1,170 matches
-
unele prietene de-ale ei dacă ce ai auzit e adevărat. La un moment dat te trezești cu Maria în față acuzându-te că bârfești despre ea. Ești amenințată că te va bate dacă nu încetezi să răspândești aceste zvonuri. Mediatorii au sarcina să se concentreze asupra simțămintelor ce stau la baza cuvintelor care au fost spuse, comportamentului non-verbal, astfel obținând cât mai multă informație despre conflictul fetelor. Păstrarea ordinii în timpul medierii: Întreruperile problemă des întâlnită pentru mediatori este nerăbdarea părților
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3137]
-
fost spuse, comportamentului non-verbal, astfel obținând cât mai multă informație despre conflictul fetelor. Păstrarea ordinii în timpul medierii: Întreruperile problemă des întâlnită pentru mediatori este nerăbdarea părților de a se asculta una pe alta si, ca rezultat, desele întreruperi. De aceea mediatorii trebuie să învețe să se descurce în asemenea situații. Prezentați-le elevilor următoarele instrucțiuni: Imaginează-ți că mediezi o ceartă între doi elevi. Pe unul din ei l-ai rugat să relateze faptele, însă celălalt îl întrerupe permanent. Scrie care
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3137]
-
Sistemul literar funcționează ca un sistem al "diferenței", în dublu sens: a) diferența ca reînnoire a unui moment dat și b) un derivat posibil al verbului francez "différer" cu sensul de a amâna, a decala ("différance"), ceea ce acumulează intermediarii (deci mediatorii) între o realitate primă și una secundă, intermediari ce se cer clasificați și definiți (1996, 36). Preluăm cu mărturisit entuziasm această disociere pentru că ea poate furniza un plus de lumină pentru diferența transformatoare/-țională a hipotextului, care pune în mișcare
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Cel de-al treilea mecanism care poate modifica secreția de renină este inervația simpatică directă a celulelor juxtaglomerulare. Sistemul renină angiotensină are trei modalități de modificare a presiunii arteriale: 1. Creșterea presiunii sistemice prin intermediul angiotensinelor vasoconstrictoare; 2. Creșterea răspunsului la mediatorii sistemului vegetativ simpatic; 3. Creșterea secreției de aldosteron. Factorul (peptidul) natriuretic atrial (ANF, ANP) ANF este un hormon peptidic ce este sintetizat și secretat de către celulele miocardului atrial. Este un peptid cu 28 de aminoacizi ce prezintă un inel cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Cel de-al treilea mecanism care poate modifica secreția de renină este inervația simpatică directă a celulelor juxtaglomerulare. Sistemul renină angiotensină are trei modalități de modificare a presiunii arteriale: 1. Creșterea presiunii sistemice prin intermediul angiotensinelor vasoconstrictoare; 2. Creșterea răspunsului la mediatorii sistemului vegetativ simpatic; 3. Creșterea secreției de aldosteron. Factorul (peptidul) natriuretic atrial (ANF, ANP) ANF este un hormon peptidic ce este sintetizat și secretat de către celulele miocardului atrial. Este un peptid cu 28 de aminoacizi ce prezintă un inel cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
Cel de-al treilea mecanism care poate modifica secreția de renină este inervația simpatică directă a celulelor juxtaglomerulare. Sistemul renină angiotensină are trei modalități de modificare a presiunii arteriale: 1. Creșterea presiunii sistemice prin intermediul angiotensinelor vasoconstrictoare; 2. Creșterea răspunsului la mediatorii sistemului vegetativ simpatic; 3. Creșterea secreției de aldosteron. Factorul (peptidul) natriuretic atrial (ANF, ANP) ANF este un hormon peptidic ce este sintetizat și secretat de către celulele miocardului atrial. Este un peptid cu 28 de aminoacizi ce prezintă un inel cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
lumea. Derrida recunoaște, în comentariul său la textul aflat aici în discuție, importanța problemei reprezentării în demersul critic al lui Benjamin: atât din punct de vedere al criticii limbajului, cât și a sistemului politic. Reprezentarea este cea care, deopotrivă, este mediatoare, „tehnică, utilitară, semiotică, infor mativă“. În sistemul dreptului, violența divină, ne-reprezen tativă, joacă rolul exteriorității radicale, a deciziei suverane; de fapt, ea face posibilă tocmai decizia ca atare, de neconceput între limitele istoriei căzute. Derrida conchide: „întreaga decida bilitate, în
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
ca într-o vitrină. Yon mi se refuza cu încăpătậnare privirii, deși toată ființa mea se străduia din răsputeri să ascundă pasiunea pe care o nutrea pentru el. Exista însă, dincolo de ceea ce nu puteam noi percepe, o nu știu ce forță inexplicabilă mediatoare acestei legături. Numai o pasiune oarbă, unică și neinvincibilă dă prețul adevăratei vieți. Yon întelesese asta înaintea mea și descoperise în alt context calea cea tainică care duce spre interior și absența femeii iubite îi sporea și mai mult dragostea
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
alte dispozitive. Un caz tipic de incastrare este utilizarea site-urilor de redare a înregistrărilor video de tip YouTube într-un blog sau site. JavaScript: Limbaj script extrem de popular (similar limbajelor de programare) folosit de programatori. JavaScript este unul dintre mediatorii tehnologici cheie pentru Web 2.0. Lume virtuală: Spațiu online, precum Second Life sau Google Lively, care imită lumea reală. Lumea virtuală este una în care un mediu 2D sau 3D folosește date și imagini care reprezintă obiecte reale. Mashup
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
prin moleculele de citokine pe care le sintetizează și eliberează ( CHARLEY B., BLECHA F., 1991, OLTENACU A. 1995, TRIF R., VIOR C., 1996). Aceste citokine -interleukina 1 (IL-1) și interleukina 6 (IL-6), activează celulele endoteliului vascular prin eliberarea unor molecule mediatoare ale reacției de tip inflamator, între care: prostaglandine, leukotriene, factori de agregare a trombocitelor, proteaze, radicali liberi de oxigen și azot (CHARLEY B. și col. 1991, OLINESCU A. 1995, VALLET A. și col. 1987). Studiile în domeniu au indicat faptul
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
întinde dincolo de sistemul imunitar, întrucât multe dintre ele sunt comune mai multor sisteme, contribuind la stabilirea unor relații între sistemul imunitar, sistemul nervos, și sistemul endocrin (CHARLEY, B., BLECHA, F., 1991, FELTEN, D., 1992, TRIF, R., VIOR, C., 1996). Dintre mediatorii chimici secretați de celulele sanguine, cu implicații în imunitatea celulară specifică puerperiumului timpuriu pot fi enumerați 5: histamina (secretată de mastocite și bazofile), catecolamina, serotonina, kinine plasmatice, prostaglandine, leukotriene. Acești mediatori chimici produc vasodilatație și cresc permiabilitatea vasculară, fiind principalii
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
Cel de-al treilea mecanism care poate modifica secreția de renină este inervația simpatică directă a celulelor juxtaglomerulare. Sistemul renină angiotensină are trei modalități de modificare a presiunii arteriale: 1. Creșterea presiunii sistemice prin intermediul angiotensinelor vasoconstrictoare; 2. Creșterea răspunsului la mediatorii sistemului vegetativ simpatic; 3. Creșterea secreției de aldosteron. Factorul (peptidul) natriuretic atrial (ANF, ANP) ANF este un hormon peptidic ce este sintetizat și secretat de către celulele miocardului atrial. Este un peptid cu 28 de aminoacizi ce prezintă un inel cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
de a regresa, de a muri fără conștiința valorii. Un destin pe care nici un creator nu ar trebui să îl dorească creației sale. Iată o posibilă explicație axiologică a lansării răului în lume. Am putea, desigur, găsi și o alternativă mediatoare pentru aceste confruntări conceptuale. Bunăoară, deplasînd disputa în planul relației dintre posibil și actual am putea spune în consens cu R.M. Adams [cf. Miroiu, 1993: 70] că Dumnezeu a ales cea mai bună lume dintre cele posibile pentru momentul prezent
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
opusă ideii de predestinare: "Păcatul n-a fost trimis [de sus] pe pămînt, ci oamenii l-au urzit ei singuri, și de aceea cei ce săvîrșesc păcate trebuie pedepsiți fără îndurare" [Enoh, 98:4, cf. Amușin, 1963 :189]. O soluție mediatoare între cele două extreme ar impune ideea că Dumnezeu nu a transmis direct răul în lume, ci prin intermediul celor pe care El însuși i-a creat. Astfel, creind parcă în mod special pe Eva, Dumnezeu a conceput "instrumentul" care va
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
fundamentele culturale ale personalității" [Linton, 1968]. Pentru că, dincolo de posibila ei natură înnăscută, competența minciunii este cert dobîndită în contextul cultural (mediu social) în care subiectul uman trăiește. Disputa dintre inneismul chomskyan și constructivismul piagetian își găsește și aici expresia unei mediatoare soluții [Stănciulescu, 1996:17]: făcînd parte din "nucleul dur" al ființei umane, minciuna devine performanță numai în contextul socio-cultural din care individul provine. Acest context poate fi considerat un criteriu de definire a mincinosului: "Spune-mi CÎND și UNDE MINȚI
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
cu fenomenul dominației: "(...) o comunitate istorică nu devine realitate politică decât devenind capabilă de decizie; de aici se naște fenomenul dominației. Tocmai de aceea ideologia-disimulare interferează cu toate celelalte trăsături ale ideologiei-integrare, în particular cu caracterul de netransparență asociat funcției mediatoare a ideologiei"124. Ceea ce se poate observa în acest context este faptul că, în sublinierea funcției de legitimare pe care ideologia o deține în mod fundamental, Ricoeur urmărește să evite "paradoxul lui Mannheim", rezultat din extinderea erorii epistemologice pe care
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Cel de-al treilea mecanism care poate modifica secreția de renină este inervația simpatică directă a celulelor juxtaglomerulare. Sistemul renină angiotensină are trei modalități de modificare a presiunii arteriale: 1. Creșterea presiunii sistemice prin intermediul angiotensinelor vasoconstrictoare; 2. Creșterea răspunsului la mediatorii sistemului vegetativ simpatic; 3. Creșterea secreției de aldosteron. Factorul (peptidul) natriuretic atrial (ANF, ANP) ANF este un hormon peptidic ce este sintetizat și secretat de către celulele miocardului atrial. Este un peptid cu 28 de aminoacizi ce prezintă un inel cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
Cel de-al treilea mecanism care poate modifica secreția de renină este inervația simpatică directă a celulelor juxtaglomerulare. Sistemul renină angiotensină are trei modalități de modificare a presiunii arteriale: 1. Creșterea presiunii sistemice prin intermediul angiotensinelor vasoconstrictoare; 2. Creșterea răspunsului la mediatorii sistemului vegetativ simpatic; 3. Creșterea secreției de aldosteron. Factorul (peptidul) natriuretic atrial (ANF, ANP) ANF este un hormon peptidic ce este sintetizat și secretat de către celulele miocardului atrial. Este un peptid cu 28 de aminoacizi ce prezintă un inel cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
dintre efectele excitării simpatice și ale adrenalinei, descoperită de Oliver și Schaffer (1895), a sugerat studentului în medicină Elliot (1904) ideea mediației chimice la nivelul terminațiilor simpatice și parasimpatice, dovedită experimental de abia în 1921 de Otto Loewi. Identificarea substanței mediatoare vagale (Vagusstof) cu acetilcolina și a substanței mediatoare simpatice cu simpatina (amestec de adrenalină și noradrenalină) a contribuit substanțial la progresul cercetărilor de fiziologie și farmacologie vegetativă din ultimele patru decenii. S-a stabilit, printre altele, că spre deosebire de adrenalină și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de Oliver și Schaffer (1895), a sugerat studentului în medicină Elliot (1904) ideea mediației chimice la nivelul terminațiilor simpatice și parasimpatice, dovedită experimental de abia în 1921 de Otto Loewi. Identificarea substanței mediatoare vagale (Vagusstof) cu acetilcolina și a substanței mediatoare simpatice cu simpatina (amestec de adrenalină și noradrenalină) a contribuit substanțial la progresul cercetărilor de fiziologie și farmacologie vegetativă din ultimele patru decenii. S-a stabilit, printre altele, că spre deosebire de adrenalină și noradrenalină, care îndeplinesc rol de mediator chimic numai
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nervos atât la capătul filetelor parasimpatice, cât și prin sinapsele ganglionare și neuromusculare. De aici, interesul deosebit acordat acțiunilor muscarinice (periferice) și nicotinice (ganglionare) ale acetilcolinei și clasificarea structurilor vegetative în colinergice și adrenergice (Dale, 1934), după cum folosesc ca substanță mediatoare acetilcolina sau adrenalina și noradrenalina. Descoperirea reflexelor sinocarotidiene de către Hering (1927) a extins, pe de altă parte, noțiunea de reglare neuro-umorală de la nivel de organ la nivelul marilor funcții ale organismului (circulație, respirație etc), cu participarea obligatorie a zonelor reflexogene
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
care conțin numeroase celule secretorii, au fost denumite de Roussy și Mosinger glande neurocrine ale encefalului. De Robertis (1955) a extins noțiunea de neurosecreție de la structurile vegetative ale diencefalului la diferite formațiuni nervoase centrale și chiar periferice. După părerea sa, mediatorii chimici (acetilcolina, catecolaminele) eliberați la nivelul terminațiilor sinaptice sunt, ca și în cazul hormonilor neurohipofizari, produși de neurosecreție. Acțiunea lor exercitându-se în apropierea locului de eliberare, au fost denumiți și hormoni locali. Trunchiul cerebral. Situat între diencefal, măduva spinării
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
care au loc din momentul depolarizării butonului terminal presinaptic și cel al apariției potențialului postsinaptic. Având o durată de 0,5-1 msec, întârzierea sinaptică reduce considerabil conducerea intemeuronală sau neuroefectoare; III.Potențarea posttetanică are la bază creșterea eliberării de substanță mediatoare în fanta sinaptică odată cu frecvența crescută de stimulare a fibrelor nervoase presinaptice; IV.Fatigabilitatea constă în reducerea până la blocare a transmiterii sinaptice, ca urmare a epuizării substanței mediatoare din butonul terminal, datorită stimulării prelungite cu frecvență mare; V.Sensibilitatea deosebită
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sau neuroefectoare; III.Potențarea posttetanică are la bază creșterea eliberării de substanță mediatoare în fanta sinaptică odată cu frecvența crescută de stimulare a fibrelor nervoase presinaptice; IV.Fatigabilitatea constă în reducerea până la blocare a transmiterii sinaptice, ca urmare a epuizării substanței mediatoare din butonul terminal, datorită stimulării prelungite cu frecvență mare; V.Sensibilitatea deosebită la agenți fizici și substanțe farmacologice sau toxice, cu consecințe funcționale activatoare sau inhibitorii importante; VI.Inexcitabilitatea electrică a membranei postsinaptice, întreținută de particularitățile electrochimice ale acesteia (prezența
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
participarea calciului la procesul complex al eliberării mediatorilor chimici, cât și îndepărtarea excesului de calciu realizat în timpul depolarizării membranei butonului sinaptic, vor fi prezentate ulterior, după expunerea succintă a datelor referitoare la originea neurotransmițătorilor. I.5.1.2. Biosinteza substanțelor mediatoare Biosinteza are loc fie la nivelul terminațiilor axonale, fie în soma neuronală din precursori specifici, cu ajutorul unor enzime proprii mediatorului respectiv. În cazul sintezei la nivelul corpului celular neuronal, migrarea substanței mediatoare rezultate se efectuează sub formă liberă sau veziculară
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]