1,562 matches
-
Z. Ornea În foarte bogata literatură memorialistică publicată, azi, la noi e puțină cea despre perioada deceniilor comuniste, scrisă de factorii de răspundere ai acelei tragice epoci. Și asta pentru că, în acele decenii, memorialistica, epistolarul intim n-au fost agreate, lăsîndu-ne fără mijloace de informație de sursă
În apropierea lui Gheorghiu-Dej by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16556_a_17881]
-
albul imaculat care a acoperit până și casele din spatele cimitirului. Ca o tristă ironie a sorții, zăpada - acest simbol al purității - nu a reușit să ascundă monstruozitatea ridicată în urmă cu aproape un an de zile." Impresionant este și textul memorialistic semnat de Marta Petreu însăși: "Poate din aprilie, poate din mai, când și alți copii de pe uliță începeau să lipăie desculți pe pământul răcoros și abia zbicit al cărărilor, ceream și noi voie mamei să ne descălțăm. Tălpile mele își
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11943_a_13268]
-
moment vorbe celebre rostite de Churchill sau Napoleon și ar putea descrie cu lux de amănunte cum a rezolvat idolul lor situațiile delicate apărute în marșul său victorios spre gloria posterității. În fine, există o categorie de cititori de literatură memorialistică - în care, recunosc, mă includ - interesată să descopere unghiurile din care este privită existența de către autorul respectiv. Citind un jurnal al unei personalități poți foarte bine să observi modul în care gîndește/gîndea autorul respectiv, elementele vieții și aspectele cotidianului
Scriitorul și măștile sale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11969_a_13294]
-
relatări de presă ale unor întâlniri cu Caragiale, relatări care au mai degrabă caracterul aproximativ al unei redări din memorie a unei scurte convorbiri cu dramaturgul. Ultimele trei texte din recentul volum al lui C. Hârlav au un vădit caracter memorialistic și evocator. Unul se intitulează Cum am cunoscut pe Caragiale și a apărut în "Flacăra" din decembrie 1911, semnat de Mircea Rădulescu și Ernest Ene (p. 159-168). Cei doi reporteri relatează întâlnirea la un cenaclu cu maestrul, sosit de la Berlin
Caragiale în tradiția interviului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11953_a_13278]
-
definitiv sistemul de valori. Face Răsvan Popescu o precizare ale cărei valențe autobiografice sînt greu de ignorat: Ce rost are cartea asta într-o lume care fuge de carte? Și chiar cînd se mai deschide cîte una, este politică sau memorialistică. Încet, încet, literatura se retrage dintre noi, face loc imaginii. Numai ea poate uni milioane de oameni. De aceea am renunțat la uneltele mele clasice și m-am apucat de scris film. Și atunci cine-i de vină că m-
Cartea sau filmul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11996_a_13321]
-
au control asupra scrisului lor. Dar să zicem că în proză, mai treacă meargă. Ficțiunea rabdă multe. Am observat însă, în texte non-ficționale, o plăcere a indiciilor vagi sau, mult mai rău, de ficționalizare a trecutului, în cărți și articole memorialistice. Am citit de curînd o carte de Sorin Toma Privind înapoi, amintirile unui fost zirarist comunist. Omul are o vîrstă care îl scutește de prea multa exactitate - 90 de ani. Totuși, cum se întîmplă că memorialistul are amintiri perfecte despre
Scăpările de memorie cu antidoturi plicticoase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12016_a_13341]
-
Mendeliev, îndreptățit să ierarhizeze, să extragă material din texte pentru definiții ca să instituie un tablou critic pe familii, clase, determi nări și câte altele. În această ordine de idei, Profesorul Eugen Simion aduce în albia literarului și eseul biografic / autobiografic/memorialistic, autoportretul, antimemoriile, cartea vorbită, discursul epistolar, paraliteratura, interviurile, convorbirile, corespondența (oficială, particulară și intimă; în vol. II, cap. III impune o sobră și inteligentă implicare/ deta șare când se scrie despre corespondența dintre N. Steinhardt și Virgil Ierunca, despre Iubirile
Întortocheate sunt căile... biograficului. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_370]
-
Gabriel Dimisianu Reiau firul însemnărilor începute mai demult în această rubrică privitoare la valul memorialistic postdecembrist, un efect, spuneam, al faptului că instituția cenzurii încetase să mai funcționeze. Nu în felul în care o făcuse atunci când Ceaușescu anunțase falsa ei desființare, ci efectiv. S-a dat astfel curs liber, printre altele, scrierilor care aduceau mărturii
Jurnalul clandestin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2796_a_4121]
-
care este înconjurat în timpul convalescenței în Franța, răceala profesională a cadrelor medicale, la care conduita, deși corectă și fără pretenții de ciubuc, e lipsită de empatie față de bolnav - toate aceste detalii dau capitolului „În lumea schilozilor“ tenta unei veritabile proze memorialistice. Sunt două însușiri ale medicului Nicolae Radu pe care memorialistul cu același nume ar fi trebuit să nu le aibă: mai întîi, intenția de a-și menaja dușmanii, trecînd sub tăcere amănunte care ar fi putut să le divulge identitatea
Fără cinisme by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2652_a_3977]
-
de gradul de afecțiune care îl lega de ei. În ediția din 2013, volumul conține cinci mărturii noi, provenind de la Ion Agârbiceanu, Marius Bunescu, C. I. Nottara, Radu D. Rosetti și Vintilă Russu Șirianu, ajungând astfel la 31 de texte memorialistice în care figura centrală este Caragiale. Unele aparțin unor scriitori și intelectuali care l-au cunoscut încă din faza sa junimistă, cum sunt Barbu Delavrancea și Ioan Slavici. Alții, dimpotrivă, sunt anti- sau post-junimiștii între care Caragiale, după ruptura de
Caragiale Revizitat by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2695_a_4020]
-
am scris despre un volum de literatură română contemporană (asta-i a patra regulă a cronicii literare la zi, nu scrii despre o carte străină decât dacă ești specialist în literatura cu pricina !) am avut grijă ca aceasta să fie memorialistică, jurnal sau - cum se zice, cu un cuvânt-umbrelă - autoficțiune. Cum ar veni, acea literatură care nu refuză (dimpotrivă) pactul autobiografic și care mizează în primul rând pe regăsirea unei intimități pierdute în fumigenele și disimulările ficțiunii” (p. 141). Să reținem
Cronică literară and beyond by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2727_a_4052]
-
experiențele, și unul „experiențial” - cel care a trăit evenimentele. Cum cele două nu se suprapun perfect, „nu adevărul contează, ci povestirea”. Numai că, așa cum spune și subtitlul cărții, Gina Stoiciu nu scrie coerent despre exil. Nu în sensul unei ordini memorialistice, ori de alt fel. Ea scrie în fărâme, adică începe cu un fapt de viață și plonjează în detalii antropologice, literare, filosofice ori sociologice. Sau invers. Pentru că exilul, crede ea, „nu este nici literatură, nici concept. Este experiență trăită”. Tocmai
Echilibrul vindecat by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2730_a_4055]
-
1930 și 1932, după ce se tipărise în foiletoane, în presa vremii. Pe la sfârșitul anilor ‘80, Tiberiu și Aristița Avramescu (dispărută între timp) au început o reeditare critică, prin confruntări cu colecțiile de ziare vechi și cu alte documente sau lucrări memorialistice. Ediția a apărut, în ‘87 și în ‘93 la Editura Eminescu, iar ultimul volum în 2000, la Albatros. În condiții, cel puțin pentru prima ei parte, anterevoluționară, îndeajuns de chinuite - Tiberiu Avramescu are propriile amintiri din Bucureștiul deceniului nouă, amestecate
Bucureștiului, fără părtinire by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2733_a_4058]
-
său” (p. 45). Fondul chestiunii e clar: Bacalbașa are ce are cu, s-o numim așa, exploatarea abuzivă a spațiului public. Toți, indivizi notabili sau simpli aspiranți, vor să atingă o glorie de moment recurgând la permisiva instituție a genului memorialistic. Schimbând ce e de schimbat (în primul rând suportul mediatic), tipul de discurs e recognoscibil până azi. Puțini mai sunt cei care fac minimalul efort de a-și redacta memoriile. Majoritatea le oferă direct pe ecran, în toată splendoarea lor
O altădată căptușită cu totdeaună by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2611_a_3936]
-
Simona Vasilache Acest survol al cărților repuse în drepturi și în discuția unei alte epoci s-ar fi putut chema, la fel de bine, Fețele orașului. Au apărut, în ultima vreme, cel puțin două reeditări consistente - începutul seriei memorialistice a lui Bacalbașa, Bucureștii de altădată (Humanitas, 2014) și instantaneele din lumea scriitoricească bucureșteană ale lui Vlaicu Bârna, Între Capșa și Corso (Polirom, 2014) - plus alte câteva volume de memorii având orașul pe fundal. Așadar, ideea de caleidoscop cu imagini
Unul pe față, unul pe dos by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2619_a_3944]
-
Andreea Răsuceanu Deopotrivă pentru pasionații de opuri memorialistice care să reînvie o anumită epocă din viața literară bucureșteană (și nu numai), cu figurile ei exemplare, dar și pentru amatorii de cancanuri literare și amănunte picante din viețile scriitorilor, cartea poetului Vlaicu Bârna trage cortina lăsând la vedere unul
O microistorie a cafenelelor literare by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2630_a_3955]
-
invenție autobiografică, altfel spus, cu o autoficțiune, fiindcă, deși „legendă” e un termen potrivit pentru a sugera imprecizia generică, între autobiografie și ficțiune, sinuciderea anunțată are un temei biografic. De altfel, autorul are un antecedent în practica non-ficțiunii de tip memorialistic: volumul său de debut A Mile Down: The True Story of a Disastrous Career at Sea (2005), legat în egală măsură, și tot cumva „circumstanțial”, de sinuciderea tatălui. În plus, detaliu complet de neînțeles (și dezamăgitor în contextul unei construcții
În numele tatălui (și al fiului) by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2588_a_3913]
-
maestrului, Anita Jianu. Potrivit secretarului CJ Brăila, Nicu Filote, casa memorială va intra în custodia Primăriei Gradiștea, care va asigura paza și tot ce înseamnă gestionarea casei memorial, iar în timp se va stabili un calendar de activități cu specific memorialistic. La propunerea consilierilor locali municipali brăileni, în semn de omagiu, o stradă principală din municipiul Brăila va purta numele scriitorului Fănuș Neagu, iar o școală din Brăila poartă din 2002 numele lui Fănuș Neagu.
Casa memorială Fănuş Neagu, inaugurată pe 2 iulie () [Corola-journal/Journalistic/25928_a_27253]
-
mare într-o categorie destul de largă pe atunci de cititori, deși specializat într-un fel: studenți, profesori de toate felurile, intelectuali interesați de amintirile scriitorilor, iubitori de rememorări ale unui trecut privit cu nostalgie. Cartea - publicată atunci tocmai în colecția ”memorialistică”, inaugurată abia în anul precedent - a dispărut imediat din librării și s-a bucurat de vreo șapte recenzii, apărute în câteva dintre cele mai importante reviste ale momentului: România literară, „Contemporanul”, „Steaua”, „Cronica” ș.a. Ediția aceasta, ca toate textele interbelice
Mărturisirile scriitorilor by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2749_a_4074]
-
realizez ceva, trebuie să nimicesc în prealabil, în sufletul meu și în mintea mea, tot ce mi-au imprimat atâția ani de mediu străin...” Mai interesează oare, pe cititorul de astăzi, aceste mărturisiri? Dacă ne uităm la cantitatea de volume memorialistice și documentare pe care le publică editurile, mai ales în ultimii ani, reeditări ale unor texte demult publicate (Panu, Iacob Negruzzi, Radu Rosetti) sau noutăți aflate la prima ediție (mai ales corespondență: a lui Dinu Pillat, a Ecaterinei Bălăcioiu- Lovinescu
Mărturisirile scriitorilor by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2749_a_4074]
-
școlii românești de canto”. Singura care a reușit să spargă barierele impuse „de sus” în jurul numelui ei, a fost curajoasă Despina Petecel de la Radiodifuziunea Română, care a reușit să o contacteze și să realizeze sub formă de dialog două emisiuni memorialistice de câte o oră și jumătate fiecare, prima la data de 16 octombrie și a doua la 30 octombrie 1981, emisiuni care au avut darul de a scoate la lumină această bijuterie muzicală ce a dus faima țării noastre pe
Corifei ai artei lirice Lucia Berescu-Turcanu. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_458]
-
primelor decenii ale veacului douăzeci, am asemana-o cu o lacrima pură, ca un cristal care reflectează în mod egal luminile și armoniile sufletului”. Acestea sunt cuvintele cu care redactoarea Radiodifuziunii Române, Despina Petecel, a încheiat prima parte a Emisiunii memorialistice, în prezența celei care a fost considerată a doua voce de aur, după Haricleea Darclee.
Corifei ai artei lirice Lucia Berescu-Turcanu. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_458]
-
universitarul canadian invitat la sesiunea științifică din Shonan Village Centre, Milena Munteanu a făcut o vizită în mai multe orașe nipone, începând cu un cutremur și terminând cu un taifun. Cum altfel, din moment ce este vorba, desigur, despre Japonia? Textul confesiunii memorialistice este precedat de Prefața entuziastă a lui Ștefan Dumitrescu și susținut în final de Postfața scriitoarei Cezarina Adamescu. Proverbele japoneze care preludiază fiecare dintre capitolele jurnalului ar putea constitui în sine un filon de meditație propus cititorului, ca adevărat festin
O CARTE DE ÎNVĂŢĂTURĂ DESPRE JAPONIA de ANCA SÎRGHIE în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380110_a_381439]
-
cu sake, băutura națională a Japoniei. Cu o încredere puritană în forța expresivă a cuvântului, autoarea îi rezervă acestuia misiunea absolută de a comunica, așa cum ea singură le definește, “minunățiile ce mi s-au relevat pe drumuri nipone”. Pentru genul memorialistic ilustrat în carte, de folos ar fi putut fi și niște imagini fotografice realizate de ea pe traseu, poze care să augmenteze pitorescul particular al lumii nipone, ce i-a oferit călătoarei ”o experiență unică, de poveste”. Într-o epocă
O CARTE DE ÎNVĂŢĂTURĂ DESPRE JAPONIA de ANCA SÎRGHIE în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380110_a_381439]
-
augmenteze pitorescul particular al lumii nipone, ce i-a oferit călătoarei ”o experiență unică, de poveste”. Într-o epocă a dominării stimulilor imagistici în comunicare, cum este începutul secolului XXI, ilustrarea este o sursă certă a captării interesului unei cărți memorialistice, de bogăția celei la care ne referim. Iată un aspect la care pe viitor ar trebui să reflecteze memorialista. În fapt, autoarea se adresează în primul rând cititorilor cultivați, trimițând spre repere livrești ale temei (precum romanele Deșertul tătarilor de
O CARTE DE ÎNVĂŢĂTURĂ DESPRE JAPONIA de ANCA SÎRGHIE în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380110_a_381439]