1,793 matches
-
venele hemiazygos și hemiazygos accesorie. Vena hemiazygos Vena hemiazygos se formează prin unirea venei lombare ascendente și subcostale din partea stângă, după care se plasează pe fața antero-laterală stângă a coloanei vertebrale până la nivelul vertebrei T7. Aici își schimbă direcția către medial, trecând anterior de coloana vertebrală și posterior de aorta ascendentă și ductul toracic, pentru a se vărsa în vena azygos. Colectează sângele venos din spațiile intercostale stângi VII-XI. Din oricare strat al vaselor de sânge, inclusiv mediastinale, mai precis din
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
zilnică, până la apariția semnelor de granulație mediastinală. În acest moment se realizează o procedură reconstructivă, fiind utilizat lambou din mușchiul drept abdominal (de partea opusă a arterei mamare recoltate pentru by-pass). Cel mai frecvent se utilizează mușchiul mare pectoral, mobilizat medial. O opțiune importantă este și marele epiploon structură anatomică bine vascularizată și relativ ușor de mobilizat. Dezavantajul unei astfel de tehnici constă în alterarea în diverse grade a mecanicii respiratorii cu risc de dependență de ventilator și risc de sângerare
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
14, 15]. Partizanii metodei propun ridicarea în bloc a pancreasul tumoral împreună cu țesutul neurolimfo-ganglionar retroperitoneal, de la nivelul hiatusului diafragmatic și pediculului hepatic (cranial) până la emergența arterei mezenterice superioare (caudal) și respectiv de la nivelul hilului renal drept (lateral) până la nivelul aortei (medial). Așadar, limfadenectomia extinsă implică în plus, față de procedeele clasice, îndepărtarea ganglioni limfatici de la nivelul trunchiului celiac, arterei mezenterice superioare, alături de ganglionilor inter-aorto-cavi și splenici [16]. Yeo și colab. [17] au publicat un studiu randomizat ce a comparat limfadenectomia extinsă versus
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
100% pentru tumori . Colangiopancreatografia endoscopică retrogradă (ERCP) Are acuratețe diagnostică de 90-100% [89]. Neoplasmul de cap de pancreas produce prin invazie o stenoză a CBP intrapancreatic sau a porțiunii imediat suprapancreatice, cu dilatare suprastenotică. Formațiunea tumorală pancreatică deviază frecvent spre medial calea biliară. Pancreatograma demonstrează o stenoză a ductului Wirsung la același nivel cu cea a CBP (semnului „dublului canal”) [31, 105]. Diagnosticul diferențial cu pancreatita cronică poate fi uneori dificil. Pentru cancerul pancreatic pledează stenoza canalară unică, neregulată, cu deplasarea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
ventro-lateral și inițial sunt situate la distanță una de cealaltă. Cele două benzi sternale migrează spre anterior și fuzează pe linia mediană a trunchiului, mai întâi în porțiunea superioară, apoi în cea inferioară. În timpul acestei fuziuni, sternul încorporează o masă medială superioară mică (corespunde unui „presternum” la animalele inferioare) și două elemente suprasternale variabile. Aceste trei elemente mezenchimale precursoare vor da naștere manubriului. La 9 săptămâni de gestație fuziunea sternală este completă, sternul devine cartilaginos. Osificarea sternală începe la 5 luni
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
superior, iar lateral ligamentul costotransvers lateral. Tuberculul este important chirurgical pentru că marchează schimbarea de direcție a coastei, la acest nivel formându-se unghiul coastei. Corpul coastei are o față laterală convexă pe care se inseră mușchii toracelui și o față medială concavă ce vine în raport cu pleura parietală. Prezintă o margine superioară pe care se inseră mușchii intercostali și o margine inferioară pe care se află șanțul coastei prin care trece pediculul vasculo-nervos intercostal. Cartilajul costal prelungește anterior coasta, unind-o cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
special a tumorilor neurogene). Tumorile parietale toracice (osoase sau de părți moi) nu ridică de regulă probleme neurochirurgicale, limita parietectomiei toracice pe linia posterioară fiind marcată de marginea corpului vertebral. Clavicula Are o formă de S, fiind curbată în porțiunea medială cu convexitatea înainte, iar în porțiunea ei laterală cu concavitatea înainte. Are două fețe (una superioară și cealaltă inferioară) și două margini (anterioară și posterioară). Se articulează medial cu manubriul sternal, iar lateral cu acromionul de pe omoplat, fiind parte a
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
corpului vertebral. Clavicula Are o formă de S, fiind curbată în porțiunea medială cu convexitatea înainte, iar în porțiunea ei laterală cu concavitatea înainte. Are două fețe (una superioară și cealaltă inferioară) și două margini (anterioară și posterioară). Se articulează medial cu manubriul sternal, iar lateral cu acromionul de pe omoplat, fiind parte a centurii scapulo-humerale. Atât pe suprafața ei superioară, cât și pe cea inferioară prezintă rugozități, puncte de origine sau inserție a unor mase musculare. Superior se inseră sternocleiodomastoidianul, deltoidul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
pe cea inferioară prezintă rugozități, puncte de origine sau inserție a unor mase musculare. Superior se inseră sternocleiodomastoidianul, deltoidul și trapezul, iar inferior subclavicularul și marele pectoral. Clavicula este importantă în chirurgia toracică, mai ales prin raporturile 1/2 ei mediale. Omoplatul Are câteva elemente constitutive importante. Spina scapulei se desprinde de pe fața sa posterioară și o împarte în fosa supraspinoasă și cea infraspinoasă. Lateral, spina se continuă cu acromionul, ce se articulează cu clavicula. Unghiul lateral al scapulei prezintă cavitatea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
vecinătatea coloanei vertebrale. Vom prezenta pe larg mușchii migrați, deoarece ei sunt foarte importanți în chirurgia reconstructivă a peretelui toracic, intrând în constituția lambourilor musculare sau musculo-cutanate în RPT. Mușchiul trapez Își are originea pe protruberanța occipitală externă, 1/2 medială a liniei nucale superioare, ligamentul nucal, procesele spinoase C7-T12 și ligamentele interspinoase corespunzătoare, iar inserția se face pe spina scapulei, acromion și 1/3 laterală a claviculei. Este vascularizat de ramuri din arterele suprascapulară, occipitală, transversa gâtului. Inervația este asigurată
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
se face pe spina scapulei, acromion și 1/3 laterală a claviculei. Este vascularizat de ramuri din arterele suprascapulară, occipitală, transversa gâtului. Inervația este asigurată de nervul accesor si ramuri anterioare C3-C4. Fibrele descendente ridică umărul, când iau punct fix medial. Dacă iau punct fix pe scapulă, rotează capul de partea opusă. Fibrele orizontale trag umărul înapoi. Fibrele ascendente trag umărul în jos, dacă au punct fix medial. Când iau punct fix pe scapulă, intervin în mișcarea de cățărare. Contracția simultană
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
accesor si ramuri anterioare C3-C4. Fibrele descendente ridică umărul, când iau punct fix medial. Dacă iau punct fix pe scapulă, rotează capul de partea opusă. Fibrele orizontale trag umărul înapoi. Fibrele ascendente trag umărul în jos, dacă au punct fix medial. Când iau punct fix pe scapulă, intervin în mișcarea de cățărare. Contracția simultană a ambilor mușchi cu punct fix pe scapulă și claviculă participă la menținerea poziției verticale a capului și la extensia lui. Mușchiul latissimus dorsi Își are originea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
este acoperit în partea lui superioară de mușchiul trapez, iar în cea inferioară de tegument. Sub latissimus se găsesc mușchii: oblici abdominali, dințatul postero-inferior, rotundul mare, erectorul spinal, partea posterioară a coastelor și spațiilor intercostale. Marginea lui laterală formează marginea medială a trigonului lombar (Petit). Vascularizația este asigurată de arterele subscapulare, ultima intercostală și de arterele lombare. Se realizează astfel un sistem de legătură între arterele axilară, intercostale și lombare. Inervația este asigurată de nervul toraco-dorsal. Acțiunea mușchiului produce extensia, adducția
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
lombar (Petit). Vascularizația este asigurată de arterele subscapulare, ultima intercostală și de arterele lombare. Se realizează astfel un sistem de legătură între arterele axilară, intercostale și lombare. Inervația este asigurată de nervul toraco-dorsal. Acțiunea mușchiului produce extensia, adducția și rotația medială a brațului cu tragerea brațului în jos (când are punct fix posterior). Dacă are punct fix pe humerus ridică coastele și împreună cu pectoralul mare participă la mișcarea de cățărare a trunchiului. Mușchii romboid mare și romboid mic Romboidul mare are
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
posterior). Dacă are punct fix pe humerus ridică coastele și împreună cu pectoralul mare participă la mișcarea de cățărare a trunchiului. Mușchii romboid mare și romboid mic Romboidul mare are originea pe procesele spinoase C2-T5, de unde coboară spre inserția de pe marginea medială a scapulei. Romboidul mic are originea pe procesele spinoase C6-T1, iar inserția pe marginea medială a scapulei. Ambii romboizi sunt acoperiți de trapez și latissimus. La rândul lor acoperă dințatul postero-superior, erectorul spinal, coastele și spațiile intercostale respective. Uneori marginile
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
mișcarea de cățărare a trunchiului. Mușchii romboid mare și romboid mic Romboidul mare are originea pe procesele spinoase C2-T5, de unde coboară spre inserția de pe marginea medială a scapulei. Romboidul mic are originea pe procesele spinoase C6-T1, iar inserția pe marginea medială a scapulei. Ambii romboizi sunt acoperiți de trapez și latissimus. La rândul lor acoperă dințatul postero-superior, erectorul spinal, coastele și spațiile intercostale respective. Uneori marginile lor sunt in contact, realizând o singura masă musculară. Vascularizația provine din transversa gâtului și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
coastele, fiind mușchi expirator. Mușchii antero-laterali ai toracelui (extrinseci) Mușchiul mare pectoral Marele pectoral este mușchiul cel mai mult utilizat în intervențiile de reconstrucție a peretelui toracic. Este un mușchi lat cu trei părți de origine: claviculară (pe jumătatea ei medială), sternocostală (fața anterioară a sternului și pe primele 6 cartilaje costale) și abdominală (pe teaca mușchiului drept abdominal). Din unirea celor trei părți rezultă un tendon comun ce se inseră pe creasta tuberculului mare. Marele pectoral este un mușchi superficial
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
costale) și abdominală (pe teaca mușchiului drept abdominal). Din unirea celor trei părți rezultă un tendon comun ce se inseră pe creasta tuberculului mare. Marele pectoral este un mușchi superficial fiind acoperit de tegument și țesutul conjunctiv subcutanat, nervii supraclaviculari mediali și intermediari precum și de glanda mamară. Acoperă la rândul său pectoralul mic, dințatul anterior, subclavicularul, coastele și spațiile intercostale, iar în apropierea inserției acoperă inserțiile bicepsului și coracobrahialului. Între marginea sa superioară și deltoid se află un interstițiu în care
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
a oblicului extern. Vascularizația este asigurată de artera toracoacromială și de ramurile perforante din artera toracică internă. Inervația provine din plexul brahial prin nervii pectorali (C5-7). Când ia punct fix pe torace coboară și proiectează umărul anterior, produce adducția, rotația medială și flexia brațului. Când ia punct fix pe humerus intervine în mișcarea de cățărare. Este și mușchi inspirator auxiliar. Pectoralul mic Are originea pe fețele antero-laterale ale coastelor 3-5 lateral de cartilajele costale, iar inserția pe procesul coracoid. Este acoperit
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
lateral și ramurile pectorale ale arterei acromiotoracice). Acoperă dințatul anterior, vasele axilare, plexul brahial, coastele și spațiile intercostale respective. Participă la formarea peretelui anterior al axilei. Pe marginea sa inferioară se află artera toracică laterală. Este perforat de nervul pectoral medial. Este vascularizat de ramuri ale arterei axilare. Inervația este dată de nervii pectorali. Când ia punct fix pe coaste proiectează anterior umărul și coboară unghiul lateral al scapulei. Când ia punct fix pe procesul coracoid ridică coastele fiind un mușchi
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
Când ia punct fix pe coastă coboară clavicula. Când ia punct fix pe claviculă ridică prima coastă, fiind deci mușchi inspirator. Dințatul anterior Are originea pe fețele laterale și marginile superioare ale primelor 10 coaste și se inseră pe marginea medială a scapulei și pe partea învecinată a feței ei anterioare. Este acoperit de pectorali. Acoperă coastele și spațiile intercostale corespunzătoare Pe fața sa superficială coboară nervul toracic lung și artera toracică laterală. Inervația este dată de nervul toracic lung, iar
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
și acțiunea este inversă, fiind expiratori prin coborârea coastelor. Ocupă spațiul intercostal de la unghiul coastei până la stern. Posterior de unghiul coastei se găsește membrana intercostală internă. Subcostalii Sunt mai evidenți în partea inferioară a cutiei toracice, au originea pe fața medială a unei coaste (în apropierea unghiului) și inserția pe a doua și a treia coastă supraiacentă. Fibrele sunt orientate paralel cu cele ale intercostalilor interni fiind deci mușchi expiratori. Ridicătorii coastelor Formează alături de subcostali stratul intern al spațiului intercostal. Au
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
și lungi (pe a doua sau chiar a treia). Ridică coastele. Intercostalii intimi Se găsesc în special în treimea laterală a spațiilor intercostale inferioare, având fibrele dispuse paralel cu ale subcostalilor, fiind deci expirator. Subcostalii și intercostalii intimi au raport medial cu fascia endotoracică, pleura și plămânii. Transversul toracic Are originea pe fața posterioară a procesului xifoid și a cartilajelor costale 7-3, de unde diverg lateral spre marginea inferioară a cartilajelor costale 2-6 pe care se inseră. Posterior vine în raport cu fascia endotoracică
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
meningeală și apoi iese prin foramenul intervetebral pentru a se divide într-o ramură dorsală și una ventrală. Ramura dorsală a nervului spinal se îndreaptă spre posterior, pentru a asigura inervația mușchilor paravertebrali și a tegumentului spatelui. Dă ramuri cutanate mediale (pentru periost, ligamente și articulațiile vertebrale, ca și pentru mușchii erectori) și cutanate laterale (pentru ridicătorii coastelor) care se distribuie în tegumentul regional. Datorită anastomozelor multiple dintre ramurile cutanate mediale și laterale, durerea la acest nivel este difuză, fiind greu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
inervația mușchilor paravertebrali și a tegumentului spatelui. Dă ramuri cutanate mediale (pentru periost, ligamente și articulațiile vertebrale, ca și pentru mușchii erectori) și cutanate laterale (pentru ridicătorii coastelor) care se distribuie în tegumentul regional. Datorită anastomozelor multiple dintre ramurile cutanate mediale și laterale, durerea la acest nivel este difuză, fiind greu de localizat [2]. Ramura ventrală chiar lângă foramen stabilește o comunicare cu lanțul simpatic prin două ramuri comunicante: ramura albă (ce conține fibre simpatice preganglionare) și ramura gri (ce conține
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]