365 matches
-
și cealaltă școală, care grupează alt grup de descriptiviști, ce a preluat de la Bloomfield numai tehnica cercetării limbii, dar care, din punct de vedere al concepției, sunt mai apropiați de E. Sapir și de lingvistica antropologica. În opoziție cu direcția „mecanicistă”, introdusa în lingvistică de școala descriptivă, se dezvoltă în America direcția "mentalistă", în cadrul căreia pe primul plan stau cercetările privitoare la raporturile limbii cu modul de gândire și de comportare a vorbitorilor. Întemeietorul acestei direcții este Edward Sapir. Lingvistica structurală
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
de un întreg sistem de meta preferințe, de preferințe ale preferințelor etc. Dar aceste meta-preferințe depind, de facto, de un sistem de valori în vigoare, care trasează li-mite calcului rațional bazat pe interes. Prin urmare, subiectul uman nu reacționează mecanicist, în baza unor cauze fizice sau morale; el este activ și creator în mod autonom. Chiar dacă individualismul metodologic excede cu mult cîmpul economiei politice, el s-a confundat cu acesta vreme de aproape două secole. Contestări au venit mai cu
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
consideră că gnosticii sunt răspunzători de toate utopiile și ideologiile totalitare moderne, ca și de atașamentul excesiv față de știință și de tehnologie. Concepția științifică despre lume ar fi, de fapt, una gnostică, responsabilă de robotizarea oamenilor și de întreaga concepție mecanicistă asupra societății moderne. Dar dacă gînditori precum Jung, Freud, Kierkegaard, Heidegger, Blake, Yeats, Kafka ș.a. au fost considerați gnostici (cazul lui Jung, cel puțin, este notoriu), pentru mine înseamnă că tradiția gnostică este cu totul respectabilă. În Filosofia perenă, Aldous
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
și cel de sinergie, ca asociere de elemente pentru atingerea aceluiași scop sau îndeplinirea aceleiași funcțiuni. Sunt concepte abstracte, metaștiințifice, ce înlătură principiul cauzalității din explicarea relațiilor, căci cauza și efectul reprezintă, fundamental, același lucru, principiul raționalității și logica sa mecanicistă și propunînd un raționament intuiționist, organicist, care să permită o sesizare directă și deplină a realității, a unității sale organice, o abordare sistemică, holistică a tuturor aspectelor sale structurale, a obiectivelor sale structurale, supraindividuale și a relațiilor dintre părți și
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
perspectivă și ne îmbie la o nouă cercetare, menindu-ne unui timp covîrșit de speranța veșniciei, a clipei eterne ascunse în inima noastră și a unui spațiu care strigă după infinit. Pentru clasici și neoclasici, știința economică era asociată dogmei mecaniciste, de sorginte newtoniană. Chiar un om luminat precum Frank H. Knight, fondatorul Școlii de economie de la Chicago, numea mecanica "știința soră a economiei" (în The Etics of Competition, New York, 1985, p.25). La jumătatea secolului al XX-lea, Nicolas Georgescu-Roegen
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
acestea, de perfecționarea mecanismelor de integrare și coordonare. Rolul hotărîtor în acest sens îl are informația. Progresul economic depinde tot mai mult de informație, de integrarea sa în structurile sistemelor economice, de acumularea și înnoirea sa, dar nu în sens mecanicist, stohastic, ci dinamic, prin generarea de efecte de antrenare pozitive și asupra structurilor materiale, energetice, umane sau financiare, de efecte de scară și de multiplicare. Informația se reînnoiește permanent și produce schimbări structurale importante, uneori radicale, noile structuri informaționale generează
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
construi o reprezentare unificată a luminii (există, pe de o parte, imaginea luminii ca fenomen corpuscular, și, de cealaltă parte, imaginea luminii ca fenomen ondulatoriu). "Complementaritatea" reprezintă, pentru Bohr, o idee care se aplică tuturor științelor (biologia comportă o viziune mecanicistă și una finalistă), tuturor cunoștințelor și experiențelor umane. Teoria omului și a lumii pe care o propunem este "complementară" în sensul în care ea postulează că: M1 și M2 sunt două descrieri ale lumii care se exclud reciproc dar sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
al activității sociale, astfel încât dacă se dorește a fi integrat în societate, e datoria individului să consume. Astfel, consumul este în viziunea sa o activitate fără sfârșit și fără limite, dar respinge explicațiile de tip psihologic și cele de tip mecanicist sau bazate pe creșterea consumului dintr-o "constrângere de prestigiu". Baudrillard recunoaște că ideea de bază a consumatorului este aceea de a consuma din ce în ce mai mult355, dar respinge "metafizica vulgară" a consumului, care se întemeiază pe ideea unui subiect real care
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Știința spiritului însă a rămas mai departe prizoniera obiectivității și a corporalității fizice. Cel mai elocvent exemplu în acest sens ni l-a lăsat Democrit, care considera că sufletul este format din atomi mai fini. Socrate i-a atenuat fantezia mecanicistă, făcând din om măsura tuturor lucrurilor, cu o maieutică a dialogurilor, consemnate în scris de Platon, reevaluate de Aristotel. Numai că din antichitate până în modernitate s-a menținut sciziunea dintre "omenescul" aparținător faptelor și Eul cu scopuri și norme eterne
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
a celui medieval în special. Mai concret, se cerea ca Etica și Politica lui Aristotel, completate cu De anima, care explicau natura umană și acțiunile pe care omul trebuie să le întreprindă, să fie înlocuite de noile explicații cu orientare mecanicistă. Și anume, acțiunea umană să fie redusă la mecanisme fiziologice și fizice. La toate acestea, Kant a mai adăugat și recomandarea de a separa etica de științele naturii, iar științele omului să fie deosebite atât de științele naturii, cât și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de generalizări cu caracter de lege, "orice încercare de a-l înțelege (comportamentul, n.ns) în termenii unei explicații mecanice intră în conflict cu aristotelismul. Noțiunea de "fapt" cu privire la ființele omenești se transformă deci dintr-o viziune aristotelică într-una mecanicistă (...). "Faptul" încetează să fie purtător de valoare, "este" se separă de "s-ar cuveni", iar explicația, ca și evaluarea, își schimbă caracterul ca rezultat al acestui divorț între "este" și "s-ar cuveni". (28, pp. 106-107) MacIntyre preia din scrierea
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de "s-ar cuveni", iar explicația, ca și evaluarea, își schimbă caracterul ca rezultat al acestui divorț între "este" și "s-ar cuveni". (28, pp. 106-107) MacIntyre preia din scrierea lui K. Marx, Teze despre Feuerbach, aprecierea acestuia că iluminismul mecanicist a apărat două idei: previzibilitatea comportamentului uman și posibilitatea de manipulare a comportamentului de către agenții pe care i-a produs statul modern sub forma funcționarilor săi. Rolul principal al funcționarilor este că, "în timp ce diverșii lor stăpâni politici vin și pleacă
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Aceasta cu atât mai mult cu cât Butler nu s-a putut sustrage impresiei că noua teorie a evoluției, în contrast cu cele anterioare, conferă o însemnătate prea mare întâmplării, în dauna scopului. Aversiunea caracteristică a lui Butler față de mașini și abordările mecaniciste s-a revărsat și asupra teoriei lui Darwin. Mașinile, credea scriitorul, nu pot evolua tocmai fiindcă ele sunt lipsite de orice impuls lăuntric. Or, plantele și animalele ar fi fost tratate de Darwin ca niște mașini. Iar mașinile nu pot
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
al doilea sens al deficitului ideologic vizând însăși re-conceperea eco-sistemică a ideologicului, mi se pare deosebit de important și mai apropiat preocupărilor mele. Nu pot admite că numai partidele și politicienii sunt opaci și deficitari în raport cu demersurile ideologice. Determinismul linear și mecanicist, pozitivismul transplantat, ca atare, din științele naturii în științele sociale, darwinismul social, istoricismul reducționist din gândirea modernă au alimentat și influențat, de la caz la caz și în ponderi diferite, naționalismul radical și xenofob, socialismul luptei de clasă, comunismul partidului unic
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
bazează pe "sistemul lui Ptolemeu și al lui Dante, profund intelectualizat, dar redat strălucitor de un amestec de precizie poetica și de eleganță matematică" (1978, p. 52). În plus, cei doi notează că, în pofida frumuseții, Carapacea "conduce la deprimanta percepție mecanicista a universului" (1978, p. 51), descrisă în Night the Sixth. În opinia mea, "minunatul edificiu de Aur" nu este altceva decât o reificare a unui sistem de gandire steril, plin de delimitări filosofice inutile ("many a division let în & ouț
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
în ceva, într-un ideal; mai există încă "o nevoie de adevăr". În fenomenologia prezentată de Nietzsche, nihilismul incomplet se manifestă în diferite cadre și forme: • în cadrul cunoașterii științifice, manifestări de nihilism incomplet sunt pozitivismul și explicarea naturalistă, cauzală și mecanicistă a universului; acestora li se adaugă în științele spiritului pozitivismul istoriografic al științelor istorice, care își află formularea filozofică în istoricism; • în cadrul politicii, nihilismul incomplet se manifestă ca naționalism, șovinism, democratism, socialism și anarhism (nihilismul rus); • în sfârșit, în cadru
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
fenomenelor psihice. Pentru a ajunge aici, mai întîi le reproșează biologilor epocii sale că ar fi vrut să ,,inducă legile sociologiei" pe bazele celor din sfera științelor despre viață, deși cele două categorii nu sînt identice. Combate ideea unei viziuni mecaniciste și lineare a originii psihice a reprezentărilor într-un substrat material sau celular sau în locațiile cerebrale rudimentare. Durkheim era ,,conectat" sau preocupat de marile probleme ale epocii noastre, dacă transpunem analiza sa la dezbaterile recente despre legăturile dintre neuroștiințe
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
pentru o aprofundare a acestor forme de comunicare). 2.3. Joc și transă Nu este vorba despre a asimila, în mod stereotipic, curentele de muzică tinere și foarte populare (rock, tehno, rap etc.) și riscurile de conduită toxicomaniacă. Această viziune mecanicistă și reductoare asupra unor astfel de activități nu este intelectual acceptabilă, nici satisfăcătoare. După cum tocmai am văzut, trebuie totuși să examinăm limbajele și efectele implicate de aceste forme muzicale. Analiza lor lasă să se întrevadă o "trecere prn oglindă" cam
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
fugi, unde mai puteai afla adevărata viață, adevărata sevă, adevăratele culori? în Africa, firește, în Tahiti, firește. în vinul roșu. în hașiș. în homosexualitate. în dereglarea sistematică a tuturor simțurilor. Totul era să scapi de emblema Europei acelei vremi: rațiunea mecanicistă, stupidă, uniformizantă a lumii burgheze. Ce coșmar hidos avea să producă acea * Eseu citit la "Literaturhaus Hamburg" cu prilejul colocviului internațional "Europa Schreibt", 2003. Treizeci și cinci de scriitori din tot atâtea țări europene au scris despre ce înseamnă Europa pentru opera
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
temelia activității de promovare era acela că reformele necesare puteau să fie impuse printr-un model de sus în jos (top-down) pentru că acestea urmau să fie acceptate ușor în noul context. Corothers definește această abordare a RoL promotion ca fiind "mecanicistă". Ideea că un stat poate să atingă RoL, modificându-și propriile instituții după chipul și asemănarea celor aparținând altor state, care sunt considerate drept posesoare ale RoL, a fost dezmințită de rezistența la schimbare din multe țări în curs de
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
sociale, culturale și politice sunt la fel de importante ca și cele economice. Pe calea complexificării crescânde, sistemele capătă proprietăți emergente 62. Auto-organizarea, auto-referința, auto-producerea sunt caracteristici care apar dincolo de un anumit prag de complexitate. Acestea nu mai sunt comprehensibile prin teorii mecaniciste, biologiste simple. Ele cer teorii noi și noi instrumente formale: dinamica neliniară, teoria haosului, teoria fractalilor, teoria automatelor celulare, a rețelelor, cibernetica etc. În fapt, ele cer să punem sub semnul întrebării, să denaturalizăm obișnuințe și cunoștințe considerate "naturale", ca
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
atât cresc șansele unei mobilități ascendente, cu atât momentul ales pentru sarcină este mai favorabil (scăzând numărul cazurilor de nașteri premature si de mortalitate perinatală). În concepția liniară și unidirecțională (modelul biomedical), boala era consecința evenimentelor perturbatoare, după un model mecanicist (cauză-efect), care nu lua în considerare decât aspectul obiectiv (gravitatea, durata, frecvența bolii) ignorând procesele perceptive, cognitive, emoționale, sociale. Sociologia actuală a sănătății nu neagă acest model biomedical, dar propune un model explicativ mai complex, multifactorial și interacționist: trebuie să
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
și pe cele care au în prezent aspect slav sau de altă natură din jumătatea de est a Europei, în timp ce toate limbile din această zonă, inclusiv limba română, sunt evoluate în manieră specifică din baza comună traco-latină. Dar această teorie mecanicistă contravenea și ea direcției istorice europene de percepere a istoriei, întrucât îi ducea pe slavi, pe turcici etc. în antichitatea greco-latină, ceea ce era și este de neconceput pentru știința tradițională. Astfel Hasdeu a trebuit să se replieze și să-și
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Descartes (1596 - 1650) vorbise de idei înnăscute. Emmanuel Kant (1724 - 1804) vorbește de idei din și de dincolo de experiență, numindu-le aposteorice și apriorice. Raționalismul secolului se nuanțează. Medicul olandez, Jean-Adrian Helvetius (1661 - 1727) este ca timpul său: raționalist, materialist, mecanicist, senzualist. Materia este realitate prin natura ei. Mișcarea o caracterizează. Senzațiile o comunică. Acestea se convertesc în percepții, reprezentări, concepte, judecăți, teorii, sisteme conceptuale. Mai ales la acestea gândesc filosofii și medicii Luminilor. Etienne Condillac (1715 - 1780) dă un exemplu
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Condillac (1715 - 1780) dă un exemplu în Traité des sensations (1754), însă Helvetius mai afirmă un principiu esențial nu numai pentru medicină, că omul este produs al mediului și circumstanțelor. Un alt medic, La Mettrie (1709 - 1754) își concretizează raționalismul mecanicist în L’Homme machine (1748). Descartes comparase animalele cu mașinile. La Metrie, apropiat de evoluționism și senzualism, se referă direct la om, căci asupra omului se concentrează privirile secolului. Dar La Mettrie îi ia sufletul, prin negare. El este monist
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]