277 matches
-
deschid, Vreun musafir ce mă imploră și mă așteapt-acum de mult". Asta e tot, nimic mai mult1280. Odaia poetului e poiana din mijlocul pădurii, clădirile dimprejur iau ades locul arborilor din codru și locul devine sacru, constituind altarul pe care menestrelul jertfește sentimentele și rațiunile sale, trecutul și viitorul. Crucea e, ca și copacul, suma panteonului zeiesc. Ea ne însoțește, cu forța lemnului sfânt din care e făcută, prin toată viața noastră interiorizată, fiind mesagerul raționamentului exterior nouă, al noosului. Cine
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
subțire, fin, Se vede trupul ei cel alb deplin 1288. O grădină, cea paradisiacă, în care se înalță magicul arbore va fi martorul ce participă la toate etapele inițierii. Omul a fost strâns legat de pădure, de natură în general. Menestrelul a arătat aceasta prin opere literare nenumărate. Marele Mihai Eminescu a elogiat pădurea în versurile sale, în tonul adesea mesianic, dezvăluind un vizionar, se regăsește o paradigmă literară și de sensibilitate, structurată într-un program estetic ferm, urmărit etapă cu
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
evul mediu îl găsim pe călugăr în chilia lui, pe trubadur sau pe Minnesänger la curtea sau la castelul seniorului feudal, pe clerici vacantes bătând drumurile. Scriitorul este sau un cleric, sau un cărturar, sau un cântăreț, un recitator, un menestrel. Dar chiar și regi ca Venceslav al II-lea al Boemiei sau Iacob I al Scoției sunt acum poeți - amatori diletanți. În germanul Meistergesang, meșteșugarii sunt organizați în bresle poetice, care practică poezia ca o meserie. O dată cu Renașterea, a apărut
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
pe baza domeniului de referință, evidențiază ca tipuri principale: - asociere (contiguitate) de tip simbolic: numele unui simbol, în locul „obiectului“ simbolizat (semnul în locul obiectului semnificat prin semn). Poetul (artistul) și creația sa, de exemplu, sunt desemnați prin multiple simboluri metonimice - cântăreț (menestrel)/cântec, Orfeu/Euridice, liră, lăutar/vioară, bufon/râsu’ plânsu’, cuvânt/necuvânt, tăcere, pa săre/cântec, zbor, pană, condei, călimară etc. Procesul de simbolizare metonimică interferează adesea cu cel de metaforizare, rezultând „blocuri“ stilistice cu efecte remarcabile în producerea sensului: Tot
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Tema iubirii imposibile se asociază cu tema cunoașterii și cu cea a creației. Discursul poetic își evidențiază modernitatea prin combinarea lirismului obiectiv (lirică a rolurilor în prima secvență) cu cel narativ. Astfel, primele patru catrene închipuie un dialog între poetul menestrel și lectorul avizat, numit nuntaș fruntaș. Această „ramă“ textuală este urmată de balada propriuzisă, care vizează arhetipalul, prin „istorisirea exemplară“, prin mitul poetic. Acesta propune, ca și geometria, un posibil model al lumii, eliberat de constrângerile realului. Item 2: prezentarea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
atins cu degete vinovate un mister" (Al. Ciorănescu). Riga Crypto și lapona Enigel Poezia Riga Crypto și lapona Enigel își are originea în folclor, în baladă. Întâmplarea fabuloasă a celor doi protagoniști a fost "spusă" la un ospăț, de un menestrel, îndemnat să o facă: "Menestrel trist, mai aburit/ Ca vinul vechi ciocnit la nuntă/... Mult îndărătnic menestrel/ Un cântec larg tot mai încearcă,/ Zi-mi de lapona Enigel/ Și Crypto, regele ciupearcă!" Primul personaj evocat e Craiul Crypto care "în
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
mister" (Al. Ciorănescu). Riga Crypto și lapona Enigel Poezia Riga Crypto și lapona Enigel își are originea în folclor, în baladă. Întâmplarea fabuloasă a celor doi protagoniști a fost "spusă" la un ospăț, de un menestrel, îndemnat să o facă: "Menestrel trist, mai aburit/ Ca vinul vechi ciocnit la nuntă/... Mult îndărătnic menestrel/ Un cântec larg tot mai încearcă,/ Zi-mi de lapona Enigel/ Și Crypto, regele ciupearcă!" Primul personaj evocat e Craiul Crypto care "în pat de râu și-n
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
lapona Enigel își are originea în folclor, în baladă. Întâmplarea fabuloasă a celor doi protagoniști a fost "spusă" la un ospăț, de un menestrel, îndemnat să o facă: "Menestrel trist, mai aburit/ Ca vinul vechi ciocnit la nuntă/... Mult îndărătnic menestrel/ Un cântec larg tot mai încearcă,/ Zi-mi de lapona Enigel/ Și Crypto, regele ciupearcă!" Primul personaj evocat e Craiul Crypto care "în pat de râu și-n humă unsă,/ Împărățea peste bureți". Celălalt personaj e lapona Enigel care trăia
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
suflet fântână" fiind "fiară bătrână", în timp ce criptogama se ofilește la lumina și căldura solară. Atitudinea regelui Crypto se sublimează prin focul iubirii, în versuri cu puteri magice, de descântec și cu incantații fonetic-muzicale. Atmosfera este una medievală sugerată de prezența "menestrelului", care interpretează balada, "la spartul nunții, în cămară". Fiind rostită la sfârșitul unei nunți reale, această întâmplare despre o nuntă imposibilă amplifică misterul. Cadrul pare a fi unul de basm, în care este prezent craiul Crypto, din lumea umbrei și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
un orfism histrionic prelucrat după tiparele unui baladesc de sorginte romantic-barbiană, eufemizat prin metrică și discursivitate: „Hai! Cântă odată, hoinarule zănatec!/ Potrivește-ți glasul. Găsește cuvântul. Să-mi întorci/ iubirea, să îmi dai puterea șarpelui lunatec,/ De ce nu cânți tu, menestrel? Dulce să cânți și-ncet,/ doar pentru mine. Hai, nu cânți? De ce nu ai lăuta?” (Solo de tamburină) SCRIERI: Pauză de respirație (volum colectiv), București, 1991; Plimbare pe Ulița Tipografiei, București, 1996; Solo de tamburină, Pitești, 1999. Repere bibliografice: Alexandru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288550_a_289879]
-
din belșug Mirela și Marcel, nevoia de iubire, dar, fiindcă și așa dovada de prietenie a mahărului era un cadou foarte mare, a zis: „Am fost promovați de tineri, tovarășu’, și, în plus, p-atunci nu existau condiții propice.“ Un menestrel Trec de câțiva ani, de mai multe ori pe săptămână printr-un pasaj subteran jegos și întunecat, unde, de dimineață până seara, un pletos cu o privire cruntă bolmojește, acompaniat la chitară, un cântec la modă cândva despre o iubită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
început l-am condamnat, ca toată lumea, că nu se duce la muncă, pe urmă am luat aminte la întreg felul său de a fi, pentru ca în final să mă îndoiesc de justețea indignărilor mele. Mai ales după ce am aflat că menestrelul de pasaj a ieșit cu chitara lui la cântat în primele zile ale lui 1990 și că, de atunci, nici n-a evoluat, nici n-a involuat. A rămas egal cu sine însuși, într-o mediocritate aureolată de dârzenie. Ceea ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Premiul Uniunii Scriitorilor), prima sa carte. Solitar și himeric, calofil de tip matein, așternându-și urechea pe catifeaua sonurilor vetuste și muzeale, inventate prin metamorfoza celor existente, sedus de codul etic și estetic al unor nobile vremuri, C. e un menestrel modern și melancolic, purtându-și stângaci fantoma printre contemporani. Un sentimental, s-ar zice - dacă efuziunile nostalgice nu i-ar fi cenzurate de o blajină ironie; un boem - dacă plutirea pe deasupra lumii străine lui n-ar fi pătrunsă de fiorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286415_a_287744]
-
vedea, la curtea acestuia de la Silistra, un evreu care cânta și dansa pentru a-i distra pe meseni <endnote id="(359, p. 64)"/>. Amintesc În paranteză faptul că În Evul Mediu trubadurii și dan satorii evrei erau la mare preț, menestrelii celebri fiind adesea anga jați la curțile suveranilor și episcopilor din Europa Occidentală și Centrală <endnote id="(665, pp. 183-184)"/>. Existența unei bresle a muzicienilor evrei În Europa Centrală este atestată la Praga În prima jumătate a seco lului al
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
adevăr decât i-ar plăcea să recunoască în fața jurnalistului "obiectiv". Acestea fiind spuse, balada tipărită oferă un punct de plecare util pentru examinarea acestor forme tocmai pentru că este schimbătoare. A fost, desigur, un pas evoluționar dincolo de balada orală și de menestrelii medievali. Pe de-o parte, baladele tipărite rețin unele elemente din cele orale: accentul pe invenția dramatică a menestrelului, deoarece baladele trebuiau să fie poetice pentru a fi memorabile. Mai mult, erau construite în formă romantică sau epică, în funcție de ideologiile
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
plecare util pentru examinarea acestor forme tocmai pentru că este schimbătoare. A fost, desigur, un pas evoluționar dincolo de balada orală și de menestrelii medievali. Pe de-o parte, baladele tipărite rețin unele elemente din cele orale: accentul pe invenția dramatică a menestrelului, deoarece baladele trebuiau să fie poetice pentru a fi memorabile. Mai mult, erau construite în formă romantică sau epică, în funcție de ideologiile culturale dominante. Baladele tipărite cu originea în baladele narative timpurii ale menestrelilor au devenit la modă în secolele al
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
cele orale: accentul pe invenția dramatică a menestrelului, deoarece baladele trebuiau să fie poetice pentru a fi memorabile. Mai mult, erau construite în formă romantică sau epică, în funcție de ideologiile culturale dominante. Baladele tipărite cu originea în baladele narative timpurii ale menestrelilor au devenit la modă în secolele al XVI-lea și al XVII-lea (Shaaber, 189-92). Au fost și ele construite după formele și convențiile de atunci și trimit din nou la constrângerile imaginii trecutului absolut bakhtian. În ciuda acestui lucru, ele
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
copăcelul, București, 1968; Mica autobiografie, București, 1975; În timp ce pământul se-nvârte, Cluj-Napoca, 1976; Marea autobiografie, București, 1979; Primăvară scandinavă, Cluj-Napoca, 1980; Ochii de pretutindeni, Cluj-Napoca, 1981; Ierbarul cu amintiri, Cluj-Napoca, 1984; Asfințiturile zilnice, Cluj-Napoca, 1985; Cicatricile penumbrei, București, 1987; Reîntoarcerea menestrelului, Cluj-Napoca, 1988; Poeme, pref. Petru Poantă, Cluj-Napoca 1997. Repere bibliografice: Perpessicius, Alte mențiuni, III, 196-201; Barbu, Sine ira, 212-214; Felea, Poezie, 194-198; Poantă, Modalități, 239-241; Zalis, Tensiuni, 270-275; Felea, Aspecte, I, 79-84, III, 66-70; Alexiu, Ideografii, 149-151; Ardeleanu, Mențiuni, 211-215
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286082_a_287411]
-
Poezie „Mihai Eminescu“ Iași, 1968, ediția întâi. Din anul 1971 a început spectacolele de muzică și poezie, acompaniat de propria-i orchestră, numită Baaad. Cezar Ivănescu reînvia, printr-o formulă modernă, sincretismul baladesc medieval al poeziei și muzicii. În tradiția menestrelilor medievali, poetul și-a pus pe muzică versurile, dar a interpretat și poeme de Pindar, Rutebeuf, François Villon, Charles Baudelaire, Lorenzo de Medici, Edgar Allan Poe, Henri de Regnier, Mihai Eminescu și George Bacovia. Numele său a fost prezent în
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
dat, o zi e cât o lună, septembrie sau aprilie e același lucru. Te obișnuiești cu dorul înăbușit și cu perna altuia. La un moment dat am privit în jur și am văzut că e frumos. Străzile vechi și înguste, menestreli cu pălăria la picioare, flori ciudate, politețea oamenilor, clădiri monumentale, catedrale și opere de artă celebre. Când înveți despre Colosseum, nu te gândești că l ai putea vedea vreodată. Când ești la un pas de casa lui Leonardo da Vinci
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
și imperfectul indicativ) separă planurile discursului liric. Avem pe de o parte existențele limitate de legile profanului, pe de altă parte, protagoniștii care au pătruns în timpul eroilor. Între aceste două niveluri se află instanța narativă, fie că este colindă¬torul, menestrelul sau povestitorul. Poziția lui are privilegiul panoramei totale asupra lumii, el pătrunde atât în contingent, cât și în sacru, odată cu neofitul, pentru a transmite receptorilor energia numinoasă. În profan găsim personaje precum frații mai mari ai voinicului, împăratul emitent al
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cu Andrea la biserica San Bartolomeu în insula Tiberina, i se potrivesc atât de bine lui Andrea locurile acestea, la sugestia lui ne-am adus caietele de schițe, lui Andrea îi lipsește doar mandolina pentru a arăta ca un veritabil menestrel din veacul al unsprezecelea, i-am spus aceasta și a râs, podul Cestio ce face legătura între insulă și Trastevere, Andrea îmi mărturisește că a copilărit aici și-mi povestește câte ceva din copilăria lui, cât pot și eu să înțeleg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
fost reprezentant de: Johann Wolfgang von Goethe „Faust”, „Egmont”, „Poezie și adevăr”, „Hermann și Dorothea” „Afinități elecive” „Suferințele tânărului Verther”; Johan Cristoph Friedrich von Schiller „Don Carlos”, „Wallenstein”; Walter Scott creator al romanului istoric englez și european -„Ivanhoe”, „Balada ultimului menestrel”, „Mireasa din Lammermoor”, „Rob Roy”; George Gordon Byron „Manfred”, „Don Juan”; Percy Bysshe Shelley „Odă vântului de apus”, „Revolta Islamului”; Victor Hugo „Regele petrece”, „Mizerabilii” „Omul care râde”; Mihai Eminescu „Luceafărul”, „Scrisorile”, „Glossă”, „Înger și demon”; Alexandr Sergheevici Pușkin „Ruslan
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
si idem, ""Alea jacta est": At the Gaming Table with Alfonso the Learned", Journal of Medieval History, 24 (1998), 333-345. 69 Songs, (n. 9 mai sus), 169. 70 Ibid., 354 și 188 (nr. 154). În nr. 238 (ibid., 287-288) un menestrel din Portugalia a jucat la zaruri și a blestemat pe Dumnezeu și pe Fecioara, scuipând când un preot a venit cu Trupul lui Christos. El a fost strâns de diavol până când a fost complet răsucit. Despre jucători de noroc în
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
seama că acestea se alătură unei propensiuni spre apropierile cele mai insolite între domenii de obicei separate: „Spre zori, podul era unghi spart în infinit/ Ca-n faustiana pentagramă,/ Văzui oțelul cerului, în rouă, descălit/ Și-n cuiburi, nins, lunarul menestrel de scamă”. Ciclurile de poeme postume (Apollo, Eros, Ianus, Parce, Saturn, Castalii, Serapis) așază ermetic soarta individuală în matrice arhetipal-culturale. Fragmentele de jurnal și portretele din cartea Printre scriitori și artiști (1988) oferă, într-o formulare exactă, supravegheată, adesea apodictică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289962_a_291291]