373 matches
-
calea de circulație a sângelui prin inimă. Fiecare valvă a inimii se deschide și se închide în funcție de diferențele de presiuniune sangvină existente între cele două cavități pe care aceasta le separă. Valvele cardiace sunt formate din două sau trei repliuri membranoase numite "valvule", cuspide sau lame valvulare. Valvulele sunt ancorate de pereții ventriculari prin "cordaje tendinoase" care, pe lângă rolul de fixare, împiedică deschiderea cuspidelor spre interior sau bombarea lor spre interior din cauza presiunii care apare în timpul contracțiilor ventriculare. Cordajele tendinoase sunt
Valvă cardiacă () [Corola-website/Science/326131_a_327460]
-
corpul ei. Acuplarea are loc în mai, iar depunerea ouălor și eclozarea în iunie. O femelă tânără depune 2-5 ouă, iar una bătrâne 8-12 ouă. Ouăle măsoară 9 x 11,5 mm, au o culoare albă, învelite într-o coajă membranoasă moale. Îndată după depunerea ouălor, puiul rupe coaja oului cu ajutorul dintelui caduc situat pe bot. Puii la eclozare măsoară 34-42 mm lungime și sunt negricioși. Maturitatea sexuală este atinsă la vârsta de 3 ani.
Șopârlă de munte () [Corola-website/Science/334006_a_335335]
-
fină dar rezistentă. Solzii amenților, la maturitate, sunt ovali, rotunjiți la capăt; către mijloc sunt galbeni sau oranj, iar la capăt maro închis Fiecare solz prezintă două bractee și trei flori sterile, fiecare floare fiind alcătuită dintr-un caliciu sesil, membranos, cu doi lobi. Fiecare caliciu are patru filamente scurte cu câte o celulă a samarei sau două filamente, care se vor transforma în cele două aripioare ale fructului. Pistilul poate atârna sau fi erect, solitar, prins de tulpinițele apărute în
Mesteacăn () [Corola-website/Science/302680_a_304009]
-
familii și 47 suprafamilii, ocupând astfel locul doi, după Coleoptera. Speciile incluse în ordinul Lepidoptera sunt caracterizate prin aripile acoperite cu solzi, doi ochi mari combinați, și un aparat bucal alungit având forma unei trompe. Aproape toate speciile au aripi membranoase, dar sunt și excepții. Larvele sunt numite omizi și sunt complet diferite ca formă. De obicei, au corp cilindric, cu un cap bine dezvoltat și cu 0 - 11 picioare. Prin urmare, acesta este cel mai recunoscut și popular ordin de
Lepidoptera () [Corola-website/Science/319262_a_320591]
-
în depărtare. Distanta minimă la care poate vedea este de 5m. Organul olfactiv nu este dezvoltat, fiind reprezentat de 2 nări și 2 săculeți dinăuntrul capului, ce conțin câteva celule olfactive. Organul auditiv este reprezentat numai prin urechea internă (labirintul membranos) formată din utriculă, cu trei canale semicirculare și saculă, cu o formațiune numită lagenă. În piele se află celulele gustative și tactile ale peștilor. Receptorii tegumentari se prezintă în special prin linia laterală. Excitațiile tactile sunt percepute și de mugurii
Pește () [Corola-website/Science/300060_a_301389]
-
sunt agnatostomi (agnate) cu corp cilindric alungit, vermiform sau serpentiform, lipsit de înotătoarele perechi. Pielea este goală, fără solzi dermici și cu numeroase celule mucoase, care secretă un mucus abundent. Scheletul intern (endoscheletul) al ciclostomilor este cartilaginos sau, în parte, membranos. Coarda dorsală (notocordul) persistentă (se păstrează în tot timpul vieții) se prezintă ca un cordon întreg. În teaca scheletogenă a coardei dorsale se formează noduli cartilaginoși, care corespund arcurilor neurale și arcurilor hemale. Acești noduli rămân însă independenți și nu
Ciclostomi () [Corola-website/Science/333343_a_334672]
-
cartilaginoși, care corespund arcurilor neurale și arcurilor hemale. Acești noduli rămân însă independenți și nu formează vertebre.Coastele și centurile lipsesc. Craniul lipsit de regiune occipitală nu este separat de coloana vertebrală și are aspectul unei cutii cartilaginoase, în parte membranoasă, alcătuită atât de ciudat, încât nici nu putem omologa diversele lui părți cu acelea de la craniul peștilor superiori. Craniul neural (neurocraniul) este primitiv și se compune din elemente cartilaginoase legate între ele prin ligamente conjunctive. Craniul visceral este bine dezvoltat
Ciclostomi () [Corola-website/Science/333343_a_334672]
-
procesul de formare se numește ovogeneza. În natură există ovule foarte diferite că forma, dimensiuni sau culoare. Cele ale peștilor și amfibienilor sunt gelatinoase și lipsite de coaja dura protectoare. Cele ale reptilelor și cele ale păsărilor au respectiv coaja membranoasa sau calcaroasa și sunt mai bine protejate de factorii mediului. Pentru o protecție mai bună ovulele mamiferilor nu sunt depuse în mediul extern ci după fecundare rămân în interiorul corpului femelei pe întreaga perioadă de dezvoltare. Un ovul trebuie să fie
Reproducere sexuată () [Corola-website/Science/318330_a_319659]
-
polii superiori prezintă glandele supraenale. Căile urinare cuprind: uretere, uretră și vezică urinară. La femele, vezica urinară este scurtă și prezintă o deschidere la nivelul papilei urinare. La mascul, uretra e mai lungă și e împărțită în 3 părți: prostatică, membranoasă și spongioasă. Sistemul genital mascul este format din: testicule, canal deferent și uretră. Testiculele, la masculul tănăr, testiculele sunt dispuse intraabdominal, fiind susținute de epididim, iar la maturitate, acestea coboară în scrot. Sunt organe pereche cu formă ovoidă învelite de
Rattus norvegicus () [Corola-website/Science/322921_a_324250]
-
numită albuginea. Este format din tubi seminiferi și țesut interstițial care produc sperma și respectiv hormonii. Tubii seminiferi se unesc și formează canalul deferent care coboară pană la uretră. Uretra e mai lungă și e împărțită în 3 parți: prostatică, membranoasă și penisal. Sistemul genital femel este format din ovare, trompe uterine, uter și vagin. La exterior prezintă o glandă anexă. Ovarele sunt organe pereche situate intraabdominal, susținute de un pliu peritoneal. Au formă ovoidă și se continuă cu trompele uterine
Rattus norvegicus () [Corola-website/Science/322921_a_324250]
-
pădurilor, preferând povârnișurile uscate și însorite. Capul este triunghiular, articulat mobil. Aparatul bucal de tip rozător. Antenele sunt lungi, filiforme. Picioarele sunt bine dezvoltate, cele anterioare fiind înzestrate cu spini. Aripile anterioare sunt înguste și tari, iar cele posterioare late, membranoase, în stare de repaus fiind strânse sub cele anterioare. Abdomenul e alungit, voluminos, format din 6 segmente la femele si 8 segmente la masculi. Corpul este verde, galben sau brun. Lungimea corpului aproximativ 11 cm. Călugărița are un simț al
Mantis religiosa () [Corola-website/Science/313418_a_314747]
-
prea distinge detaliile. Un obiect în mișcare (ca de exemplu o pradă), îi apare mult mai clar decât un obiect static. O particularitate a ochiului pisicii este că este protejat, pe lângă pleoapele inferioară și superioară, de o a treia pleoapă, membranoasă, care se închide dinspre colțul interior al ochiului către exterior. Frecvent, dacă această membrană este vizibilă, este un semn de suferință al pisicii (tulburări digestive, cel mai des prezența paraziților sau enterită). Simțul mirosului la pisică și are o importanță
Pisică de casă () [Corola-website/Science/302188_a_303517]
-
polichete, majoritatea moluștelor, ciclostomi, pești); la cele terestre, ele sunt traheele (la insecte) și plămânii (la araneide, gasteropodele pulmonate, majoritatea vertebratelor). Se pot distinge astfel trei feluri de respirații: respirația branhială, în care schimburile gazoase au loc cu ajutorul unor expansiuni membranoase mai mult sau mai puțin cutate și puternic vascularizate, care atârnă în apă, numite branhii (la pești); respirația traheală, în care distribuția aerului în tot corpul animalului are loc prin tuburi ramificate, numite trahee (la insecte); respirația pulmonară, în care
Aparatul respirator () [Corola-website/Science/315953_a_317282]
-
care atârnă în apă, numite branhii (la pești); respirația traheală, în care distribuția aerului în tot corpul animalului are loc prin tuburi ramificate, numite trahee (la insecte); respirația pulmonară, în care aerul este introdus printr-un mecanism special în saci membranoși, puternic vascularizați, care sunt plămânii (la vertebratele tetrapode). În raport cu mediul se deosebesc 2 tipuri de respirație: respirația acvatică unde aparatul respirator este reprezentat prin branhii și respirația aeriană unde aparatul respirator este alcătuit dintr-un sistem de trahee ramificate și
Aparatul respirator () [Corola-website/Science/315953_a_317282]
-
Structurile cefalice craniene încep să se dezvolte în mezenchim provenind din celulele crestei neurale și ale mezodermului paraxial. Oasele care formează craniul nu au aceeași origine, din această cauză se face distincție între regiunile boltei și ale bazei craniului. Neurocraniul membranos - bolta craniană Oasele boltei craniene sunt oase plate cu rol de protecție. Aceastea iau naștere în timpul procesului de osificare intramembranoasă din plăcile țesutului conjunctiv fibros (mezenchim) care înconjoară encefalul. Astfel, în mod centrifug se dezvoltă (osifică) oasele membranoase plate. În
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
craniului. Neurocraniul membranos - bolta craniană Oasele boltei craniene sunt oase plate cu rol de protecție. Aceastea iau naștere în timpul procesului de osificare intramembranoasă din plăcile țesutului conjunctiv fibros (mezenchim) care înconjoară encefalul. Astfel, în mod centrifug se dezvoltă (osifică) oasele membranoase plate. În momentul nașterii, procesul de osificare nu este încheiat iar oasele boltei nu sunt complet unite având spații între ele acoperite de țesut fibros (aceste suturi sunt denumite fontanele). Neurocraniul cartilaginos (condrocraniul) - baza craniului Oasele bazei craniului se dezvoltă
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
ramuri ale nervului zigomatic ("Nervus zygomaticus"): ramura zigomaticotemporală ("Ramus zygomaticotemporalis nervi zygomatici"), ramura zigomaticofacială ("Ramus zygomaticofacialis nervi zygomatici") și ramuri ale arterei zigomatice (care este o ramură a arterei lacrimale): ramura zigomaticofacială și zigomaticotemporală. Osul zigomatic se dezvoltă în țesut membranos printr-un centru de osificare; acesta apare în săptămâna a 8-a a vieții intrauterine. Uneori apar trei centri de osificare.
Osul zigomatic () [Corola-website/Science/323593_a_324922]
-
cu picioare articulate) Subîncrengătura: Mandibulata (artropode cu mandibule). Clasa: Insecta (artropode cu corpul alcătuit din trei segmente distincte: cap, torace, abdomen). Subclasa: Pterigota (insecte care prezintă pe segmentele toracice 2 sau 3 perechi de aripi). Ordinul:Hymenoptera (insecte cu aripi membranoase). Subordinul: Apocrita (himenoptere la care legătura dintre torace și abdomen se face printr-o porțiune îngustă numită pețiol). Grupul: Aculeata (insecte cu ac). Suprafamilia: Apoidea (insecte care-și hrănesc progenitura cu polen și nectar floral). Familia: Apidae. Subfamilia: Apinae (insecte
Albină () [Corola-website/Science/303084_a_304413]
-
mai mult sau mai puțin plată sau cocoșată, suprafața fiind netedă, dar și crustată, solzoasă sau cu fulgi. Piciorul este aproape întotdeauna conectat central cu pălăria, câteodată bulbat la bază și poartă adesea oară o manșetă la mijlocul piciorului. Acest inel membranos precum fulgii respectiv solzii care apar frecvent pe pălărie sunt rămășițe ale vălului parțial ("Velum partiale"). Sporii sunt netezi sau ornamentați și se decolorează uneori cu regenții de iod. Culorarea sporilor poate varia. Pulberea lor poate fi de culoare albă
Agaricaceae () [Corola-website/Science/310570_a_311899]
-
mai mici ordine de insecte. Caracteristic pentru ordin sunt o pereche de cerci puternici la finalul abdomenului, curbați în formă de clește, deși anumitor specii parazite ale unor mici mamifere, aceștia lipsesc. Numele ordinului este dat de către setul de aripi membranoase, împăturite sub aripile principale chitinoase. Prima pereche de aripi, pieloase, sunt scurte, lăsând o parte din abdomen descoperită. Cele posterioare, mai mari, au formă de evantai, strânse sub cele anterioare prin două pliuri transversale, dar urechelnițele își folosesc rar capacitatea
Urechelniță (insectă) () [Corola-website/Science/322795_a_324124]
-
Libelula, insectă prădătoare caracterizată printr-un corp alungit, zbor agil și două perechi de aripi membranoase aproximativ egale. Ea trăiește sub apă cea mai mare parte a vieții sale, ca nimfă. Ordinul Odonata este divizat în două subordine, libelula dragonfly (subordin Anisoptera;dragon=engl.zmeu; balaur), care-și ține aripile întinse în stare de repaus și
Libelulă () [Corola-website/Science/317444_a_318773]
-
hermafrodite) sau unisexuate, actinomorfe sau ușor zigomorfe, tetraciclice, tetramere (tipul 4), cu învelișuri florale persistente, grupate în spice la vârful tulpinii. Caliciul gamosepal, persistent, cu trei, patru sepale. Corola gamopetală regulată, tubuloasă (cu un tub corolar scurt), cu 4 lacinii membranoase. Androceu din 4 stamine, rar 2, cu filamente egal de lungi, concrescute de tubul corolei la diferite înălțimi , lung exserte. Gineceul din 2 (rar 1) carpele concrescute, cu un ovar superior liber, 1-2 locular, în fiecare locul 1 sau numeroase
Plantaginacee () [Corola-website/Science/303428_a_304757]
-
cu un ovar superior liber, 1-2 locular, în fiecare locul 1 sau numeroase ovule anatrope sau apotrope. Placentația centrală. Stil lung, filiform, terminat cu un stigmat capitat întreg sau bilobat. Formula florală: ⚥✴ K [C, A] G. Fructul este o capsulă membranoasă de tipul pixidei, transversal dehiscentă printr-un căpăcel. Semințe albuminate de diferite forme, cu embrion drept, mai rar ușor curbat. Flora României conține 19 specii ce aparțin la 2 genuri (fără genurile care făceau parte din familia "Scrophulariaceae", dar în
Plantaginacee () [Corola-website/Science/303428_a_304757]
-
congestivă , agravarea insuficienției cardiace congestive , scăderea fracției de ejecție , hipotensiune arterială , revărsat pericardic , bradicardie , tulburări cerebro- vasculare , insuficiență cardiacă , șoc cardiogen , pericardită lezare hepatocelulară , sensibilitate hepatică , diaree , greață și vărsături , pancreatită , insuficiență hepatică , icter 12 Infecții : degenerescență cerebeloasă paraneoplazică glomerulonefrită membranoasă , glomerulopatie , insuficiență renală bronhospasm , tulburare respiratorie , edem pulmonar acut , insuficiență respiratorie , dispnee , hipoxie , edem laringian , tulburare respiratorie acută , sindrom de detresă respiratorie acuta , respirație Cheyne- Stokes , infiltrate pulmonare , pneumonie , pneumonită , fibroză pulmonară fanerelor : organe de simț : erupție cutanată tranzitorie , dermatită
Ro_438 () [Corola-website/Science/291197_a_292526]
-
subțire deoarece forțele dintre moleculele de apă și de sticlă (forțele de adeziune) sunt mai mari decât forțele de coeziune. Acest lucru este foarte important în cadrul transpirației plantelor. În celulele și organismele biologice, apa se află în contact cu suprafețele membranoase proteice care sunt hidrofile, adică prezintă o puternică atracție pentru apă. Langmuir a observat o puternică forță de respingere între suprafețele hidrofile. Pentru a deshidrata suprafețele hidrofile este necesar un efort deosebit pentru învingerea acestor forțe, numite forțe de hidrație
Apă () [Corola-website/Science/300231_a_301560]