11,179 matches
-
de-acum, rinocerul, prototipul ionescian de mai tîrziu al omului care se lasă prins în gloată, pradă ideologiilor ținîndu-i loc de gîndire personală. Dacă Marco Polo n-a apucat niciodată să reabiliteze figura animalului nevinovat de asemănarea lui cu unicornul medieval, Ionescu o face: probabil că nu rinocerul ar fi fost cea mai potrivită imagine, mărturisește într-un interviu reluat în Antidoturile din 1977, pentru că el trăiește singur, nu în turmă, poate ar fi trebuit să fie oaia, dar o oaie
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/13975_a_15300]
-
Mitropolia, Sfinții Apostoli și Sărindar - s-ar găsi, pe harta Bucureștiului, în colțul unor pătrate rotite la patruzeci și cinci de grade. Schema finală, confirmată de hărțile incluse în carte, se suprapune peste schema orașului ideal concepută de arhitectul italian medieval Fillarette, ale cărui idei, se pare, au circulat și în spațiul Europei de Răsărit. Concluzia vine destul de ușor: „Or, analizînd fenomenul urban din acest punct de vedere, ideea unei dezvoltări haotice a Bucureștiului devine, dacă nu absurdă, în orice caz
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14030_a_15355]
-
plecase în Franța, unde-l cunoscuse pe viitorul său soț, Eugen N. Ionescu. Ca unul care l-am avut profesor, timp de un semestru, la liceu, pe Eugen Ionescu, luând de la el cunoștință de baladele lui Villon și de lirica medievală franceză, ca unul care, elev în cursul inferior de liceu, mă delectam cu lectura volumului Nu, unde tatăl meu era ironizat, dar cu respect - ceea ce nu se întâmpla cu alții -, ca unul care l-am vizitat la Paris pe dramaturg
La umbra arborilor genealogici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14427_a_15752]
-
doctorandul de la București, care avea o bursă de numai doi ani, că pentru un doctorat de stat e necesar un timp mediu de 6 ani. Mulți renunțau, ca de exemplu, românistul Mario Roques, "maestru al filologiei romanice și al studiilor medievale". Refuzase să-și treacă doctoratul tocmai din această cauză a unui prea lung stagiu de pregătire. Domina o concepție perfecționistă, care l-a făcut și pe alt apreciat comparatist român, Basil Munteanu, să nu-și susțină teza decât după mai
Memorialiști români - Alexandru Ciorănescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14382_a_15707]
-
generale, principii, sub denumirea comună de legi. Asimilarea legilor civile cu cele ale fizicii, a celor morale cu cele zise "naturale" mi se părea factice și în cel mai înalt grad derutantă pentru spirit. Lecturile mele din filosofii și teologii medievali m-au ajutat atunci în deruta mea, oferindu-mi conceptul de ordo, de ordine. Cu ajutorul acestuia, începeam să întrevăd în lege expresia unei ordini imanente impusă sub forma unor reguli imperative. Fiu de avocat, am deprins de timpuriu un respect
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
dinafară, frază aproape impersonală dintr-un text care, în stereotipia repetării sale se desacralizase, își pierduse demult profunda sa valoare. Falsă decepție, căci s-ar fi cuvenit să știu, ceea ce aveam să știu doar mult mai târziu, că asemenea acelui medieval, care privind miniatura nu se putea să întâlnească, ieșind din gura sacră, decât cuvinte ce au devenit consacrate, tot astfel din gura magistrului meu nu puteau să iasă decât acele cuvinte ale sale, care nici nu mai erau ale sale
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
orice mijloace îmi amintea acele conventicule ale înaltului Ev Mediu, acea societas, comunitatea învățăceilor adunați în jurul câte unui dascăl. N-aveam din partea autorităților ce ne țineau sub zăvoare nici-o licentia docendi, o autorizare de a preda, autorizare pe care Biserica medievală a dat-o cu aproape o mie de ani în urmă primelor nuclee universitare din școlile monastice ale Occidentului. Ne lipsea orice libertate de a cerceta, de a învăța, de a preda, acele libertăți și privilegii pe care le statua
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
spunem a epocii Internetului în care am intrat deja va semăna prea puțin cu aceea de azi, totuși mi-ar părea bine ca acea universitate al cărei spațiu ar fi într-o expansiune fără limite n-ar uita cella monastică medievală a magistrului înconjurat de câțiva discipoli aleși, ba chiar și celula de închisoare în care cuvântul de învățătură împărtășit ca și rugăciunea erau dătătoare de viață. (Alocuțiune ținută cu ocazia decernării titlului de Doctor honoris causa al Universității "Babeș-Bolyai" din
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
teritoriile fără de număr ale speciilor abordate. Exotismul din Florile Bosforului, picturalul Macedonelor devin indescifrabile în atmosfera macabră "după o tradiție" din Mihnea și baba. Legendele istorice și Basmele - parte mai durabilă în memoria culturală a românilor - respiră, nefiresc, aerul legendelor medievale care sug seva timpului istoric evocat. Reveriile, marcate de indimenticabila poezie de debut O fată tînără pe patul morții, își topesc definitiv frăgezimile în sterilitatea unor Satire fără har și haz. Romanele Manoil și Elena apar ca o adevărată izbîndă
August by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14902_a_16227]
-
Simona Tache Să vă mai zic din vacanță: Provence. Un sătuc foarte neturistic, cocoțat pe munte. Trei-patru restaurante, două trei buticuri și cam atât. În rest, străduțe medievale înguste, cu case superbe, înfășurate în flori cățărătoare. Te plimbi și simți, dincolo de geamurile mici, viața dinăuntru. Scâncetul unui copil, profilul unei bătrâne, un zăngănit de tacâmuri... Dar nu vă lăsați purtați de descriere și nici de peisaj, că nu
Cățeii lor sunt mai civilizați decât ai noștri by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21225_a_22550]
-
din zona aurifera întrucât consideră că așa va câștiga mai mult. Tot periodic, după reforma, renunță încet-încet la administrarea directă întrucât nu era eficientă. Nu știu dacă firma de care spuneam utiliza sclavi în epoca română sau șerbi în epoca medievală, dar familiile și persoanele cu siguranță nu. Nu am întâlnit în studiile de specialitate despre Roșia Montană sau în declarațiile specialiștilor informația că ar fi fost folosiți sclavi. Deși teoretic este posibil, nu am întâlnit dovezi arheologice în acest sens
Istoria suferinței by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82466_a_83791]
-
diplomatic pe intelectual măritînd fata cu un feroviar de-al lor, ca să nu le contamineze neamul cu mofturi livrești. În schimb Princepele din romanul omonim și amantul său Messer Ottaviano citesc enorm și fac aluzii la cele mai obscure scrieri medievale și renascentiste, la cărți vrăjitorești dar și la Scriptură ori la sonetele lui Michelangelo. Ei cercetează "folete". Messerul vrea să construiască pe Dîmbovița cetăți ideale după tratatele astrologice și prevăzute cu orgi acvatice. Pe teren treaba iese prost. Lucrarea nu
Lecturile personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10439_a_11764]
-
doi se trag dintr-un crai-Carol, e lucru îndeobște cunoscut. Or, dacă acest Carol, ilustru și dinastic, dimpreună cu atâtea alte nume (ca englezescul Scarlett sau cu Scarlat al nostru), ca și cu écarlate și scarlatine, provine realmente din latinescul medieval scarlatus 3, ieșit, la rându-i, din persanul saqirlat, i. e. "flamură roșie", care ajunge, la Bizanț, să desemneze porphyra însăși, "roșul" bazileic, - ne mai rămâne să vedem în ce măsură Craii (de Curtea-Veche) "realizează" și acest sens complementar (și insolit). Ei bine
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
ducem. Mimam nu spre a ne amăgi, ci doar spre a mai salva, în puținul nostru, puțin din marile pierderi. Răsfoiam un ziar și nu știu cum mi s-a oprit privirea pe un anunț despre câteva lucrări de salvare a complexului medieval de la Văcărești. Auzisem că pușcăria fusese golită și acum se proiecta un muzeu de artă feudală, parcă. Discutam cu Ester despre asta, când dintr-odată ea: "Ce zici dacă mergem la Văcărești? Chiar acum, că tot nu ai ce face
Neaua de la Văcărești by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10414_a_11739]
-
hârlave, rănite, peste trupurile noastre cotropite de lehamitea acelei dimineți cu tot ceea ce ne fusese dat să vedem. Zoream spre ieșire. Ester dădea să se scuze că n-a știut, că a crezut, că mai bine, că vai ce ninge, medievală ninsoare, că zău că-i pare rău, dar n-a crezut că, nu-i așa, că și tov. Dobre-i om, înțelege că, în fine, sincer speră că nu i-a făcut probleme, că a impresionat-o chiar că, vezi
Neaua de la Văcărești by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10414_a_11739]
-
chip mă deconcertase. În acea severitate nu părea să existe loc de zâmbet, mi-am spus, și m-am resemnat la a privi, prin geamul aburit, doar peisaje și clădiri vechi. Dar tânăra femeie se dovedise - și martore erau piațetele medievale, Capri, locuințele primitive de la Matera - nu numai înzestrată cu un umor neobișnuit de fin, ci și o doamnă adevărată, într-o vreme în care oamenii de modă veche sunt considerați de imbecili ori desueți, ori snobi. Stăteam față în față
Povestea celor două pantere by Florin Sicoie () [Corola-journal/Imaginative/10869_a_12194]
-
cuvînt prin verdele pădurilor de pe țărm. Prima denumire oficială pe care a primit-o Brazilia a fost Vera Cruz (cu varianta posterioară Santa Cruz), doar mai tîrziu impunîndu-se numele actual, Brasil, cu o dublă trimitere etimologică: la o insulă imaginară medievală, descinzînd din imaginarul celtic al Călătoriei Sfîntului Brendan, și la un arbore prețios, pau-brasil, apreciat pentru lemnul lui roșiatic. Chiar dacă pau-brasil se numește verzino în italiană, ce motiv ar fi avut portughezii să boteze un teritoriu descoperit de ei cu
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
secolului al XIII-lea, fiind, la sfîrșitul secolului următor, o localitate de dimensiune medie în Europa vremii (c. 35.000 de locuitori), comparabilă cu Londra sau Köln. La 1500-1501, epoca primei vizite a protagonistului, Lisabona arăta ca un tipic oraș medieval, presărat cu biserici și mînăstiri și înconjurat de trei incinte succesive de ziduri, dintre care cea mai vastă avea un perimetru de peste o sută de hectare. Pe țărmul fluviului, clocotea o intensă și cosmopolită viață comercială, în jurul așa-numitei Rua
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
implicită de ... stimulare a capacității noastre de cititori prea puțin inocenți, de a pătrunde în felurite lumi ficționale, unde suntem atrași să jucăm diverse jocuri ale închipuirii. Într-o poezie se vorbește despre un animal ciudat, coborât parcă din bestiariile medievale, un "pisicâine" care îl acompaniază pe v.înnopteanu pe câmpul... heraldic. Animalului - pe numele său benone - îi place să se exprime prin gesturi emfatice, teatrale (laba ridicată spre cerul baltic, coada înălțată într-un întortocheat tirbușon) și manifestă - bănuim - o
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
în lemn și de anluminuri din Les Trčs Riches Heures du Duc de Berry, volumul Deocheatele reprezintă o excerpta, ,altfel spus - aflăm din Preambul - o selecție de extrase din cele 3 ample volume ale culegerii complete a scrierilor marelui poet medieval francez François Villon, Opera omnia, lucrare plănuită și definitivată numărînd peste 1400 de pagini. Realizarea acestei ediții integrale este rămasă, pentru moment, în stadiu de proiect din lipsa fondurilor necesare tipăririi". O rază de speranță se întrezărește totuși, prin chemarea
"Deocheatele" lui François Villon by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10932_a_12257]
-
atmosfera de la curte. într-o primă etapă, Ovidiu Pecican este interesat de modelul eroic încarnat de Ștefan cel Mare, în care mentalul colectiv a hibridat reminiscențe din Alexandru Macedon și din Sfântul Gheorghe, peste care s-au suprapus alte influențe medievale și voievodale. întrebarea cheie a cărții Sânge și trandafiri este însă una mai puțin obișnuită: care este rolul imaginației în reconstituirea trecutului? Cartea lui Ovidiu Pecican se circumscrie, în acest sens, metodei investigării imaginarului, punând pe tapet rolul fantasmării (și
Ștefan cel Picant by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/10909_a_12234]
-
vântul în ziua aceasta de noiembrie mi-au arătat catedrala gotică ce-și trimite lumina departe prin cenușiul ploii. Mi-au observat zbârciturile de pe gât mi-au povestit despre fecioarele renovate din biserica Sfânta Hedwiga m-au fotografiat lângă statuia medievală care avea pungi sub ochi mi-au spus să nu calc nici un fir de iarbă germană. Mi-au destăinuit că frunzele nu ajung niciodată să putrezească pe suprafața netedă a pavajului m-au condus în sala polivalentă mi-au ascultat
Poezie by Irina Nechit () [Corola-journal/Imaginative/11835_a_13160]
-
stat într-o casă veche, foarte frumoasă, cu ziduri groase, ca de cetate. Tot ce se afla acolo - începînd cu mobila și tablourile și sfîrșind cu antichitățile așezate în firidele adînci ale ferestruicilor - era în perfect acord cu acea construcție medievală și trăda un bun gust desăvîrșit. Am aflat că proprietara, care era profesoară, se afla în Canada. Camera în care am fost instalată se afla la etaj. Ca să ajung la ea, trebuia să urc o scară interioară. Într-o dimineață
La un festival închinat României by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11130_a_12455]
-
actul justițiar prezent să se înscrie în statornicul cod al onoarei, care domină poetica avatarurilor. Se pare că acerba luptă împotriva impurității se poartă pe tărâmul literaturii, dar, de această dată, nu în alianță cu rafinatul trubadur, după regulile eufoniei medievale, nici împreună cu cavalerul, după regulile bătăliilor medievale, ci, după legile nescrise ale naturii, cu lupul, umăr la umăr, în goană. Acesta din urmă este avatarul cel mai adecvat contextului: „cețoasa fiară” sare la beregată, fără întârziere, fără milă, sfârtecă și
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
statornicul cod al onoarei, care domină poetica avatarurilor. Se pare că acerba luptă împotriva impurității se poartă pe tărâmul literaturii, dar, de această dată, nu în alianță cu rafinatul trubadur, după regulile eufoniei medievale, nici împreună cu cavalerul, după regulile bătăliilor medievale, ci, după legile nescrise ale naturii, cu lupul, umăr la umăr, în goană. Acesta din urmă este avatarul cel mai adecvat contextului: „cețoasa fiară” sare la beregată, fără întârziere, fără milă, sfârtecă și ucide pe loc. Viteza sa de acțiune
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]