1,388 matches
-
cuvânt cu cuvânt ce spune profesorul. De fapt această acțiune este un plagiat. Nu poți scrie ce ai auzi, nu ai timpul fizic necesar oricât de bun ai fi la caligrafie. În clasa 0 nu se învață stenografia. Mai bine memorezi. După înțelegerea unei idei poți să o notezi pe scurt cu expresii proprii. Dese ori chiar și profesorii plagiază dacă, în loc de a preda lecția, o citesc din manual. Există mai multe școli de pedagogie. Cele mai bune, după părerea mea
CLASA 0 SAU VÂRSTA 0? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350370_a_351699]
-
este să ofere elevilor posibilitatea de a absorbi cultură în mod sistematic. Nicidecum să tocească pentru o notă care nu le poate caracteriza viitoarea cariera. Pentru aceasta este necesar ca ei să înțeleagă ceea ce le-a fost predat nu să memoreze întocmai. Educația, adică pregătirea învățăcelului pentru asprimile vieții în condiții de socializare cât mai corecte începe cu vârsta 0 nicidecum cu clasa 0. Cum necesităm învățători pentru clasa 0 încă nepregătiți, ne vor trebui în scurt timp mame care să
CLASA 0 SAU VÂRSTA 0? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350370_a_351699]
-
chiar dacă se avea în vedere doar succesul literar. Acesta este imprevizibil, efemer și în final relative prin definiție. În istoria literară de la noi se cunos destule cazuri de „succese” efemere. În secolul XIX versurile lui Nicolae Dimache erau citite și memorate în saloanele vremii. Mai înaintea lui, pe la 1790, versurile din „Psaltirea” lui Ioan Prale, poreclit Musicos, originar din Basarabia, erau citite și amintite pe vremea lui, Gh. din Moldova (pe numele lui adevărat Gh. Kernbach), care a trăit în perioada
RELATIVITATEA SUCCESULUI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348983_a_350312]
-
Știu, vă este foarte greu să scrieți versul lapidar ... Pagini înnegriți de-a surda, cum e proză din ziar. Că n-au cap! ... dar nici în coadă le-nțelege cineva? Doar o strofă să rețină, nu cred că v-ar memora. Ar găsit-o cum cătau pe timpuri în Vestu-ndepărtat, Mulți bărbații ce-mi vânturară tot nisipul lăudat ... Aurul nu mi-au aflat, căci întruna li se-ascunde, Tot așa e strofa voastră, înțeles n-are nici unde. Eu am timp
OMAGIU LUI MIHAI EMINESCU (POEME) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349784_a_351113]
-
tumultul ce o înfiora. Pătrunsă de nesățiosul oaspete sosit de la malul mării, se zbătea să-și descătușeze întreaga energie reținută de prea mult timp pentru o femeie tânără. Degetele ni se împleteau, corpurile noastre erau unul singur, aveau aceeași formă, memorând pentru eternitate îmbrățișări de neuitat. Cu zvâcniri puternice, îmi strângea cu picioarele mijlocul, îmi înfigea mâinile în umeri, apăsându-i, abandonându-se pe sine în final, întinsă pe spate, lăsând orgasmul să stârnească în ea valuri de senzații, care deveneau
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349754_a_351083]
-
nu merge ! Nici Mihai Viteazul! Nici Traian Băsescu! Care? Dinu Păturică? Poate, Dinu Păturel...Ai terminat?Pune data, în stânga.Așa. Semnează aici, în dreapta. Ne vom întâlni , duminica.Îți convine? După ce vii de-acasă.Uite, ai numărul ăsta de telefon. Îl memorezi, și-apoi arzi hârtia! Dacă între timp apar probleme mă cauți! Ori îmi dai telefon, de la o cabină publică. Și nu uita: NU SPUI LA NIMENI NIMIC! Costel Zăgan Referință Bibliografică: DEȘERTUL DE CATIFEA (33) / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN
DEŞERTUL DE CATIFEA (33) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 852 din 01 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348038_a_349367]
-
vorbitorului. Ascultarea antrenează la lucru întreaga memorie deoarece fiecare noțiune auzită este instantaneu căutată iar dacă este găsită are loc o verificare prin comparare. Dacă diferența este mare apare o reacție funcție de tipul EU-lui, adică proprie individului. De regulă este memorată varianta mai completă. Este absolut cel mai eficient mod de învățare. Copilul ascultă chiar dinaintea nașterii. Se poate dovedi că, unii copii, au la naștere cunoștințe, de exemplu recunoașterea glasului părinților și a rudelor cu care familia a avut contact
EDUCAŢIE ŞI CULTURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350107_a_351436]
-
hrăni cu Eminescu, vom rămâne în cultură mai departe înfometați.” Îmi amintesc de adolescența mea, de serile când adormeam cu volumul de poezii al lui Eminescu sub pernă, repetând cu glas tare și apoi în gând, strofe întregi ... Și ceea ce memorezi la acea vârstă, nu se uită niciodată. La paisprezece ani, fascinată de versurile lui, scriam într-un jurnal, o poezie: „Lui Eminescu”: A-ți scrie măcar două versuri/ De câte ori n-am încercat./ Să-ți spun ce simt cu-adevărat / Cuvinte
EMINESCU ŞI DRAGOSTEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361862_a_363191]
-
un vagon special, în urmă cu aproape cincizeci de ani. Imi amintesc că am trecut prin Vatra Dornei . Ce puteam vedea din mersul trenului? Toate imaginile s-au perindat cu viteză și nu am avut timp suficient pentru a le memora așa cum aș fi dorit. Până la Ungheni, unde am schimbat trenul, trecând pe o cale ferată cu ecartament diferit de cel din România, pentru a-mi continua călătoria ce avea să se încheie undeva în stepa Calmucă, aproape de munții Ural, am
FILIGRAMA DOR DE BUCOVINA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365784_a_367113]
-
fruntea de câteva ori. O durea capul, îngrozitor de tare. - O să-i spun să vă sune, continuă Simona, însă vă dau și noul lui număr de telefon. Dar să-l credeți că a fost îngrijorat. Altfel v-ar fi căutat. Doctorița memoră numărul fiului ei și îl sună imediat ce convorbirea cu Simona a luat sfârșit.
PROMISIUNEA DE JOI (IV) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 772 din 10 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366074_a_367403]
-
sau mai puține greșeli gramaticale ce ai auzit. Ai înțeles ceva din cele dictate? Nu deoarece nu te preocupa ascultarea cuvintelor ci numai auzirea și forma ortografică pe care o vei scrie. Ei bine copilul ascultă tot ce aude și memorează tot. Nu are alte preocupări care să-i distragă atenția de la înțelegerea celor auzite. De aceea par mai receptiv copii mici. Ascultarea este însă mijlocul de a afla cunoștințe noi la orice vârstă. Este păcat că, în afara copilăriei precoce, nu
ŞCOALA ŞI MUNCA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365299_a_366628]
-
prea mare. Trebuia să-și dovedească măiestria în a face copiuțe. Pentru a scrie cât mai mărunt folosea dosul peniței la ușoarele atingeri pe suprafața hârtiei. Dura mult dar dorea să dea clasă. În acest răstimp, bineînțeles că, vrând- nevrând memora și lecțiile. Îi dădea dreptate d-lui Bâlea, profesorul de rezistență, care îi aviza înainte de orice lucrare scrisă: - Puteți să mă copiați copii, dar nu care cumva să folosiți cartea sau caietul de notițe. Cartea este munca altora, notițele le
VIII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365165_a_366494]
-
Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 1312 din 04 august 2014 Toate Articolele Autorului Dragii cititori! Mulți dintre domniile-voastre o să vă întrebați: „...Cum, un copil de la țară, din Dealu Viilor, care abia trecuse în clasa a V-a, să memoreze atâtea poezii, douăzeci și cinci?”, pe care le învățasem cu atâta ușurință fiindcă-mi plăceau cum îmi sunau în urechi: șopot de izvor cristalin din Fântâna Zânelor, freamăt de codru îndrăgostit, șoptiri dulci „ca un fagure de miere”, tote versurile pentru mine
DOR DE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352357_a_353686]
-
iarăși vorbe de confuzia clasică dintre cantitate și calitate? Fac o paranteză, promit că e scurtă: un reputat om de știință american (vorbitor de engleză!) susține cu tărie: „Este ridicol să trăiești o sută de ani fiind capabil de a memora doar treizeci de milioane de biți. Este mai puțin decât capacitatea de stocare a unui compact-disc. Condiția umană este, evident, depășită.” (Marvin Minsky, n. 1927). Mă-ncumet să-l contrazic, deși sunt convinsă că e mult mai inteligent decât mine
MINTEA PE LIMBĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350599_a_351928]
-
Pământ, care a distrus această civilizație, pentru că periclita viața Terrei, riscând să înlocuiască tot ce era natural cu surogate artificiale.” Indienii cherokee spun că „12 planete locuite din sistemul nostru solar aveau câte un craniu de cristal în care era memorată întreaga lor istorie. Al 13-lea, cu care formau un sistem, se afla pe Pământ. Împreună produceau un flux electric extrem de puternic. De fapt, ar exista 52 de cranii de cristal (Ciclul Sacru al anilor Soarelui), dintre care 13 se
TRĂIM ÎN LEGENDĂ? SAU LEGENDA NE TRĂIEŞTE PE NOI? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351307_a_352636]
-
Bărbat luat prizionier se răscumpără și se recunoaște vasal regelui.Tocmai aceste frământări atestă afirmarea cnezatelor românești pe scena politică internațională,datorită faptului că poporul cumanilor părăsise Muntenia.” Cartea lui Nicolae N.Tomoniu este o pagină a istoriei reale ce memorează “reacția clasei pozitive care,indiferent de epoci și de context, își găsește reazem în tradiția ireductibilă acolo unde lumpen-intelectualitatea de viitură nu poate pătrunde fiindu-i deopotrivă străină și in-inteligibilă.”.( Artur Silvestri). N.N.Tomoniu, prin cartea sa susține un adevăr
PRIN ADEVĂR ÎNVINGEM O PĂRERE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351437_a_352766]
-
-ți pui mănuși ca să-l răsfoiești, dar eu tot nu-l aruncam, chiar dacă ieșea mereu din el praful negru...” Cu toate că îmi plăcea să scriu, la Literatură nu am fost strălucit de loc, din cauza faptului că eram obligați în școli să memorăm, ...poemele și citatele mincinoaselor congrese, ...și ...etc., obligare care m-a făcut un fel de „rebel”, în această privință. Dacă nu mă învredniceam eu pe-atunci să citesc cu pasiune „Amintiri din copilărie”, cu atât mai mult nu sufeream manifestele
ŞI CAM CE LĂSAM ÎN URMĂ, OARE? de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350842_a_352171]
-
vorbeam profesorilor cu „domnule sau doamnă” fără să-mi dau seama, pentru că așa se vorbea în casă. Uneori uzam și lacrimile necesare ...pentru „decor”, când eram mustrat pentru „nebăgarea minților mele în cap”. La Română spuneam că este bine să memorăm doar regulile științelor exacte: de matemetici, de fizică și de chimie. A învăța „Luceafărul” pe dinafară, spre exemplu, eu mărturiseam că e o mare prostie. Și, vai, ce se mai supărau! Dar îi înseninam repede adăugând: Un astfel de poem
ŞI CAM CE LĂSAM ÎN URMĂ, OARE? de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350842_a_352171]
-
mai acuz în acest moment pe nimeni, pentru că simt că-mi plesnește capul! Mai bine revin la lenea mea din anii de școală, pentru că nu-mi puteam explica − dacă tot era! −, cum de nu se manifesta și atunci când trebuia să memorez atâtea teoreme și legi matematice sau fizice? În privința nememorării poemelor, unii profesori mă certau, alții mă mai și chelfăneau (prin școala generală), însă mama, acasă la „spovedania” zilnică de seară, îmi spunea: „așa este mintea ta făcută”!!! − explicație ce mă
ŞI CAM CE LĂSAM ÎN URMĂ, OARE? de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350842_a_352171]
-
frumos sau mai urât pentru unii poate: Dar A FĂCUT! Pe de altă parte deși nu avem o cifră exactă, ne putem închipui cu toții, cam cât de mare poate fi mulțimea de actori care s-au întrecut în a-i memora scrierile frumoase, a-i juca rolurile pasionante, sau a-i recita poeziile splendide, multe − tot așa ...„kilometrice”. Un bun prieten de-al meu mă mai „mustră”, ...așa câteodată, că eu nu mă „sinchisesc” să învăț nici măcar o poezie de-a
ŞI CAM CE LĂSAM ÎN URMĂ, OARE? de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350842_a_352171]
-
sita veche de când lumea”, pe lângă mormanele de pietre ale altor căutători. Cernerea se face însă, prin filonul propriului trup și suflet, dar, ceea ce rămâne, nu poate fi decât aur curat: „în sita veche de când lumea / lucesc pietrele altor căutători / le memorez în mine / apoi mă cufund / în fluviul de lumină / să-mi regăsesc / cuvântul” (căutător de pepite). Dar cum să faci să ștergi „clipele singurătății” din împărăția lumească, atunci când barca plutește în voia valurilor și la discreția vânturilor, iar uneori e
EDITURA INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351553_a_352882]
-
chiar dacă se avea în vedere doar succesul literar. Acesta este imprevizibil, efemer și în final relative prin definiție.În istoria literară de la noi se cunos destule cazuri de “ succese“ efemere. În secolul XIX versurile lui Nicolae Dimache erau citite și memorate în saloanele vremii. Mai înaintea lui, pe la 1790, versurile din “Psaltirea “ lui Ioan Prale, poreclit ”musicos “, originar din Basarabia, erau citite și amintite pe vremea lui, Gh.din Moldova ( pe numele lui adevărat Gh.Kernbach ), care a trăit în perioada
RELATIVITATEA SUCCESULUI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355767_a_357096]
-
să-l vadă cu o prelată mare târând-o către mașină. Nu se aștepta să plece pe jos. A reușit să citească numărul de înmatriculare înainte ca bărbatul să întindă prelata pe mașină și s-a convins că l-a memorat bine. L-a urmărit cu privirea până la gardul împrejmuitor. Era însoțit de cei doi dulăi mereu în alergare și dornici de hârjoană. După ce l-a văzut ieșind pe poartă, a mai așteptat câteva minute, apoi a alergat la adăpostul improvizat
CHEMAREA DESTINULUI (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356966_a_358295]
-
curaj, trebuia să iau o hotărâre. Firește,din lașitate, am dat la științe economice și cum era de așteptat nu am luat examenul de admitere. De prisos să spun că n-am putut ingurgita terminologia epocii de aur, nereușind să memorez decât o singură lecție din tot balastrul scris în cartea de economie politică, o carte albastră, subțrică, dar imposibil de învățat. Simțeam că îmi torturez mintea iremediabil, așa că am abandonat... Așadar,după aceast glorios eșec, am luat de la liceu repartiția
PROBA DE LUCRU de CARMEN BARBU în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355059_a_356388]
-
zarea vopsită în ură Rămân stăpân pe-o arcă solitară Doar în zare zăresc o stâncă dură Ca o stupizenie durere atât de rară. Fulgerul întors la a doua lui natură Mă doare în umărul ce poartă amintiri Cum mă memorează apa pură îmi vorbește briza de trecutele iubiri. Și-acum mă doare o dragoste întoarsă Ca valul ce-mi impinge arca mai departe Cu carena de sub apă de putregai roasă, Când eu fără busolă mă regăsesc în carte. Cu dureri
CÂND MĂ DOARE FULGERUL DE PE UMĂRUL STÂNG de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355212_a_356541]