671 matches
-
în a suta parte a prunei, ori în parte mai mare din strugure! Deasupra a toate acestea e ruga și credința primordial ortodoxă și catolică. Bisericile cele zidite cu zelul ultimelor două decenii și jumătate, fără grija păstrării simplității bijuteriilor meșterite după tradiția populară din prima jumătate a secolului al XIV-lea, îmbinată cu stilul bizantin, sunt mari cât dealul, una mai exagerată ca alta, cu turlă lângă turlă, asemănătoare minaretelor de moschee, geamuri termopane, (o ultimă adaptare nefastă în zidirea
MARIA PLOAE. ARTISTĂ REVENDICATĂ ÎN IUBIRE... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2122 din 22 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354549_a_355878]
-
acolo prin lumea întreagă. Ce am putea spune unui astfel de om, unor astfel de oameni ale căror inimi bat, armonizându-se cu o istorie, cu visul mai multor generații, cu inimile unor oameni ce-au fost și ce sunt, meșterind cu migală, punând unde și cum trebuie lemnul prelucrat cu gust al pădurilor, piatra din cremenea munților, nisipul spălat de apele Râului Doamnei și calcarul ars al Mateiașului. Aici, în curba drumului spre Meșterul Manole, iscusitul clăditor de istorie și
ALBUM DE SUFLET de ION C. HIRU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357184_a_358513]
-
gard. Ce începuse să mă deranjeze era că unul dintre ochi se închidea mai încet decât celălalt. Am pus-o jos și, tot urmărindu-i ochii, m-am gândit să-i fac ceva celuilalt să se închidă mai încet .Tot meșterindu-i ochii am reușit de i-am strcat definitiv, de stăteau amândoi închiși indiferent că păpușa era în picioare sau culcat. Era o tragedie! În toată povestea asta îl găseam vinovat numai pe tata, pentru că avusese idea să-mi cumpere
GLORIE COPILĂRIEI VI de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357090_a_358419]
-
tu, măi Gogule, bătrân și nebun; ai ținut-o după tine și nu ai văzut-o mă?! A căzut la porci! Tataie se uita mirat la mine. Scuturase glugile și cărase cocenii în grajd, nu avusese timp să vadă ce „meșteream prin grădină”, cum îi plăcea să spună. -Nu mi-ai spus, bre, matale să nu merg decât prin noroi?! i-am strigat și eu supărată. Mamaie m-a prins de gulerul paltonului și m-a ridicat pe prispă. -Să nu
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
lume” este profesorul universitar dr. VASILE BURLUI, ajuns la borna 70 a unei vieți consacrate învățământului, cercetării științifice și creației literare. Personal sunt uimit de vitalitatea creativă de care dispune. Când lucrează, uită de dânsul și are răbdarea de a meșteri inclusiv poezii, scăpând de gânduri. Îi știu și părți din adolescența petrecută la Suceveni și astfel am aflat cum răsare deodată ca apa freatică memoria paradisului ludic din inocența copilăriei. Cunoscându-l destul de bine de trei ani, mi-am dat
UN OM DIN ALTA LUME-PROF.UNIV.DR.VASILE BURLUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357451_a_358780]
-
să nu facă zgomot, ca să vadă dacă este totul în ordine. Bătrânii adormiseră cu ușa deschisă, pe când încercau să tragă cu urechea la ce se discută în camera a bună. A închis-o Ioana și a trecut mai departe. Gavrilă meșterea ceva cu un briceag care avea mai multe limbi, cheie de tăiat conserve și sulă. Așchiile, tăiate mărunt din câteva ramuri groase, căzuseră pe masă și pe lângă ea într-o neorânduială care i-a supărat femeii ochii și sufletul, de cum
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
Nu poți tu păstra curățenia, orice ți-aș spune eu, se descărca Ioana, în timp ce aduna cu repeziciune resturile lemnoase aruncate aproape prin întreaga încăpere. - Ce vrei, domne, ce ți-am făcut eu! Da’ ce, n-am voie să mă joc? Meșteream ceva, ce știi matale! i-a răspuns băiatul, destul de obraznic și nepăsător, în timp ce-și ascundea briceagul în buzunar și se strâmba pe la spatele mamei. - Asta nu-i oră de joacă, băiete! Și nu în casă se face o
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
Emoția asta o mai avusese în copilărie, cînd cea mai mare surpriză i-o făcuse tatăl lui, care îi construise dintr-o sîrmă mai groasă un cerc cu diametrul de vreo treizeci de centimetri și, dintr-o altă sîrmă, îi meșterise un fel de ghidaj pentru acea roată, pe care o plimba fericit pe străzile asfaltate sau pe trotuare, tare mîndru de dexteritatea pe care o căpătase foarte repede, și acuma, după atîția ani, făcuse geniala descoperire că, dacă nu avuse
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
din fața noastră. Pe care îl înecăm într-un Aligote gălbui, sec și rece. După amiază, încercarea cea mare - pescuitul. Cătălin și Danflorea scot la iveală sculele lor pe care dăduseră o mulțime de bani, lansete cu monturi complicate, la care meșteriseră câteva zile înainte de plecare, împreună cu alți colegi, pescari cu experiență; undițe cu momeli meșteșugite, plus câteva borcane cu râme, porumb, mămăligă, la care ulterior, în disperare de cauză, au adăugat piept de pui tocat mărunt și chiar niște bucăți de
O ZI ÎN DELTĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360011_a_361340]
-
-mi pun puțin mai mult machiaj și o să fiu mai accentuată decât e un francez. Am trecut foarte ușor peste faptul că Olga mă considera fadă, căci ea nu s-a mulțumit cu triumful inițial de pe partea stângă, a mai meșterit o minune - partea dreaptă. Acum arătam ca un nap, o creastă mi se ridica de la frunte până hăt, aproape de gât, iar urechile îmi zburdau libere de păr pe deasupra umerilor. Asistam neputincioasă la măcelărirea firului meu subțire de păr, în timp ce Olga
Olga, hair stylist-ul care m-a făcut să plâng. „- Aș vrea să am puţin din Monica Belluci, dar cum nu se poate, să mă tundeți măcar ca pe Charlize Theron...” () [Corola-blog/BlogPost/338959_a_340288]
-
și mai tare, să se audă în perimetrul întregii parohii, la pericole (ferească Sfântul!) trebuie să fie alert și alarmant și în timp mai lung...în general, clopotele înseamnă comunicare...poate însemna și veniți! sau fugiți!...nu oricine știe să meșterească un clopot...când se topește și se prepară aliajul, acesta trebuie sfințit cum se sfințește apa, cum procedează tibetanii, prin cumsecădenie și rugăciune...!”. “Clopotul strigă lumea să-i aducă aminte despre cei care nu mai sunt!” De aproape treizeci de
Clopotarii ţin aproape Veşnicia () [Corola-blog/BlogPost/339951_a_341280]
-
la Arghezi, în domeniul literaturii, la Brâncuși în cel al sculpturii.. La cât au transpirat la propriu și la figurat pentru desăvârșirea creațiilor. Și câte aripi și-au frânt, cât zbor truditor au parcurs în cariera lor de visători și meșteri artiști... Ai vreo rețetă, vreun secret al creației? A.M.G.: Și eu am reușit și continui să “zbor” de la o treaptă la alta prin multă muncă, prin renunțări la aproape tot ceea ce copilăria îmi oferea și, nu în ultimul rând
ELEVA ANA MARIA GÎBU DESPRE POETA ANA MARIA GÎBU... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 803 din 13 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342274_a_343603]
-
egiptean Ramses ll (1301-1235 î.e.n.) după ce a văzut că n-a reușit să-i răzbească pe hitiți la Kadeș prin puterea armelor, a zis că este mai bună o alianță și printr-o scrisoare cere regelui hitit să-i trimită meșteri pricepuți în prelucrarea fierului, pe numiții habiru/cabiru ! [11] Constantin Olariu Arimin zice: Analiza semantică a cuvîntului Imazyghen sau Imazyen ne dezvăluie o fărâmă din istoria adevărată a acestui neam vitregit atît de rău de soartă; ima: pământ gras (vezi
CONSIDERAṬII ISTORICO-GEOGRAFICE de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342596_a_343925]
-
Deci, cu „mărinimie”, noul star I-a dat doar un bilet la galerie ... La cea săpată-n vechiul furnicar! PEȘTII ... CREATORI Cândva un pește-ferăstrău Cu-amicu-i, un rechin-ciocan, Au pus la cale-un amplu plan, Cert, stimulați de mult trăscău. Deci, meșteriră un palan, Și-apoi s-au canonit cam rău Să îl coboare jos în hău Ca să-i ridice din ocean. Sus au deschis un șantier Naval, extrem de performant Căci, ajutați și de-un girant, Aveau și lemn destul și fier
SONETE (2) de EUGEN DEUTSCH în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340560_a_341889]
-
Izei cu farmecele sale pitorești sau spre Sighetul Marmației unde se găsește unul dintre cele mai importante muzee de etnografie și folclor, mărturie a tradițiilor, obiceiurilor și datinilor strămoșești. Ținutul Maramureșului este vestit prin porțile înalte specifice zonei pe care meșterii sculptori în lemn le modelează cu diferite motive tradiționale. Acești meșteri populari au un talent și o răbdare de fier ca să redea cu dalta și ciocanul propriile lor sentimente, crezul lor exprimat în motive florale sau cel mai des întâlnit
ALTARUL SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340547_a_341876]
-
464 din 08 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului E pustiu lăcașul inimii mele și mușcături de șarpe simt în coastele sufletului. * Mă cuprinde veninul... Și gemete surde se alătură alor mele - pedeapsa neîncrederii în mântuire, și ele... * De la o vreme, meșteresc în gând un șarpe de aramă, la care privind, să scap de otravă ... * Degeaba, eu nu sunt alesul, nu mă trag din Moise, deși-i moștenesc eresul. Degeaba, mor, mor cu încetul, eu neavând profetul. * Și totuși, (sărmanul!) încă mai
ŞARPELE DE ARAMĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 464 din 08 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340674_a_342003]
-
ar fi lăsat niciodată să bat drumurile, copil mic”, spune Bianca, a cărei mamă este plecată la lucru în Italia. Îi place să îi ajute la teme pe copiii mai mici, să le cânte bătrânilor aflați la cămin sau să meșterească decorațiuni pe care să le vândă în beneficiul oamenilor nevoiași. Îi place să scrie și le-a citit deja colegilor ei despre lumea generație X și o adolescentă retrasă care merge pe drumul ei indiferent de ce spun ceilalți. Și îi
Două adolescente au devenit voluntare pentru copiii cu părinții plecați în străinătate () [Corola-blog/BlogPost/338101_a_339430]
-
și mai pesimistă. „El e luptătorul. Și, acum, băieții.” Copiii le‑au fost de mici alături. Victoria îi lua pe băieți la târguri să vândă puii precrescuți, mergeau cu camionul pe care el îl luase de la fier vechi și‑l meșterise o vară‑ntreagă. Emanuel, fiul cel mare, avea șapte‑opt ani când se ducea, în vacanțe, cu șoferul să cumpere porumb din sate - cu borderou de achiziții. Când erau de mutat pui dintr‑o hală într‑alta, mutau toți. Verile
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi () [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
gânduri se naște frumosul, Ofranda ce-i scrisă cursiv pe hârtie, Cu câtă sudoare, dar nimeni nu știe Iubirea cu care și-aduce prinosul Cuvântului scris, destinat a ajunge În sufletul celuia care-l citește; Cu-atâta migală el îl meșterește, Odată citit, să ajungă a unge. Din clocot de gânduri se naște frumosul, Poetul e doar instrumentul divin, E versu-i cu miere dar și cu pelin, Căci om e și el, nesfârșit păcătosul! Referință Bibliografică: Din clocot de gânduri... / Nelu
DIN CLOCOT DE GÂNDURI... de NELU PREDA în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342921_a_344250]
-
de unde sunt, cu siguranță aș ști să răspund: din Vaslui, de pe o stradă anume, locuiesc într-un bloc, fost gri, actualmente colorat fără nicio noimă, colț cu maneaua vecinului de la parter și cu bormașina celui de la 3 care sparge și meșterește de cel puțin un an. Mă uit în oglindă analitic, cred că arăt bine, părul îmi cam face figuri, dar deja nu-l mai iau în seamă. Cobor scările prudent, mi-e teamă să nu alunec, a spălat proaspăt femeia
„ŢARA CONTROVERSELOR!” de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342998_a_344327]
-
Toate Articolele Autorului FUGA DIN OLIMP.BALADĂ Pe-un colț de deal trudea Sisif și-și tot zicea: „Munca înnobilează pe om!” și apoi cu frică: „dar ce-i mult strică...” Și-Atlas trudea și el la fel Și Hefaistos meșterea O lesă și un sfredel: „Să vezi ce leg cățelul pământului și găuresc eu casa vântului de-mi stinge focul din cuptor.” Numai Apollo singur Cu-o liră sub un nuc Se gândea la poezie numărând anii cum se duc
FUGA DIN OLIMP.BALADĂ de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344084_a_345413]
-
totul. Pescarii trăiau de pe urma ei. Vindeau peștele în alte cartiere mai depărtate, sau străinilor care veneau anume să cumpere pește, icre, raci. În familiile de pescari, principala joacă a copiilor, implica Dunărea. Ei învățau de mici să împletească plase, să meșterească unelte de pescuit, setci, undițe, ciorpac, să tragă la rame, să meargă cu barca la pescuit, să adune peștele, să-l curețe, să-l săreze, apoi să-l gătească iar ce prisosea, să-l vândă. Dunărea are un miros al
CU ŞI FĂRĂ TIMP DESPRE DUNĂRE. FRAGMENT DIN CARTEA: PRIVIND ÎNAPOI CU SPERANŢĂ [Corola-blog/BlogPost/343661_a_344990]
-
vin părinții lor de Crăciun. Aseară când a sunat Valeria era târziu și ei se culcaseră. Să vezi, ce-or să se mai bucure când vor afla! - Așa e! M-am gândit! O să le pun dulciuri și câte o jucărie meșterită de mine. Fetei i-am făcut un cărucior din lemn pentru păpuși și lui Ionuț i-am procurat un clopoțel pentru când va merge cu plugușorul. Până la Crăciun vreau să iau o pereche de porumbei tineri, de la Mișu de la Vedea
JOCUL FULGILOR DE NEA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381798_a_383127]
-
scurtă poruncă: - Ia în șa de te aruncă Și te du-n sălbăticie Sus, pe Bistrița-Aurie, Urci în munți până zărești Casele din Ciocănești. Nu îți spun mai mult, că știi, Și de-acolo să nu-mi vii Pân’ ce meșterii fierari, Renumiții ciocănari, Nu mi-or face o săgeată Cum n-au meșterit vreodată. Să-i spui meșterului faur Vârful să i-l moaie-n aur, Aurul însă să fie Scos din Bistrița-Aurie. Du-te-acum! În drumul tău Să te-ajute
SĂGEATA CU VÂRFUL DE AUR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382092_a_383421]
-
Sus, pe Bistrița-Aurie, Urci în munți până zărești Casele din Ciocănești. Nu îți spun mai mult, că știi, Și de-acolo să nu-mi vii Pân’ ce meșterii fierari, Renumiții ciocănari, Nu mi-or face o săgeată Cum n-au meșterit vreodată. Să-i spui meșterului faur Vârful să i-l moaie-n aur, Aurul însă să fie Scos din Bistrița-Aurie. Du-te-acum! În drumul tău Să te-ajute Dumnezeu! Se deschide poarta mare, Iar arcașul în șa sare Și de cal
SĂGEATA CU VÂRFUL DE AUR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382092_a_383421]