9,631 matches
-
că cei care scriu despre dans - și au apărut destule asemenea exemple în ultima vreme - se apropie de noile creații coregrafice cu instrumentele cu care analizează orice altă operă clasică. Ori, creația contemporană este produsul unui spațiu diferit, al unei mentalități de alt tip, și are nevoie de instrumente adecvate de înțelegere și analiză. L.T.: Care vă sînt proiectele pentru viitorul apropiat sau cele de perspectivă mai îndepărtată? M.M.:Așa cum am mai pomenit, am început să lucrez la un nou spectacol
Mihai Mihalcea - Prietenul meu elefantul by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13935_a_15260]
-
Sărbători, toate programele t.v. s-au simțit obligate să ofere filme cu subiecte biblice. Personajul principal al celor mai multe a fost, firește, Iisus. Dintre peliculele care-l aveau ca protagonist, unele erau celebre, altele, nu. Problema e alta: persistența vechii mentalități comuniste care transformă sărbătorile (înainte, cele politice, astăzi, cele religioase) în cele mai plicticoase perioade din viața noastră. Varietatea fiind esențială pentru t.v., monocolorele programe de sărbători, indiferent ce subiect-obsesie au, sînt contrare așteptărilor telespectatorilor. Un tînăr jurnalist care
Pascale by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13968_a_15293]
-
pare că se vorbește prea mult despre Cioran și Eliade?» l-a admonestat sever patronul. Rămîn stupid. Trăim (inconștient) în plină desfășurare a societății comuniste". Oare numai "inconștient"? Orice critică la adresa "mărețelor realizări" ale totalitarismului se izbește de rezistența vechii mentalități ce zadarnic se străduiește a-și pune straie noi ( ele sînt cele mai primejdioase, întrucît ne pot lesne induce în eroare): "Directorul Muzeului vîlcean e ofuscat, de fapt, că am atacat sistemul practicat de statul proletar, care a înființat muzee
Conotațiile libertății (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13954_a_15279]
-
ne-a arătat pînă unde poate merge acest spirit de sfeștanie. Urmărind cu tenacitate retrocedarea de către stat a tuturor bunurilor sale, B.O.R. n-a contenit să se amestece în viața statului. Proiectul Catedralei Neamului face parte din aceeași mentalitate faraonică. Oroarea fundamentalismelor religioase care fac ravagii îndeosebi în lumea musulmană nu i-a tulburat pe ierarhii bisericii noastre. Umiliți de comuniști, obligați deseori să o rupă cu Dumnezeu și să se pună în slujba diavolului, preoții n-au înțeles
Educația religioasă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13971_a_15296]
-
aparțin acestuia, ci autorului. Este aceeași voce pretutindeni, și în capitolele în care vorbește personajul, și în ultimul capitol în care acesta "dispare". Prin urmare intenția autorului depășește planul intrigii, tinzând să-și transforme narațiunea într-un studiu glumeț de mentalitate. Henri Zalis consideră că Liviu Timbus "ar putea semna o rubrică de umor performant la un cotidian care se respectă..." Într-adevăr. Autorul vede ridicolul acolo unde el se află și îl demontează prin tehnica ironiei. Povestea lui Ghiță Dron
Proză satirică by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/13976_a_15301]
-
cîndva la "fenomenul Săucan", îi aparține lui Virgil Duda). Dacă ar fi să aleg un epitaf care i s-ar potrivi, din tot ce spune în carte, ar fi acesta: "Nu eram potrivit pentru epoca aceea, pentru lumea aia, pentru mentalitatea și pentru vîrsta cinematografului. Chiar dacă n-ar fi fost comunismul."
Lupta cea mare a lui Mircea Săucan by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13989_a_15314]
-
același timp mărește spațiul expoziționar al camerelor mici de la parter. Parcurgând textele extrase din scrierile lui G. M. Cantacuzino, ne împărtășim nu numai din faptele principesei Martha Bibescu, a familiei sale și a unei întregi clase boierești, ci deslușim și mentalitatea care a dus la aceste înfăptuiri: "...Mogoșoaia cu parcul și palatul și tot domeniul și-a regăsit viața și tot înțelesul datorită gândului stăruitor al principesei Martha Bibescu de a face din 250 de ani de trecut românesc o mărturie
Martha Bibescu și restaurarea Mogoșoaiei by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13990_a_15315]
-
domeniul și-a regăsit viața și tot înțelesul datorită gândului stăruitor al principesei Martha Bibescu de a face din 250 de ani de trecut românesc o mărturie vie și prezentă a frumuseții". Din perspectiva oamenilor bogați de astăzi o atare mentalitate te poate face să crezi că totul s-a petrecut nu numai în alt timp, dar și într-un alt spațiu, ce pare unul de poveste A fost odată ca niciodată, în România...
Martha Bibescu și restaurarea Mogoșoaiei by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13990_a_15315]
-
semnificativ despre proiectul său , fapt pe care memorialistul omite să-l menționeze, rezumându-se la a conchide: "ceilalți colegi l-au secondat pe Take Ionescu pe această linie de gândire șovină și neumană, implantată adânc în sufletele și mintea lor, mentalitate impregnată de o educație greșită și plină de prejudecăți, cu mult brio folosită în interesul acelora care exploatau divergențele între popoare pentru beneficii proprii". Așadar Groza nu scapă nici un prilej ca, falsificând grav realitatea, să ponegrească lumea căreia i-a
Memoriile unei marionete by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14002_a_15327]
-
morală și intelectuală a multor persoane care ar fi putut contribui cu adevărat la redresarea țării. Pervertirea prea multora explică marasmul în care ne zbatem. Dacă acești indivizi își vor scrie memoriile, ele vor fi, din punctul de vedere al mentalității, similare celor ale lui Petru Groza. Evocând locurile natale, Petru Groza se socotește descendent al dacilor, respingând posibilitatea unei ascendențe romane. Delir romantic sau refuzul unei Românii europene? Greu de răspuns. În orice caz Petru Groza trebuia să știe că
Memoriile unei marionete by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14002_a_15327]
-
vizita vreodată cu ei. N-o să mai dureze mult până când regimul se va prăbuși. Dar câți ani îi vor trebui Cubei să-și revină din marasmul în care a zvârlit-o modelul sovietic? Cât va dura să ajungă la o mentalitate modernă, demnă de oameni liberi, când vedem câte dificultăți întâmpinăm noi, românii, în lichidarea sistemului care ne-a subjugat aproape o jumătate de secol? Și, parcă, avem alte tradiții și alt spirit decât locuitorii insulei în care se complăcea atât
Mentalitate socialistă by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10364_a_11689]
-
dificultăți întâmpinăm noi, românii, în lichidarea sistemului care ne-a subjugat aproape o jumătate de secol? Și, parcă, avem alte tradiții și alt spirit decât locuitorii insulei în care se complăcea atât de mult Hemingway. Din nefericire, socialismul pervertește grav mentalitatea. Vedem la noi cum niciun domeniu și nicio categorie n-a scăpat de acțiunea sa destructivă. La șaisprezece ani de la răsturnarea lui Ceaușescu, simțim încă din plin amprenta spiritului moscovit. De câte ori nu sunt alese în chip democratic în diferite funcții
Mentalitate socialistă by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10364_a_11689]
-
al Europei și anume - nonșalanța și o dezordine pe care mi-a fost dat să le trăiesc în Banatul românesc. Italia a avut pentru mine efectul unui dčja vu, ceea ce se datora desigur și limbii, pe de-o parte și mentalității pe de alta. Venind din România nu puteam fi tocmai un naiv în Italia... R.B.: După cîte știu această călătorie în Italia a avut urmări "literare"... R.W.: Da, am publicat atunci un volum de proză intitulat Geamantanul lui Giancarlo
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
întîmplat la Toulouse, dacă vă interesează. Aici, la noi, pericolul este celălalt. S-a comprimat în ultima vreme, tot după un model occidental, în doi ani, studiul literaturii, dar nu ne-a obligat nimeni la aceasta, și atunci, avînd vechea mentalitate, se studiază o literatură străină în acest răstimp, cu jumătate de pagină despre un autor important, jumătate de pagină sau de oră despre altul. Nu, nici așa nu se poate. Selectezi cîțiva autori, din ceilalți dai la bibliografie, te ocupi
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
momentul de față, totul se reduce la completarea unor tabele stufoase, care în fond nu interesează pe nimeni, deoarece nu au nicio relevanță. Continuăm să ne jucăm de-a raportările, așa cum se făcea în timpul socialismului biruitor. O schimbare imediată de mentalitate este un imperativ categoric. Altfel, vom continua să beneficiem de un sistem bine pus la punct pentru realizarea unor roboți cu o seamă de cunoștințe, dar nu personalități creative și oameni de caracter. în Ministerul Educației și Cercetării, de fapt
Asanarea vieții academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10403_a_11728]
-
un glonț în cap, expediat de cine știe ce miliardar enervat pe scrisul tău. A vărsa lacrimi de crocodil de mila unor oameni care s-au oferit să meargă să lupte în Irak sau Afganistan trădează, în cel mai bun caz, o mentalitate de laș. S-a vorbit că unii dintre ei nu numai că s-au oferit voluntari pentru periculoasele misiuni, dar nu s-au dat în lături să ofere șpagă. Pe deasupra, n-am văzut în nici unul din reportajele de pe front vreun
Schisme și cinisme by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10466_a_11791]
-
vechi (N. Harnoncourt), transcripțiile creatoare (Kronos Quartet), fuziunea între diferite muzici (fenomen previzibil al tehnicilor oulipiene generalizate), improvizația (happening, jam-sessions). Dar această migrare a creativității reale din zona producătorului de muzică către cea a intermediarului este sprijinită chiar la nivelul mentalității în mass-media. Se observă cum figura interpretului a devenit, treptat, baza de desfășurare a discursului muzical. În top-uri apar melodii care sunt anunțate conform unui format: interpretul sau grupul (trupa, cum i se spune la noi), apoi titlul piesei
Ethosul absent by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10480_a_11805]
-
a vechii profesii a bardului), fie casa producătoare livrează "la pachet" un compozitor oarecare. Se observă, așadar, că domeniile muzicii înalte și cel al muzicii de masă suferă influențe reciproce, ce creează o "chimie" foarte subtilă și în permanentă prefacere. Mentalitatea începe să se schimbe și ea, publicul devine mai curios, importurile și exporturile de idei muzicale se produc rapid și generează mode. Însă e limpede un fapt: interpretul constituie în actualitate cheia evoluției ulterioare a muzicii. Compozitorul va trebui să
Ethosul absent by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10480_a_11805]
-
deprimantă a rusificării. La Chișinău, în 1905, "totul e ca la Petersburg și Moscova"(p. 126). Tribunalul, palatul guvernului, școlile sunt "clădiri publice mărețe", care înspăimântă în loc să încânte (p. 124). E uimitor cum s-a putut instaura și perpetua o mentalitate anti-românească, profund dezamăgitoare pentru Iorga, găsită la boierimea, intelectualii și negustorii rusificați (numai țăranii au păstrat filiația românească): "Aici să te ferești de a cerceta pe cineva acasă, nu numai pentru că prin aceasta poți să-l pui rău cu poliția
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
ar da-o pe patriotisme și pe grija față de națiune, Dan Voiculescu rămâne ceea ce este: un miliardar îmbogățit în mod misterios și care se visează înalt dregător peste turma de proști care-au fost învățați să înghită și să tacă. Mentalitatea lui Dan Voiculescu e limpede decupată de-o altă rostire nemuritoare a sa. Interpelat de Mircea Dinescu în privința relațiilor cu securiștii (,Ai creat locuri de muncă foștilor securiști, pe care i-ai angajat la mata..."), patronul lui Grivco ne dă
Lamentabila amnezie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10486_a_11811]
-
metodologică pentru a se întreține niște dezbateri consistente pe problemele esențiale ale literaturii". Chiar așa? Și, contrazicîndu-și propria remarcă asupra "polemicilor emblematice", care pun față-n față numele unor protagoniști ai diverselor orientări, consideră că încă "nu s-a schimbat mentalitatea ceaușistă ce promovează primatul liderismului în orice domeniu și în literatură, aceiași lideri de ieri dictează canonul, deși sînt total depășiți". Nici mai mult nici mai puțin: "total depășiți"! Despre revizuiri, Marin Mincu vorbește abordînd așijderea un principiu solid: "Revizuirile
Un muschetar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10514_a_11839]
-
alegeri (în decembrie anul trecut au scos trei), UDMR scoate 27 de parlamentari; deci cine contează la momentul votului unei legi sau a unei moțiuni? Românii nu, evident! Problema este că majoritatea celor din aparatul de stat central au o mentalitate de ignorant și se ghidează pe principiul ” Cu ce mă afectează pe mine în București că în Covasna și Harghita va fi autonomie?”. Cu alte cuvinte, dacă nu-i afecteză pe ei atunci soarta românilor din Covasna și Harghita nu
Interviu cu premiantul – Dan Tanasă [Corola-blog/BlogPost/94267_a_95559]
-
în Congresul american, ca să dau doar un exemplu edificator? Avem foare multe de învățat de la propaganda de stat din Ungaria și cea a extremiștilor din România. Din păcate, puterea de la București, indiferent de culoarea politică, este formată din oameni cu mentalități de slugă. Guvernul de la București, fie el liberal, socialist, social-liberal sau democrat-liberal are grijă mai de degrabă să nu supere în vreun fel Budapesta, în loc să apere interesele celor pe care îi guvernează. O spun cât se poate de limpede și
Interviu cu premiantul – Dan Tanasă [Corola-blog/BlogPost/94267_a_95559]
-
Cincizecimii, prin vicisitudinile istoriei. Glasul ei străbate veacurile, căci mărturisirea credinței creștine îi aparține doar Ei. Caracterul spiritual și transcendent al Bisericii nu reprezintă o scuză și o justificare imbatabilă pentru o atitudine pasivistă în relație cu socialul, așa cum nici mentalitatea strict consumistă a sistemelor social - economice ale vremurilor nu poate constitui o argumentare pentru “socializarea” excesivă a mesajului său. Drept urmare, o atitudine antistatală și ignorantă ar poziționa Biserica în cealaltă extremă - antisocială, iar ancorarea excesivă în social ar denatura și
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
unui semestru școlar, sprijin alimentar și un prânz cald pentru 60 de copii aflați în dificultate. Fundația Comunitară Iași își dorește prin Fondul “Ideile tale schimba Iașul” să sprijine proiecte care dezvoltă atitudini civice și aduc o schimbare la nivelul mentalității colective și a comportamentului. Asociația Salvați Copiii Iași își propune să ajute 40 de mame și gravide din mediul rural și să îmbunătățească calitatea vieții copiilor cu vârste între 0-5 ani, reducând astfel considerabil rata mortalității infantile. Programul YouthBank al
Blog Iasi4u [Corola-blog/BlogPost/94499_a_95791]