369 matches
-
cântece”, rememorează interpreta muzicii folclorice a plaiurilor argeșene Elisabeta Turcu, „pe care le-am iubit și care mi-au lat inima cu ele, ducând-o la cerul iubirii de cântec, sunt cele ale nemuritoarei Lucreția Ciobanu. Sunt sfâșiată de regret. Melosul folcloric românesc închide de azi în filele istoriei sale un nume, numele Lucreția Ciobanu, dar glasul ei rămâne liber și va răsuna pentru inima neamului românesc, în veșnicia culturii sale. Acest neam n-ar putea continua să aibă puls cultural
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
Uneori pare a fi (atunci când scrie despre moarte, singurătate, beție ș.a.) un limbaj al deșertăciunii, nonsensului, unui vid de posibilități, care țin de o existență perturbată. Alteori poare că traiul său, zilele, viața sunt metaforizate aidoma unei cantilene al cărei melos venit dinspre sufletul său merge înapoi, neavând, fie și aparent, nici un orizont. Ori nefiind menit niciunui orizont. Pare-se că folosește cu atenție, ca un bun mânuitor al limbii (cum se vede din selecția de față), cuvintele-penele cu care desenează
CÂND CONVIEŢUIEŞTI CU POEZIA, CU VINUL ROŞU ŞI PRIETENA DE MARIUS CHELARU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382054_a_383383]
-
sfera carbonizată într-o prăpastie!” Poeta care mi-a oferit prilejul acestei coparticipări spirituale, cu diferențele de rigoare, este profund interesată de tainele trecerii prin viață, cercetându-le cu mijloacele intuiției poetice. Poezia ei se apropie de extazul mistic, are melos și substanță psalmică. Iată cum interpretează poeta condiția umană, în poemul “Iubind acum vei Înțelege Cerul și Infernul”: “Prin naștere suntem torțe ce ard, sortite morții,/ un interval de timp în unități de viață,/ finite pulsații în algoritmul cosmic./ Tapiserii
IRINA LUCIA MIHALCA ȘI 'LUNTREA VISULUI' EI DIN... 'O MIE DE VIEȚI ȘI-O NOUĂ VIAȚĂ' [Corola-blog/BlogPost/374470_a_375799]
-
nu pot fi izgonite nici de ani, nici de inimi! Casa părintească, părinții și frații trăiesc în minte chiar și atunci când nu mai sunt! Pentru această trăinicie s-a zidit din nemurire muzica folclorică. Orice zonă etnofolclorică are în oglinda melosului corespunzător elementele primordiale de identitate care pornesc de la locurile natale. De aceea, în orice parte de țară ar glăsui cânt Cătălin Maximiuc, bucovinește ar glăsui, oriunde ar merge, bucovinești semne ar lăsa în urma pasului său, zadarnic ar avea sus boltă
CĂTĂLIN MAXIMIUC CÂMPULUNG MOLDOVENESC, O INIMĂ, UN GLOB ŞI O LUME DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373534_a_374863]
-
l-a cunoscut pe interpretul de muzică folclorică bucovineană și redactorul muzical de radio, Cătălin Maximiuc, dacă nu are pricină, să găsească, pentru a conversa cu el, indiferent dacă din perspectiva radioului sau a scenei, pentru că amândouă conduc tot la melosul folcloric. Și-atunci, cum ar putea să nu fie agreabilă o discuție cu artistul și omul de radio Cătălin Maximiuc, dacă el așează în peregrinarea gândului afectivitatea, în slujirea de la microfonul radioului, profesionalismul și ardoarea, iar în faptul cântecului, arta
CĂTĂLIN MAXIMIUC CÂMPULUNG MOLDOVENESC, O INIMĂ, UN GLOB ŞI O LUME DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373534_a_374863]
-
cum ar putea să nu fie agreabilă o discuție cu artistul și omul de radio Cătălin Maximiuc, dacă el așează în peregrinarea gândului afectivitatea, în slujirea de la microfonul radioului, profesionalismul și ardoarea, iar în faptul cântecului, arta și iubirea?! Promovezi melosul folcloric românesc de la microfonul Radio România și îl glăsuiești pe scenă. Cântecul Câmpulungului Moldovenesc apare într-un raport de fraternitate cu tine în cele două slujiri. Ce vă sudează atât de inseparabil această legătură? Îndrăgostit de plaiurile natale din Bucovina
CĂTĂLIN MAXIMIUC CÂMPULUNG MOLDOVENESC, O INIMĂ, UN GLOB ŞI O LUME DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373534_a_374863]
-
să plutim. Romanticilor, doar lor...! Între ei, artistul Paul Surugiu leagă cu cei sensibili atâtea noduri de afinitate afectivă...! În poezia cântecului lui Paul Surugiu, romanticii își recunosc gândurile lor, în glasul lui își ascultă vibrația sufletului. Acest interpret de melos lin aduce ceea ce viitorul nu știe, mătasea și parfumul romanței, precum și ceea ce trecutul a luat cu sine, colorismul și gustul vinului pe care Cronos l-a băut cu fiicele lui, zilele boemei lui Mihai Eminescu, Grigore Vieru, Adrian Păunescu, reînviind
PAUL SURUGIU. MELODII CA STELELE...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371601_a_372930]
-
poate scrie un roman, o odisee și n-ar fi destul! Dincolo de faptele sale umanitare care s-ar putea interfera într-o istorie a faptelor caritabile mondiale dacă ar exista așa ceva, Toše Proeski a fost un artist în vocea căruia melosul era rob, i se supunea deplin, fără ca artistul să dea semn că se ostenește în vreun fel, deși cânta cu volum și penetrație maximă, dar cu inflexiuni calde, melodice, cu tonus foarte puternic seamăn unui tunet atenuat și înmlădiat pe
TOŠE PROESKI, ÎNGERUL MACEDONIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374887_a_376216]
-
după cum cel ce trăiește sub acoperișul unui bordei, e fericit, în comparație cu cel care doarme sub o piatră de mormânt sculptată din marmură. Iar ca artistă, Tania Popa e demnă de o cunună de maestră încântătoare a scenei și ecranului! Cântă melos rusesc atât de frumos cum numai incredibilul popor slav creează, magnifica sa muzică, furnicătoare și înfierbântătoare, ca și baletul, literatura sau pictura lui fiind unice! Acel pe care sentimentalismul îl pierde, ascultând cum glăsuiește Tania Popa „Ia-mă, dragule soție
TANIA POPA. SCENA ESTE A EI ŞI EA A SCENEI...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373797_a_375126]
-
inegalabil cu fluierul său, „Hora stacatto” și „Hora spicatto” de Grigoraș Dinicu, „Ceasornicul”, „Călușul oltenesc”, „Sârba rândunelelor”, „Căruța poștei”, „Dans țărănesc”, de Constantin Dimitrescu, „Ciocârlia” și altele, urcă la sufletul publicului, nemăsurat de înfloritoare, zburate ca păsări exotice în paradisul melosului folcloric românesc, din micul fluier care este părinte sufletesc al unui artist unic. A cântat cuceritor pretutindeni în țară și în lume (în Europa, Asia, America, Africa). Este laureat al multor concursuri și festivaluri, a primit Marele premiu al Fundației
DUMITRU ZAMFIRA, FIUL FLUIERULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373825_a_375154]
-
cântecului la Festivalul „Fluierul de Aur”, al sârbilor din Balcani, în 2001 și Ordinul Național „Pentru Merit”, în grad de „Cavaler”, acordat de Președintele României, în anul 2002. Este membru permanent al formației „Ethnica” al New York University. A evocat tradiția melosului folcloric românesc la spectacole de gală dedicate oficialităților internaționale care au vizitat România, la London Palladium Royal Performance (1967), la Smithsonian Institute, cu ocazia Bicentenarului SUA (1976), la Festivalul de interpretare la cimpoi din Billingham-Anglia, la festivalurile de folclor din
DUMITRU ZAMFIRA, FIUL FLUIERULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373825_a_375154]
-
sufletesc al tuturor, ei asigură hrana, îmbrăcămintea, casa sufletului, omul ar trăi în pustietate, ca viețuitoarele din hrube și peșteri, fără ei. Avem prilejul de a cunoaște pe firul acestui interviu făurit sub impresii foarte afective o artistă din nimbul melosului popular reprezentativ regiunii etnofolclorice moldovenești, mai exact al perimetrului bacăuan și vecinătății: Maria Tătaru. Dominanta întrebărilor este mirarea, iar a răspunsurilor sinceritatea, se va vedea aceasta...! Cea mai de anvengură aventură umană e viața însăși. Te rog, Maria, inițiază cititorul
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Marturii > MIRCEA CÂRȚIȘOREAN-RAȚIU. IUBIREA DE MELOSUL FOLCLORIC, VOCAȚIE PRIMORDIALĂ ȘI IREPROȘABILĂ Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1613 din 01 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Mircea Cârțișorean-Rațiu, tânăr de ani treizeci și patru, abia începuți a fi vârstă de la care pornesc praguri și cumpene, are deja
MIRCEA CÂRŢIŞOREAN-RAŢIU. IUBIREA DE MELOSUL FOLCLORIC, VOCAŢIE PRIMORDIALĂ ŞI IREPROŞABILĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371016_a_372345]
-
de ani treizeci și patru, abia începuți a fi vârstă de la care pornesc praguri și cumpene, are deja o cosubstanțiabilitate a biografiei ce denotă seriozitate, înzestrare artistică, afinitate cu latura umanistă a preocupărilor. Vocația primordială și ireproșabilă între acestea este iubirea de melosul folcloric pentru care are înclinații netemperate, răzbătând drept și cu repeziciune rară pe drumul spre scenă. Nu de pe acum, ci încă de mai înainte a cântat în spectacole care îi amplifică meritele prin încorporarea în distribuția artiștilor mari din folclorul
MIRCEA CÂRŢIŞOREAN-RAŢIU. IUBIREA DE MELOSUL FOLCLORIC, VOCAŢIE PRIMORDIALĂ ŞI IREPROŞABILĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371016_a_372345]
-
ani am realizat săptămânal o emisiune folclorică la postul de radio „Victoria” din Vârșeț, Serbia, înființat de un românul de ispravă, Ioan Tudoran, bănățean din Banatul sârbesc. Au fost prezenți în emisiunea „Dor de cântec” interpreți consacrați, adevărate valori ale melosului popular, precum Benone Sinulescu, Ana Pacatiuș, Ana Munteanu, Ștefan Isac, Maria Tudor, Elena Jurjescu Todi, Lia Lungu, Adrian Stanca, Vasile Conea, Liliana Savu Badea, dar și tineri interpreți care poartă cu cinste în suflete dragostea pentru cântecele noastre românești, ca
MIRCEA CÂRŢIŞOREAN-RAŢIU. IUBIREA DE MELOSUL FOLCLORIC, VOCAŢIE PRIMORDIALĂ ŞI IREPROŞABILĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371016_a_372345]
-
Iovănuț Ilarie, din Ardeal; Dumitru Margine din Oltenia, dar și tineri care astăzi se bucură de aprecierea publicului larg, precum Andreea Dragoman, Codruța Rodean, Ciprian Silași, Dorian Rain sau Geanina Buzan. Am colabrat în emisiunile mele cu adevărați coloși ai melosului popular, artiști care au lăsat în urma lor valori de nestemate, mărturii concrete ale măestriei artei lor, precum Gheorghe Zamfir, Lucretia Ciobanu, Benone Sinulescu, Veta Biriș, Dumitru Farcaș, Tiberiu Ceia, Irina Loghin, Luca Novac, Florica Bradu, Florica Zaha, Gheorghe Turda, Ana
MIRCEA CÂRŢIŞOREAN-RAŢIU. IUBIREA DE MELOSUL FOLCLORIC, VOCAŢIE PRIMORDIALĂ ŞI IREPROŞABILĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371016_a_372345]
-
Gruiului”, „Măi peline, măi peline”, „M-o trimis taica la târg”, „De la Cârța, mai la vale”, „Dragu mi-i cioban să fiu”, „La Sibiu și-n Boișoara”... Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Mircea Cârțișorean-Rațiu. Iubirea de melosul folcloric, vocație primordială și ireproșabilă / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1613, Anul V, 01 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
MIRCEA CÂRŢIŞOREAN-RAŢIU. IUBIREA DE MELOSUL FOLCLORIC, VOCAŢIE PRIMORDIALĂ ŞI IREPROŞABILĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371016_a_372345]
-
cei mai de seamă artiști ai neamului românesc... Maestrul mi-a cerut să nu îl remarc frecvent în paginile cărții, cunoscută fiindu-i modestia, dar a fost cu neputință să îi acopăr prezența mai mult decât mă lasă adevărul istoriei melosului nostru folcloric, la fundația căruia se află ca o coloană la bolta unei catedrale. Cât privește fondul de fotografie, el se datorează în primul rând artiștilor imaginii fotografice, cineastul George Dăscălescu, Daniel Angelescu, fotograful Casei Majestății Sale Regelui Mihai I
TIMP FĂRĂ ANI. OGLINZILE UNUI VEAC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371058_a_372387]
-
poți spune că e ca și inexistentă! Ea poate doar să întrețină speranța că într-o zi o vei întâlni. Nu lipsesc nici influențele eminesciene din poezia de dragoste: “Din a nopții feerie numai tu mă mai încânți...” ori influențele melosului popular, cu asonanțele lui și trecerea vădită din ritmul trohaic în iambic. “Somnul dacă mi-ai veghea, eu mi-aș găsi liniștea. Sărutarea dimineții ți-aș da din dulceața vieții. La ureche ți-aș cânta cum mă-ndeamnă inima, / Cântecelul
BETIA PRIMAVERII SUFLETESTI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371223_a_372552]
-
să știu ce grad a avut, bine-nțeles că și-a satisfăcut stagiul militar Domnul Barosso, ca cetățean loial al statului său... Stat căruia, după cum se vede, îi este și acum la fel de loial. Din pricina aceasta, pesemne, cu dulcea amintire a melosului pur-sânge țigănesc, răspunzând dorului meu, în visul de asnoapte Fănuș îmi cânta: „Măi Barosso, barosaneee,/ Nu te da dă milioanee,/ Că ești bișnițar ca noooiii/ Și dai țepi cu euroi!// Că la noi procuratura/ Lui Băsescu ne ia gura;/ Iar
DORUL DE FĂNUŞ... SAU DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI de CORNELIU LEU în ediţia nr. 685 din 15 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344764_a_346093]
-
cules din câmpia Olteniei, începând cu inima Gorjului și a ne rezuma la atât, nu am vorbi complet. Artista Mariana Ionescu Căpitănescu este în primul rând un om foarte frumos, și cu aceasta farmecă cel mai mult. Cu harul interpretării melosului folcloric bucură și face fericit pe cel ce-o ascultă, dar aceasta-i consolidează frumusețea, nu i-o zidește în ființă. Cântăreț poți să nu fii pe viață, dar frumos, da! Chiar și de n-ar cânta, Mariana Ionescu Căpitănescu
MARIANA IONESCU CAPITANESCU. ŞI DACĂ N-AR CÂNTA, TOT UN OM FRUMOS AR FI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1762 din 28 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344798_a_346127]
-
rezistență, numai muzica mai rămâne să se consacre păcii din suflet, dăruirii și primirii iubirii noastre înghițite într-o tăcere de piatră și o indiferență de gheață, câtă vreme cântecul tace sau e primit la sân ca gerul, fiindu-i melosul fără căldură și mesajul fără dragoste. Contra acestei pedepse, Silvia Dumitrescu e în stare, cântând, să preschimbe piepturile în ținte pentru dor, pentru bunătate, pentru bucurie, pentru iubire. Ea readuce binele sufletesc și celui care a uitat de când nu a
SILVIA DUMITRESCU. RITMURI CONECTATE LA REVERIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1206 din 20 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347850_a_349179]
-
văd. Tu ești fără de seamăn Nu știu cu cine să te mai aseamăn Tu mândră, mamă, soră, cânt Nu ai egală-n cer, tu ești Pământ! 56 Când luminau dinspre-năuntru ochii tăi Ce se făcuseră din mure, doar văpăi Melos ritmic, slăvitor îmi năvălea-nauz Că nu puteam să plec sau să refuz... Terra: 57 -Din chiar a zilei primă, sfântă oră Mi-e inima-cântec, scăldată-n auroră Și în lumină aurie mă-nveșmânt Iar seara, în pacea Ta adâncă mă cufund
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ (MEGAPOEM) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347925_a_349254]
-
muncită cu intensitate, tulburată și epuizată în spumele de zgomote ale cântărilor de azi. O anumită industrie impură de muzică actuală, pe atât de tristă și degradată pe cât pare de exuberantă și înflorită, e mult deplasată de pe orbitele estetice ale melosului cald al romanței, nu o dată influențând calitatea spectacolului de intenții opulente cu un gen gros și variabil de zgomot și dezordine scenică! Față de searbăda speranță că spectacolul muzical de altădată mai poate avea viață în fața asalturilor profanatorii ale spectacolului validat
CONSTANTIN FLORESCU. ROMANŢA, SENSIBILITATE ÎN ABSOLUTUL EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377013_a_378342]
-
va avea după veacuri pentru că e poleită cu aurul muzicalității, iar glasul lui Constantin Florescu a poleit-o și cu un ceva cvasisincronic din murmurul sufletesc al romanței! În extensiune, romanța cântată de interpretul de romanțe Constantin Florescu adâncește atracția melosului, în toiul muzicii fără pasiune. Fără vreun țipăt repulsiv, insolubil în vibrațiile inimii, ci cu o mângâiere sonoră inegalabil de mătăsoasă! Romanța aceasta topește în ea mângâierea și iubirea. Astfel auzită, astfel simțită, astfel înțeleasă, ea este o odă spirituală
CONSTANTIN FLORESCU. ROMANŢA, SENSIBILITATE ÎN ABSOLUTUL EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377013_a_378342]