291,046 matches
-
Acțiunea este admirabila și ar trebui luată drept exemplu și aplicată nu doar în Delta, ci peste tot în țară, unde turiștii iresponsabili distrug mediul. “Vrem aș dovedim că PROIECTELE DE RESPONSABILITATE SOCIALĂ CORPORATISTĂ pot oferi soluții concrete problemelor de mediu și că interesul de marketing pe care il au corporațiile poate fi întors în folosul comunității”!!! Cum să vrei, tovarășe să dovedești așa ceva cînd, în toate perdafurile tale promomarxiste ai vrut să dovedești contrariul!? N-ai zis tu că marile
Am inceput sa punem capac mizeriei din Delta by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82993_a_84318]
-
elevii și “voluntarii” angajați ai corporației de beri. Ăștia mari, doar îi mobilizează cu aură, cu carismă și cu un calculator pe cap de școală. 3. Foarte bine că strîng peturi, jos pălăria, dar parcă toată ecologia și toată protecția mediului stă numai în operațiunea de “de-peturi-zare” . Se fac o grămadă de potlogarii în Delta aia și în toate părțile, se taie păduri, se face braconaj, se construiește ilegal în rezervații și oamenii nu știu decît să mărească normă la culesul
Am inceput sa punem capac mizeriei din Delta by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82993_a_84318]
-
despre români, când m-a surprins holbandu-ma la un negru. I-am răspuns sec că e de vină doar faptul că e primul negru pe care îl văd în carne vie, că eu spre deosebire de el am copilărit într-un mediu închis și că o să mă surprindă toată viața lucrurile noi. Revenind, sau încercând să revin, ca de fapt tot nu înțeleg genul ăsta de vise. Merci oricum pentru detaliile din astfel de vise. Apropo de partea frumoasă a lucrurilor, Andrei
Bisex cu ochii deschişi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82858_a_84183]
-
tot așa. Dragoș, mi se pare departe de adevăr că pentru bi e cel mai greu. Să zicem că eu aș fi pe treaptă 5 momentan pe scara lui Kinsey, desi - dandu-ti dreptate astfel la un pasaj din articol - mediul social m-a făcut să mă consider simplu “gay”. Totuși, sunt convins că pentru bi nu poate fi mai greu. Și zic asta și în urma unei colaborări cu o organizație ce apăra drepturile minorităților. Iar cum categorizeaza stimatul domn The
Bisex cu ochii deschişi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82858_a_84183]
-
e că ești penibil. Sâmbătă seara, sub impulsul momentului sau din pură curiozitate, am ajuns in fitzosul club Gaia. Curiozitate satisfăcută, iar impresiile pe măsură...numai că, surpriză cea mai mare pentru mine, a fost prezentă ta, acolo, în acel mediu...un adevărat coșmar, dar azi, când am venit la serviciu și am citit articolul, “you make my day”!!!! ce ușurare! Bon, între egoismul extrem și altruismul extrem, omul real își găsește calea lui proprie în funcție de personalitate, mediu, educație și multe
M-a luat Gaia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82997_a_84322]
-
și-am vărsat niște cuvinte pe blog despre. Mie tocmai muzică m-a contrariat puțin. Nu-i de fitze, e de studenti melancolici și aparent retarzi... sau adolescenți frumoși și 40′cisti retarzi. Nu știu... Un amalgam. Dar, într-un mediua în care nimeni nu stie ce, unde, cum, de ce... în care problemele existențiale sunt de-a dreptul fade (contradicție sau nu) mai are importanță? Ei între ei să fie și câte un observator outsider... să nu Păi muzică de care
M-a luat Gaia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82997_a_84322]
-
în deșertul din sudul țării și vom putea face rafting pe paraile repezi de pe străzile orașelor. Întrebarea e: cine va fi dispus să finanțeze susținerea unei asfel de campanii ZILNICE (clipuri există deja, dar frecvență de difuzare e redusă), ministerul mediului? Dragă Răzvan, cunosc și eu școală aia de retorica pe care ai absolvit-o tu, cu diverse exerciții super rafinate etc. Dar la articolul asta, chiar că ești pe langă și un băiat de idei gata. Îmi pare rău să
Scriti, baieti, orice, numa scriti! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82998_a_84323]
-
generalisme, etichete și stereotipuri. Sunt grăbita; adopt această tehnică de navigare rapidă a amalgamului de informații zilnice care îmi permite să înțeleg metrosexual și să nu-mi bat capul cu ubersexual până nu va primi destule “hituri”. păcat că în mediul românesc metro și uber- sunt mai degrabă niște cazuri izolate și retro- vor mai fi o vreme prioritari. Nu e de ajuns să crească nivelul de trai, ci să se schimbe și mentalitățile referitor la ‘vanitate masculină”.
Nimic despre metrosexuali by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83072_a_84397]
-
Enough said. Doctore, cură te ipsum. Cosmin, menționarea acelui text în contextul discuției de față (a cărei miza sper să nu se piardă dincolo de farurile mașinii Smar0t) își găsește cel mult doar rațiuni anectodice. “Modul specific” în care AP privește mediul virtual e total asimetric cu deranjul provocat de articolul inițial din Evz. Articol ce merita lăudat cel puțin prin curajul de a fi de ridicol care e, nu-i așa?, un criteriu de autenticitate. Deși nu împărtășesc opiniile cu pricina
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
ți se pare? În România e prima dată când o companie care face profit de pe urma unei industrii considerată dintre cele mai poluante se asociază direct și explicit cu un mesaj despre responsabilitatea pe care fiecare trebuie s-o avem față de mediu. În țările civilizate, lucrul nu e o noutate. Dacă deschizi la întâmplare un număr din Time, e imposibil să nu găsești două sau trei mesaje de acest fel ale unor companii din industria petrolieră. O fi rău, o fi bine
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
dar fără net... “În România e prima dată când o companie care face profit de pe urma unei industrii considerată dintre cele mai poluante se asociază direct și explicit cu un mesaj despre responsabilitatea pe care fiecare trebuie s-o avem față de mediu. În țările civilizate, lucrul nu e o noutate.” Spotul e mișto. Faptul că l-a facut Petromul, nu. E ca si cum le-ar spune ecologiștilor adevărați : “suntem de aceeași parte a baricadei”. Ceea ce e penibil și periculos. Ecologia e la modă
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
paradigmă raționalității instrumentale. În această paradigmă, instrumentele sunt mijloacele raționale folosite pentru atingerea unei ținte prestabilite. Aceste instrumente intelectuale sunt folosite în analizele, evaluările și interpretările pe care se sprijină deciziile politice în problematică dezvoltării economice cuplata cu salvgardarea calităților mediului înconjurător din țara noastră. Noile instrumente intelectuale pentru dezvoltarea durabilă la stadiul dell’arte constituie substanță discursiva a capitolelor Ecologiei Industriale. A spune că dezvoltarea durabilă (sustenabilitatea) este identificabila cu o preocupare exclusiv centrată pe starea mediului înconjurător, ori „prezervarea
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
cu salvgardarea calităților mediului înconjurător din țara noastră. Noile instrumente intelectuale pentru dezvoltarea durabilă la stadiul dell’arte constituie substanță discursiva a capitolelor Ecologiei Industriale. A spune că dezvoltarea durabilă (sustenabilitatea) este identificabila cu o preocupare exclusiv centrată pe starea mediului înconjurător, ori „prezervarea” mediului ambiant, inseamna o simplificare excesivă și o sărăcire a conceptului ‚dezvoltării durabile’. În realitate, sustenabilitatea implică obligatoriu trei aspecte (numite și ‚principiile Brundtland’): - o chestiune ambientală ; - o chestiune economică ; - o chestiune socială. Raportul Brundtland definește “dezvoltarea
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
înconjurător din țara noastră. Noile instrumente intelectuale pentru dezvoltarea durabilă la stadiul dell’arte constituie substanță discursiva a capitolelor Ecologiei Industriale. A spune că dezvoltarea durabilă (sustenabilitatea) este identificabila cu o preocupare exclusiv centrată pe starea mediului înconjurător, ori „prezervarea” mediului ambiant, inseamna o simplificare excesivă și o sărăcire a conceptului ‚dezvoltării durabile’. În realitate, sustenabilitatea implică obligatoriu trei aspecte (numite și ‚principiile Brundtland’): - o chestiune ambientală ; - o chestiune economică ; - o chestiune socială. Raportul Brundtland definește “dezvoltarea durabilă drept dezvoltarea care
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
fie realizată o ‚performanță triplă’ (‚the triple bottom line’, spus pe englezește). În anii care au precedat formularea ‚principiilor Brundtland’, o mulțime de evenimente seriale asociate cu poluarea și reducerea biodiversității au condus la consolidarea conceptulului de „criză a calității mediului înconjurător” ori „criză deteriorării mediului” , noi am tradus prin cele două sintagme românești echivalente, termenul englezesc „environmental crisis”. Principiile Brundtland și Agenda 21 au arătat, la modul discursiv, emergentă unei probleme ambientale acute și globale. Adoptată de țările semnatare ale
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
the triple bottom line’, spus pe englezește). În anii care au precedat formularea ‚principiilor Brundtland’, o mulțime de evenimente seriale asociate cu poluarea și reducerea biodiversității au condus la consolidarea conceptulului de „criză a calității mediului înconjurător” ori „criză deteriorării mediului” , noi am tradus prin cele două sintagme românești echivalente, termenul englezesc „environmental crisis”. Principiile Brundtland și Agenda 21 au arătat, la modul discursiv, emergentă unei probleme ambientale acute și globale. Adoptată de țările semnatare ale Declarației de la Rio de Janeiro
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
Rio de Janeiro din 1992, Agenda 21 este un program de acțiuni pentru secolul XXI, acțiuni orientate către obținerea dezvoltării durabile, ceea ce înseamnă lupta contra sărăciei și excluderii sociale, producția de bunuri de consum și de servicii durabile, precum și protecția mediului înconjurător. Înainte de enunțarea principiilor Brundtland, precum și de formularea Agendei 21, gravitatea chestiunilor ambientale pe care le confruntă omenirea în dezvoltare fusese revelata prin anii 1960. Cartea cercetătoarei ambientaliste americane Rachel Carson (1907-1964), cu titlul Silent Spring (‘Primăvară tăcută’) și publicată
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
1962, rămâne un exemplu al studiului de impact ambiental prezentat publicului larg, influențînd luarea unei decizii majore. După lectură cărții Silent Spring, președintele american John Fitzgerald Kennedy (1917-1963) decide să creeze organizația guvernamentală precursoare pentru actuala agenție de protecție a mediului din Statele Unite ale Americii : EPA (Environmental Protection Agency). A fost recunoscut faptul că degradarea ambientală survine că un produs colateral al procesului de industrializare, si ca mediul natural nu mai trebuie privit ca un rezervor infinit de resurse, avînd capacitate
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
1917-1963) decide să creeze organizația guvernamentală precursoare pentru actuala agenție de protecție a mediului din Statele Unite ale Americii : EPA (Environmental Protection Agency). A fost recunoscut faptul că degradarea ambientală survine că un produs colateral al procesului de industrializare, si ca mediul natural nu mai trebuie privit ca un rezervor infinit de resurse, avînd capacitate nelimitată de regenerare. Totuși Rachel Carson a subliniat în ‘Primăvară tăcută’ numai chestiunea ambientală, nu și chestiunea economică. Economiștii și industriașii se conectează prima oară la dezbaterea
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
tehnologiei. O abordare mai optimistă a fost adusă de curbă ambientală Kuznets. În formă literei U inversata, curbă Kuznets sugerează că la începutul procesului de creștere a bunăstării, deteriorarea ambientală se accentuează numai pînă la un prag, după care starea mediului înconjurător începe să se amelioreze prin efect neliniar creat datorită șporului de afluența. Din păcate, observațiile arată că doar pentru o categorie foarte redusă de poluanți sunt valabile concluziile optimiste derivate din interpretarea curbei Kuznets. Noi considerăm că deteriorarea stării
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
înconjurător începe să se amelioreze prin efect neliniar creat datorită șporului de afluența. Din păcate, observațiile arată că doar pentru o categorie foarte redusă de poluanți sunt valabile concluziile optimiste derivate din interpretarea curbei Kuznets. Noi considerăm că deteriorarea stării mediului înconjurător este adusă numai de tipul de management practicat pînă acum în organizațiile industriale. Organizarea corectă a industriilor din Noua Economie lucrează că un Demon Maxwell managerial destinat scăderii entropiei în organizațiile industriale. Reluăm aici parțial tema cărții noastre precedente
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
înconjurător este adusă numai de tipul de management practicat pînă acum în organizațiile industriale. Organizarea corectă a industriilor din Noua Economie lucrează că un Demon Maxwell managerial destinat scăderii entropiei în organizațiile industriale. Reluăm aici parțial tema cărții noastre precedente: „Mediul ambiant și exergia” (Editură Academiei Române, anul 2005), unde subliniam că „teoria exergetică a valorii economice se intersectează cu teoria lui Nicolae Georgescu -Roegen privind folosirea entropiei pentru evaluarea economică”. Așa cum știm, termodinamica (și termotehnica teoretică) se dezvoltă abia după teoria
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
a valorii, termodinamica fiind de fapt mai mult o „fizică economică”. Strategia pentru organizațiile industriale în contextul dezvoltării durabile se bazează pe Politică Integrată a Produsului (Integrated Product Policy, IPP). Profesorul Edward Cohen-Rosenthal (1952-2002), care a fost directorul Centrului pentru Mediu ambiant de la universitatea Cornell din Ithaca, statul New York, definea parcul industrial pentru dezvoltarea durabilă drept „industrial ecosystem for business and environmental excellence”. Am fost influențați de ideile acestui om de stiinta entuziast și vizionar, un specialist recunoscut al studiilor pentru
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
îi.) O dimensiune transversala, prin care organizația economică este legată de piață (etichetele ecologice prin care se face publicitatea produsului, declarațiile de performanță ambientală ale produsului, si ‚Green Procurement’, adică licitațiile pentru cumpărarea produselor ecologice din banii publici). Protejarea valorilor mediului înconjurător este integrată în proiectul dezvoltării durabile.Într - adevăr, așa cum este înscris în principiul 4 al Declarației de la Rio de Janeiro (din anul 1992) : « Pentru a se atinge ținta dezvoltării durabile, protecția mediului înconjurător trebuie să fie o parte integrantă
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
produselor ecologice din banii publici). Protejarea valorilor mediului înconjurător este integrată în proiectul dezvoltării durabile.Într - adevăr, așa cum este înscris în principiul 4 al Declarației de la Rio de Janeiro (din anul 1992) : « Pentru a se atinge ținta dezvoltării durabile, protecția mediului înconjurător trebuie să fie o parte integrantă din procesul dezvoltării umanității, ea nu poate să fie considerată că ținta izolată și independentă de acest proiect.» Reamintim că în acord cu politica de mediu a țărilor din OECD („Clubul țărilor bogate
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]