11,203 matches
-
cântă, / o poartă / ca pe propria-i soartă. Atenție dar, / clipa nu este har, / ci e drum / sau hotar! Să vorbesc cu mine, e ca un tratament. O fi un semn al epocii moderne? „Omul arhaic vorbea cu cosmosul, omul medieval vorbea cu Dumnezeu, omul modern cu el însuși”, spunea Heineman, și se confirmă. Te las să răspunzi singur cititorule pentru că eu știu: îmi place să vorbesc cu mine însămi...și am încept să scriu. S-a tot căutat, pe la începuturi
LUME MULTĂ, OAMENI PUŢINI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 by http://confluente.ro/Rodica_elena_lupu_1406177120.html [Corola-blog/BlogPost/349491_a_350820]
-
din ușă îi zăresc pe bunicuti așezați frumos, ascultând cuminți ce povestește Herbert :) Aerul greu din interior și gândul la biserica din Prejmer care mi-a făcut cu ochiul din pozele văzute mă pun în mișcare. Odată ce trec prin tunelul medieval îmi imaginez locul plin de viață cu mulți ani în urmă și forfota cetății. O multitudine de scări ce duc spre diferite încăperi care aveau rol de școală, ateliere și alte destinații. Dintr-una găsesc o ieșire ce te duce
GANDURILE UNUI INTRUS. DE LA CHEIA LA CHEILE TURZII de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 by http://confluente.ro/Gandurile_unui_intrus_de_la_cheia_la_ch_corina_lucia_costea_1340654263.html [Corola-blog/BlogPost/358145_a_359474]
-
Urmele mele sunt și în metrouri, la nunți, la petreceri, oriunde. Păcat că sunt mulți afoni, mass media dar mai ales cei care în vârfuri care stau în scaune călduțe. În comparație cu cei din Anglia, care stau sărmanii înghesuiți în scaune medievale, dar fac treabă bună, la noi stau în niște fotolii, cu ”gâdilelniță”, cred că au jos, și de aceea nu aud. Stau, și sunt antrenate alte organe, desigur că urechea devine afonă, și nu mai aud. Radio Chișinău: Sunteți mai
La New York se numește Limba Română, acasă Limba Noastră by http://balabanesti.net/2015/09/01/eugen-doga-la-new-york-se-numeste-limba-romana-acasa-limba-noastra/ [Corola-blog/BlogPost/340026_a_341355]
-
ultimul timp prin activitatea de excepție desfășurată de Părintele Dumitru Stăniloae, recunoscut ca fiind cel mai mare profesor al Ortodoxiei secolului nostru. Fin observator al subtilităților patristicii răsăritene și apusene, cunoscător de seamă al gândirii protestante și catolice din perioada medievala și din cea a ultimelor secole, om al condeiului, surprinzător al farmecului dar și al capcanelor prezente în lucrările de cultură ori filozofie ale epocii sale sau anterioare acesteia, Părintele Stăniloae este persoana cu care a binecuvântat Dumnezeu pe români
DESPRE DIMENSIUNEA ASCETICII ŞI MISTICII ÎN OPERA PĂRINTELUI DUMITRU STĂNILOAE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Ascetica_si_mistica_in_teologia_parintelui_staniloae.html [Corola-blog/BlogPost/372277_a_373606]
-
dezvoltat de-a lungul timpului o seamă de raporturi. Atât societatea civilă cât și Biserica, luată ca instituție, au evoluat de-a lungul timpului și între ele s-au dezvoltat o seamă de relații, de la cele mai bune ¬în epoca medievala, la cele mai neproductive − în epoca socialistă de aceea se cuvine sa facem o seamă de precizări în ceea ce privește natura raporturilor Bisericii Ortodoxe cu societatea contemporană. În altă ordine de idei, cronologic și istoricește vorbind, acum în an jubiliar - cu prilejul
BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ÎNTRE IDENTITATE CONCRETĂ ŞI AUTOCEFALIE RODNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1422259240.html [Corola-blog/BlogPost/382045_a_383374]
-
iar în secolul XX de cel al Părintelui Dumitru Stăniloae, nu este însă singurul argument care pledează în favoarea faptului de a vorbi de „un destin filocalic și de o vocație filocalică la români” . Despre Sfântul Grigorie Sinaitul, isihasmul și statul medieval în Țara Românească Încă și mai semnificativ este faptul că principatele medievale Țara Românească și Moldova s-au constituit ca state independente în plină atmosferă isihastă. Cu câteva luni înainte de mutarea la Domnul a Sfântului Grigorie Palama († 14 noiembrie 1359
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470046320.html [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
însă singurul argument care pledează în favoarea faptului de a vorbi de „un destin filocalic și de o vocație filocalică la români” . Despre Sfântul Grigorie Sinaitul, isihasmul și statul medieval în Țara Românească Încă și mai semnificativ este faptul că principatele medievale Țara Românească și Moldova s-au constituit ca state independente în plină atmosferă isihastă. Cu câteva luni înainte de mutarea la Domnul a Sfântului Grigorie Palama († 14 noiembrie 1359), Patriarhul isihast Calist I (1350-1363), ucenicul și biograful Cuviosului Grigorie Sinaitul, îl
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470046320.html [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
Sava cel Sfințit, Antonie cel Mare, Pahomie cel Mare, Maxim Mărturisitorul și Grigorie Decapolitul. Deasupra tabloului votiv al ctitorului, domină amplă și elegantă, maiestuoasă și austeră Schimbarea la Față în stil paleolog târziu. Despre paisianism între mărire și decădere Prezentă în civilizația medievală românească mai ales în formă iconografică, Schimbarea la Față și tema transfigurării spirituale a umanului prin asceză și rugăciune în lumina lui Iisus Hristos s-a menținut împreună cu isihasmul și spiritualitatea filocalică, și au „rămas o realitate neîntreruptă [...]. În secolul XVIII călugărul
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470046320.html [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
Acasa > Poeme > Devotament > DORINȚA - DE DRAGOBETE Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 1516 din 24 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Nu vreau castel medieval Cu servitori și eu regină Nu vreau nici zbor interastral Ce te îmbată cu lumină Doresc fierbinte să trăiesc Nu o zi goală sau deșartă Ci,o noapte-n care să iubesc Iar tu, să vii ușor la poartă... Să
DE DRAGOBETE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1424776841.html [Corola-blog/BlogPost/382724_a_384053]
-
justificând până la un punct încadrarea în lumea balcanică: aspectul de vrăjitoare ascunde chefuri nebune, amintindu-ne de Pena Corcodușa din „Craii...” lui Matei Caragiale. Poemul în prima variantă pune accent pe descriere și pe pitoresc, cât și pe magia practică medievală cultă- țeasta-, simboluri ca racul, leul, alături de altele din varianta finală, ca scorpia, câinele și săgetătorul. Remarcabil este în toate variantele poemului spiritul de simpatie al poetului pentru nefericita nebună. În ciclul„Domnișoara Hus” poezia de cunoaștere încetează dar rămâne
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1458286617.html [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
-
aici o natură translucidă, sticloasă, „în care albul este aici culoarea dominantă” (Adrian Marino- Retrospectivă...), o natură rece, în care afecțiunile poetului merg spre regnul animal: molusce, meduze, gasteropode, melci, vietăți translucide. „Riga Cripto și Lapona Enigel” ia forma baladei medievale, un fel de menestrel al regelui-ciupercă, la spartul nunții. Este un fel de „ Luceafăr” întors pe dos, cu rolurile inversate. Și aici ca și la Eminescu drama derivă din incompatibilitatea dintre două lumi: Riga Crypto, cel cu „inima ascunsă” care
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1458286617.html [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
-
în preajmă, sunt negreșit meritele amfitrionilor. Dacă aș rămâne doar cu păcatul de a exagera ceva mai mult, i-aș asemui cu piesele unui mobilier de lux renascentist sculptate într-o esență tare, care împodobeau odaia imperială a cine știe cărui cezar medieval, numai că aici zorzoanele și fastul erau înlocuite cu lumina lină, pogorâtoare a smereniei și vitalitătii bine îndrumate ce “pătrundea” pe toți convivii, iar “cezarii” din clișeul meu fantasmagoric erau oameni modești, pătrunși de simplitatea celor mărunte de fiecare zi
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (9) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Nunta_sambetista_in_california_9_.html [Corola-blog/BlogPost/351371_a_352700]
-
prieteniei.org/t441-12-octombrie-2013-lansare-de-carte-celei-ce-nu-mai-este-de-marian-malciu. Revenind acum, aici, eliberat de toate emoțiile ce mi-au cuprins simțirea în ultimele două săptămâni, am derulat mintal întregul program, am privit fotografii și am ascultat recitări și prezentări, concert de pian și muzică specifică dansurilor medievale, am reascultat fragmente din dialoguri cu oamenii-prieteni, mulți și dragi, din exprimări ale unor impresiilor personale, încercând să fiu un simplu observator. Un observator lucid, care să poată exprima o concluzie finală. Ei bine, fără teamă că greșesc, apreciez că
SCRISOARE DE MULŢUMIRE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1032 din 28 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Scrisoare_de_multumire_marian_malciu_1382959485.html [Corola-blog/BlogPost/347096_a_348425]
-
restituire barocă, �i prin prelungirea catenelor în spații limitrofe, înțelesul și reînțelesul poemului. Încununat cu premiul Mallorquin, în 1952, poemul "Cântec lui Ramón Lull", este o refulare a unor stări similitudinice. Aron Cotruș, poet ca și Beato Ramón Lull (eruditul medieval ce avea să fie lapidat de cei cărora le ducea flacăra credinței creștine) este el însuși "expatriat și prigonit de ai săi chiar și în Occidentul primitor". Cert este că Aron Cotruș a fost un anticomunist convins, el nu a
ION CRISTOFOR-ARON COTRUŞ, EXILATUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Ion_cristofor_aron_cotrus_exilatul.html [Corola-blog/BlogPost/350960_a_352289]
-
că ar fi cea mai veche cetate de frontieră a Moldovei, situată la limanul Nistrului. În secolul VI d.H. în locurile descoperite de greci se afa colonia Tiras, măi binezis o cetate-polis grecească și greco-romană suprapusa după uniicercetatori pe cetatea medievală succesiv bizantina, genovezaromaneasca, turcească avînd în aceste perioade numele respective deorigine. Grecii o numeau Levcopilis, dacii Vidava, românii Albă Iulia, genoveziiMoncastro sau Maurocastro, turcii Akkerman, rușii Belgorod. Noi i-am zis Cetatea Albă, nume și simbol al apărării libertății
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
a lua grâne. Localitățile dunărene în totalitatea lor au o mare importanță în procurarea de grâu pentru genovezi, cantități mari de cereale de care aceștia aveau nevoie în permanență încărcându-se din porturile maritime și fluviale ale Dobrogei. Cercetând portulanele medievale cu privire la litoralul Mării Negre, Gh.I.Brătianu constată că hărțile lui Angelino Dulcert din Majorca(1339) și a fraților Pizzigani(1367) notează numele Bulgariei la nord de Dunăre incluzând astfel Bulgariei și Bugeacul de mai tarziu, deci și Dobrogea până la Limanul Nistrului
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
Dunării Inferioare, atât stăpânirea bizantina -exercitată prin intermediul unui despotat-, înainte de 1285/6, cât și pe cea mongola, după această dată, cănd întreaga zonă intră sub autoritatea atotputernicului general Nogai, instalat în locul despotului bizantin, la Isaccea.’’ Controversele privind localizarea acestui oraș medieval dobrogean nu au fost rezolvate de nicio cercetare de până acum: ,, Profesorul Petre Diaconu menționează în lucrările sale că cetatea de lângă Ostrov se numea Vicina, pentru că era "vecină" (în slavă) a cetății bulgărești Silistra, aflată în sud. Domnia sa a făcut
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
C Giurescu,,,Târguri sau orașe și cetăți moldovene’’ 8 Diaconu,P,,Despre localizarea Vicinei’’,în ,,Pontica’’3,1970 9 Iorga, N.,,,Poporul românesc și marea’’,conferința ținută la Liga Navală Română, Editura Datina Românească, Văleni de Munte,1938 10,,Orașul medieval în spațiul românesc extracarpatic (secolele X-XIV). O încercare de tipologizare a procesului genezei urbane’’, ed. Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2013 11 Popescu-Spineni, N. ,România în izvoarele geografice și cartografice,Editura Științifică și Enciclopedica,București,1978 12 Ștefănescu, St.,,,Istoria media
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
unul după altul, toate miturile construite de popor și de istorici: “mitul unității daco-geților”, arătând că nu numai dacii și geții populau spațiul Daciei, ci, în egală măsură, și alte etnii: celți, sciți, bastarni, sarmați, iliri, greci etc.; “mitul națiunii medievale”, afirmând că e absurd să se vorbească despre națiuni în Evul Mediu; “mitul Mihai Viteazul”, demostrând că voievodul nu a fost un “unificator” al celor trei țări române, ci doar un “cuceritor” al Moldovei și Transilvaniei, și că majoritatea istoricilor
ISTORIC SAU MIT? de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1489955144.html [Corola-blog/BlogPost/373439_a_374768]
-
Narcotice în cultura română. Istorie, religie și literatură Adelin Petrișor, Războaiele mele Stelian Tănase, Cioran și Securitatea Dorin Tudoran, Eu, fiul lor. Dosar de securitate Doina Uricaru, Maxilarul inferior Anca Vasiliu, Despre diafan. Imagine, mediu, lumină în filosofia antică și medievală Ion Vianu, Amor intellectualis. Romanul unei educații Matei Vișniec, Cronica ideilor tulburătoare sau despre lumea contemporană ca enigmă și amărăciune Princeps Edit Gellu Dorian, Poetul.Poem jurnal Tracus Arte Ioan Buduca, Doctrina secretă Vellant Luminița Voina-Răuț,Traducerile din poveste Vremea
2011 de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Premiile_revistei_observator_cultural_2011.html [Corola-blog/BlogPost/349603_a_350932]
-
multe personalități ale locului, printre care și faimosul pictor Johannes Vermeer, unul dintre cei mai cunoscuți reprezentați ai stilului baroc și autorul tabloului Fata cu cercel de perlă (1665). Sf. Agatha a fost cea mai mare mânăstire din interiorul cetății medievale a Delftului. Din secolul al XVI-lea clădirea mănăstirii a fost reorganizată, o parte a acesteia devenind rezidență regală, loc în care a și fost omorât prințul de Orania în 1584. Astăzi la Prinsenhof a fost amenajat muzeul municipal de
DELFT, ORAŞUL REGAL OLANDEZ CU 600 DE MONUMENTE ISTORICE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 871 din 20 mai 2013 by http://confluente.ro/Delft_orasul_regal_olandez_c_tatiana_scurtu_munteanu_1369049954.html [Corola-blog/BlogPost/354914_a_356243]
-
asistenței religioase în armată, în spitale, în penitenciare, în azile și în orfelinate” (art. 29, alin. 5). Autonomia Bisericii față de Stat și sprijinul din partea acestuia sintetizează, de fapt, tradiția coexistenței Statului și a Bisericii încă de la începutul primelor state românești medievale din secolul al XIV - lea. Bineînțeles, atât forma autonomiei Bisericii față de Stat, cât și intensitatea sau dinamica sprijinului acordat de către Stat Bisericii au variat de la un principe - domnitor la altul și de la o epocă la alta, astfel încât existau mari diferențe
PR. DR. NICOLAE RUSU, REPERE ISTORICE ÎN DEZVOLTAREA RELAŢIILOR DINTRE STAT ŞI BISERICĂ LA ROMÂNI, EDITURA “ANDREIANA”, SIBIU – 2015, 406 PAGINI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1785 din 20 noiembri by http://confluente.ro/stelian_gombos_1448007038.html [Corola-blog/BlogPost/353267_a_354596]
-
mai dificile acțiuni, întrucât se lucrează sub nivelul apei subterane. „Corpul navei catedralei se va înălța în formă de cruce până la cornișa desfășurată la 45 de metri. Nava principală se împarte în trei registre orizontale preluate din tradiția bisericilor românești medievale. De asemenea, porticele sunt o sinteză între cerdacul popular și colonadele din arhitectura mănăstirilor și palatelor brâncovenești. Acestea sunt amplasate la intrarea principală, protejează intrările laterale din dreptul pronaosului și înconjoară semicircular absida altarului. Cele șapte turle sunt înconjurate de
AVEM NEVOIE DE CATEDRALA NEAMULUI ! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 by http://confluente.ro/_avem_nevoie_de_catedrala_neamului_.html [Corola-blog/BlogPost/340742_a_342071]
-
plaiului mioritic. În frumoasa elegie Atât de fragedă albul imaculat al florii cireșului devine simbolul sensibilității iubitei:“Atât de fragedă, te-asameni/ Cu floarea albă de cireș,”. Poetul simte nevoia să o înalțe pe femeia visurilor sale, sacralizând-o aidoma trubadurilor medievali: „Și ca un înger dintre oameni/ In calea vieții mele ieși.” Delicata ei ivire lasă bărbatului impresia unei apariții onirice: „Abia atingi covorul moale,/ Mătasa sună sub picior,/ Și de la creștet până-n poale/ Plutești ca visul de ușor.” În mod
Ziua îndrăgostiților la Graiul Românesc din Windsor. Reportaj, de Doina Popa – West Bloomfield MI. by http://revistaderecenzii.ro/ziua-indragostitilor-la-graiul-romanesc-din-windsor-reportaj-de-doina-popa-west-bloomfield-mi/ [Corola-blog/BlogPost/339250_a_340579]
-
poetice și... te întrebi: ce se mai poate face? Iată un exemplu: „În catedrală este un câine statuie/ se spune că dacă îl mângâi/ iti indeplinește toate dorințele/ Eu nu am mângâiat niciodată/ un câine/”. Și iată cum un simbol medieval devine cheie a împlinirii dorințelor. Aici, Elena M. Cîmpan își arată din plin arta poetică. Simți tremurul din colțul buzelor, sfiala femeii care se află în mijlocul catedralei „suiș și coborâș de piatră rece” și apoi, apare „câinele” semn al speranței
ELENA M. CÎMPAN ŞI „DULCELE (SĂU) AMAR” de MELANIA CUC în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 by http://confluente.ro/melania_cuc_1439597948.html [Corola-blog/BlogPost/374944_a_376273]