metode inchizitoriale superioare meșterilor din centrele politice principale. * * * Masive, compacte, contrare oricărei arhitecturi transcendentale menită să caute salvarea sufletelor prin avîntarea către cer a edificiului sacru, - Escurialul și Kremlinul, apăsate ca de o invincibilă gravitație ideologică ar fi, - după părerea unui politolog tînăr și
Inchiziția by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16789_a_18114]
-
pe bune! - începuse s-o înjure de mama focului folosind limbajul de mahala al prostituatelor de la periferia Londrei. Oricum, este ridicul să vezi doi scriitori atacîndu-se unul pe altul cu înverșunare într-o limbă pe care abea o cunosc... Doi meșteri ai stilului, înfruntîndu-se într-o limbă complet străină! Nu mai țin minte de ce ne certam și ce ne spuneam unul altuia în toiul conflictului. Cîteodată se întîmpla să se afle în prezența noastră și buna noastră profesoară, o femeie matură
Lecția de engleză by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16807_a_18132]