367 matches
-
În Europa, revalorizarea politică a individului că agent moral și voință liberă s-a înscris în polemică stângii marxiste și postmarxiste cu școala friedmaniană care absolutiza logică impersonala a pieței, precum și cu stalinismul care subordonă funcția activă a conștiinței, determinată mecanicist că reflectare secundară a structurii economice. Amintim aici teoria lukácsiană despre instituirile teleologice, care deducea legitatea din însumarea și transpunerea calitativa a scopurilor individuale, si de asemenea asocierea programatica a libertății cu siguranta socială și solidaritatea, în spiritul protecționist al
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
preocupări privind esența și legile dezvoltării istorice la preocupări de epistemologie și metodologie a științelor, o dată cu eroziunea viziunii mecanicist-metafizice asupra istoriei și, legat de aceasta, a conceperii textului istoric drept <<oglindire pasivă>> a istoriei reale" (ibid., p. 54). Asupra aplicării "mecaniciste" a unui model metafizic de către Hegel, ca și asupra "pasivității" pozitiviste vom reveni. În sensul reconcilierii despre care vorbeam, se pronunță și René Wellek. După opinia cercetătorului american, Dilthey a căutat "să construiască o punte între emoționalismul romantic și expresionismul
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
model natural pentru a gîndi unitatea acestui corp al meu a cărei spontaneitate se poate fixa într-o sedimentare mult mai profundă decât toată activitatea pur intelectuală. Remarcăm că, contrar criticii făcute în mod obișnuit lui Descartes, conform căreia concepția mecanicistă și dualismul ne-ar împiedica să concepem un corp care să fie viu și un suflet care să fie altceva decât gîndire pură, am încercat să dezvăluim singularitatea tezelor cartesiene referitoare la un subiect corporal concret. Interogîndu-ne asupra identificării subiectului
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
Ă, explicarea dezvoltării psihice face și ea obiectul unor poziții interpretative diverse. Respectând și acceptând nuanțele, se poate distinge, totuși, mai evident sau mai voalat, o grupare a teoriilor psihologice ale dezvoltării în jurul a trei modele clasice: modelul organicist, modelul mecanicist și modelul interacționist. Fiecare dintre ele se structurează în baza unor teze fundamentale. Modelul organicist sau activ. Universul este un întreg nereductibil la părți, deși se sprijină pe acestea. Ca parte a acestuia, organismul uman, la rândul său, posedă el
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ale filoși antropogenezei); la fel și continuatorul său, A. Gesell (1880-1961), adeptul unei perspective maturizaționiste. Apropiate de pozițiile ineismului sunt și diversele contribuții etologice Ă K. Lorenz, N. Timbergen, I. Eibl-Eibesfeldt, cu puternice influențe în psihologia contemporană a dezvoltării. Modelul mecanicist sau reactiv. Universul este suma părților sale componente, și organismul uman de asemenea. El poate fi analizat prin reducere la unitățile sale fundamentale și la relațiile dintre ele, care, doar sub acțiunea unei surse exterioare, la fel ca și un
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
modalități mult mai „umane” pentru a facilita învățarea și pentru a acorda o atenție mai mare aspectelor afective ale învățării. Patterson a susținut tehnicile educaționale propuse de Rogers și Combs și a văzut educatorii ca pe un antidot la abordarea mecanicistă și tehnologică a educației. Brown: Educația confluentă. În lucrarea sa Educarea umană pentru o învățare umană (1971), el propune și descrie educația confluentă, o combinare a elementelor afective și cognitive în cadrul învățării individuale și de grup. Brown nota: „Ar trebui
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
numai inutile, ci chiar periculoase, un set de măsuri ce a asigurat succesul companiei X putând ușor determina falimentul companiei Y. Henry Mintzberg identifica șapte structuri fundamentale organizaționale ale companiei, care se pot întrepătrunde la nivelul unei societăți comerciale: antreprenorială, mecanicistă, de tip holding, profesională, inovațională, misionară și politică<footnote Mintzgerg, Henry, Le management. Voyage au centre des organisations, Éditions d’Organisation, Paris, 1999 (traducere după ediția în limba engleză din 1989). footnote>. Recomandăm cititorului interesat lucrările profesorului canadian ce tratează
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
să dispară, ceea ce implică un nivel ridicat de vulnerabilitate al acesteia. Un butic de succes, devenit după un timp lanț de magazine, cu filiale în numeroase orașe, condus de fondatorul acestuia, constituie un exemplu al acestui tip de organizație. Organizația mecanicistă constituie acel tip de organizație caracterizată printr-o birocrație centralizată: procedurile sunt formalizate, munca este specializată, diviziunea muncii este dusă la extrem, ierarhiile sunt extrem de importante. Conducerea este asigurată prin mijloace de standardizare a muncii. De obicei, aceste organizații sunt
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
în ansamblu, în perioada 1947-1989. Un exemplu de organizație de tip holding îl constituie companiile-conglomerate multinaționale. Compania de acest tip este condusă ca un portofoliu de investiții în valori mobiliare. Diviziunile (filialele) acționează de multe ori ca organizațiile de tip mecanicist. O astfel de organizație o constituie Ferruzzi Group, cu sediul în Italia, alcătuită din aproape 500 de întreprinderi, din domenii precum producerea de mase plastice, medicamente, materiale de construcții, industria alimentară, poligrafie, ferme agricole, transport naval, bănci și asigurări etc.
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
organizațiile. Ca urmare, și managementul financiar specific este diferit (vezi studiul de caz 2.1). Studiul de caz 2.1. Management financiar diferit pentru organizații de tip diferit Să presupunem că managerul financiar (de succes) al unei companii de tip mecanicist - un șantier naval - se angajează spre finalul carierei la o companie cu profund caracter inovațional - un institut de cercetări. El încearcă să aplice câteva dintre principiile de lucru care l-au consacrat. Astfel, el va opera pe baza următoarelor principii
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
a rezultatelor angajaților în funcție de planificare; - decontarea cheltuielilor numai dacă ele au fost justificate printr-un rezultat util companiei; - raportarea periodică a rezultatelor de către angajați, pentru rațiuni de control. Toate aceste principii pot fi ușor justificate într-o organizație de tip mecanicist, de foarte mari dimensiuni, în care este necesar un judicios proces de control. Este motivul pentru care aceste rapoarte sunt utile, mai ales că sunt comod de întocmit. Dat fiind că procesul de producție este relativ previzibil, în bune condiții
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
sunt mari sinteze de istorie a civilizației franceze sau europene; lucrarea sa fundamentală este Istoria Revoluției din Anglia ă1826-1827), unde își exprimă ferm idea lul unei „monarhii burgheze“. HELVÉTIUS, CLAUDE ADRIEN ăParis, 1715-Versailles, 1771). Filozof. Autor al unui sistem materialist mecanicist și senzualist expus în Despre spirit ă1758), Despre om și Fericirea ăpost. 1772); în gnoseologie afirmă primordialitatea senzației, la care se reduc sufletul ăfacultatea de a simți), memoria ăreactualizarea senzațiilor trecute) și spiritul ăfacultatea de a judeca, intelectul); concepe omul
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
România (taxa la o grădiniță privată medie lunară în București este de 200 de euro, iar taxa lunară per student la o facultate privată este de 40 de Euro). În aceste condiții eu chiar mă mir cum rezultatele nu sunt, mecanicist vorbind, de 20-40 de ori mai proaste. Dar nu mă mir prea mult: educația este o profesie destul de idealistă și de implicantă. Pe aceasta pariază și guvernele și „sponsorii”: pe „plăcerea” (perversă?!) a muncii care ne costă salarii mici și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
în dezvoltare și în toate domeniile de activitate. Acestea sunt considerate a fi, la scară macro, principalele aspecte ale timpului nostru. În fapt, este vorba de schimbarea atitudinilor și mentalităților ca recul al unor schimbări ale registrelor valorice, de la seturi mecaniciste de gândire la cele larg ecologice și de la valorile legate de la afirmare de sine la cele integratoare 55 (figura 3): Figura 3. Schimbarea registrului valoric 4.3. Strategii de dezvoltare durabilă Termenul "durabilitate"56 provine din domeniul silviculturii, desemnând proceduri
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
și pe cele care au în prezent aspect slav sau de altă natură din jumătatea de est a Europei, în timp ce toate limbile din această zonă, inclusiv limba română, sunt evoluate în manieră specifică din baza comună traco-latină. Dar această teorie mecanicistă contravenea și ea direcției istorice europene de percepere a istoriei, întrucât îi ducea pe slavi, pe turcici etc. în antichitatea greco-latină, ceea ce era și este de neconceput pentru știința tradițională. Astfel Hasdeu a trebuit să se replieze și să-și
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
o situăm undeva la mijloc între Bossuet și Voltaire, între teologie și filozofia istoriei, întrucât providența se confundă cu filozofia până aproape de anularea ei. Prin folosirea metodei filologice în istorie și a raționamentului contextual ca mijloc de mediere între interpretările mecaniciste și cele teleologice, între natură și rațiune, Vico încearcă să stabilească o corespondență între planul divin al mântuirii și natura imanentă a omului. Kant, asemenea lui Vico, a combinat aspectele sincronice cu cele diacronice ale "mâinii invizibile" în remarcile despre
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
persuasiunii comerciale s-au schimbat: nu mai e de ajuns să inspiri încredere, să faci cunoscut un produs și să-l impui în memoria consumatorilor; trebuie să transformi marca într-un mit și să faci lumea să o iubească. Strategiilor mecaniciste le-au urmat strategii emoționaliste în concordanță cu individualismul experiențial. Pe de altă parte, tot așa cum piețele sunt din ce în ce mai segmentate, și publicitatea își îmbunătățește campaniile, se fragmentează în execuții multiple și în stiluri diversificate. Publicității repetitive îi succedă o publicitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
numi „efectul Diva”, cu referire la filmul lui Jean-Jacques Beineix, în care un tânăr funcționar la poștă de condiție modestă trăiește într-un apartament baroc, este îndrăgostit de operă și dispune de un echipament profesionist de înregistrare. De la un sistem mecanicist s-a trecut la un sistem probabilist sau nedeterminat, hiperconsumatorul semănând cu o „particulă elementară” cu parcursuri „haotice”: fazaIII este marcată de un consum dezinstituționalizat, cu geometrie variabilă. De unde și profilul turbo-consumatorului, descris adesea ca flexibil și nomad, volatil și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
fluid, instabil, individualist care le este specific. Nimic nu mai seamănă cu configurațiile rigide și etajate de altădată: în aceste comunități „se intră” sau „se iese” după plac, prin tatonări identitare, adeziuni și opțiuni personale efemere, aflate la antipodul impunerii „mecaniciste” din epoca anterioară: hipermodernismul comunitar nu se înscrie în contracurent cu cultura individului autonom, el constituie una dintre figurile paradoxale ale acesteia. Fragmentată, dereglementată, volatilă, etapa care se anunță instituie un comunitarism fondat pe preocuparea de afirmare a sinelui, un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
modernității triumfale și mai mult în a crea un mediu înconjurător primitor și reconfortant, un confort hipermodern ce reconciliează funcționalul cu trăirea emoțională, eficacitatea cu nevoile psihice ale omului. Obiectul nu mai este un imn în cinstea raționalității constitutive și mecaniciste, ci unul adus fericirii senzitive care implică un confort „cu chip uman”, accesibil și funcțional. A bea și a mâncatc " A bea și a mânca" Dând oamenilor „fericirea supremă a bacanalei”, Dionysos le deschidea paradisul său sălbatic, cu ritualuri de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
producției și a reducerii costurilor. Piețele se câștigă tot mai mult prin privilegierea calității, mass customization, nivelul serviciilor, reactivitate maximă la evoluțiile cererii, reducerea termenelor, ameliorarea neîntreruptă. Pentru a ajunge aici, discursurile manageriale privilegiază scheme axate pe potențialele individului. Concepției mecaniciste sau impersonale a productivismului de modă veche îi urmează odele închinate autonomiei și inițiativei, flexibilității și creativității. Fiecare e invitat să-și evalueze și să-și perfecționeze competențele, dar și să-și aducă o contribuție personală, să se angajeze într-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
fizicul și psihologia, de a extinde granițele conștiinței pentru a-ți simți mai bine trupul. Asistăm nu atât la dezincarnarea plăcerilor, cât la instaurarea unei noi culturi a corpului și a ameliorării formei: ameliorarea senzației. Bunăstarea modernă era funcțională, obiectivistă, mecanicistă: cea din faza III apare ca o bunăstare calitativă și reflexivă, centrată pe corpul trăit, pe atenția acordată sieși, pe creșterea registrului senzațiilor intime (relaxare, respirație, vizualizare, formă, calm și echilibru). Constatarea e destul de clară: în societatea de hiperconsum, „eroismul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
deducem că răspunsul indivizilor nu este atât expresia unei experiențe intime trăite, cât un fel de deducție rezonabilă plecând de la cunoștințele lor de semnalizatori ai lucrurilor care nu-s cum trebuie. Trebuie să recunoaștem aici mai curând un determinism ideologic mecanicist decât o manifestare a individualismului informat și reflexiv. Dacă oamenii se declară fericiți, aceasta ține în egală măsură de faptul că momentele fericite sunt mai vizibile, că sunt supraevaluate în raport cu secvențele mai puțin satisfăcătoare ale existenței. Chiar dacă în clipa de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
reflectării și proiectării faptelor - , în realitate avem de-a face cu metode privind formarea cunoștințelor și aplicarea lor. În sine, teoria sa are un pronunțat caracter speculativ, dar care conține și interesante observații ce adâncesc perspectiva herbartiană pe o linie mecanicistă. Petre Dulfu, Ilarion Velculescu și Grigore Patriciu - ultimul a activat ca profesor de pedagogie și metodică la Școala Normală din Bârlad - s-au remarcat mai degrabă pe tărâmul didacticii generale, didacticii speciale (practica pedagogică), mai puțin în domeniul teoriei pedagogice
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
mai degrabă pe tărâmul didacticii generale, didacticii speciale (practica pedagogică), mai puțin în domeniul teoriei pedagogice propriu-zise. Spiru Haret (1851-1912), primul doctor român în matematică cu o teză în mecanică celestă, titlu obținut la Paris, și-a extrapolat viziunea filosofică mecanicistă și asupra domeniului social. N-a fost un pedagog propriu-zis, dar în lucrările sale științifice, în rapoartele sale către Ministerul Instrucțiunii Publice, precum și rapoartele sale către Coroană transpar câteva idei ci adevărat pedagogice: educația trebuie realizată în spiritul unității culturale
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]