297 matches
-
abia un fel de imitație. Dansul îi este pantomimei ceea ce poezia este pentru proză, sau mai degrabă ca declamația firească pentru un cântec. Este o pantomimă după măsură. Aș vrea să mi se spună ce înseamnă toate aceste dansuri, ca menuetul, dansul breton, dansul în doi timpi, (le rigaudon), dansul german, sarabanda, în care se urmează un drum trasat. Acest om arată tot ce poate cu o grație infinită; nu face nicio mișcare în care să nu zăresc ușurință, blândețe și
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
a realului, cu mare grijă pentru amănuntul semnificativ. El este atent cum Începe romanul și cum se termină; are ureche fină pentru o dezvoltare muzicală a construcției epice, ca și când ar compune o operă simfonică: auzi aici o uvertură, dincolo un menuet, aici o reluare În andante a unor motive sau a unor stări lirice, dincolo o Încetinire a ritmului. Ia să vedem ce legătură au toate acestea cu romanul actual“. Preda discută mai departe cu plăcere, este probabil mulțumit de interlocutor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
robinet al creierului, un vis absurd sau poate cea mai grosolană înjurătură. ...„Trebuie să-l cunoști pe Vladimir Beral”, fu prima lui frază, când vorbi iarăși. Delicat și visător ca un poet autentic, cântă la pian destul de bine. Are un menuet cu care și-a câștigat simpatia doamnelor mai vârstnice. Posedă apoi un surâs decent și un braț ușor anchilozat de pe urma unei tuberculoze vindecate. Ascunde sub o mânecă o groaznică spintecătură ce i-o zărisem pe când se lăsa dezmierdat de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
șapte ani, cu țipătul patetic din „Elga” lui Gerhard Hauptmann. Răcnea cu chipul descompus, cu ochii bulbucați, gata parcă-i să-i scape din orbite. Copilul nu se putea împăca ușor cu asemenea spectacole. Vladimir Beral cânta la pian faimosul menuet de Paderewsky. Eva îl fredona cu buzele strânse, în timp ce doamna Pipersberg juca în cărți cu bărbații, îmbrăcată decent și învăluită într-o demnitate de veritabilă marchiză. Singură Nora nu ceda insistențelor. Se așeza retrasă, cuminte, îmbrăcată cenușiu sau în culori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
mi-l îngân. Pe cer puzderia de stele deapănă raze ce se sting și mă întreb ce rost mai are când oful nu pot să-mi înving? O pasăre întârziată, călătorind pe-al nopții drum, pe-o creangă-și plânge menuetul, sub flori ce picură parfum. De-aș strânge lacrimile-n palme, toata tristețea s-o adun, mai am o singură speranță, doar Lui durerea pot să-I spun. Cuprind cu privirea văzduhul și luna ce-mi zâmbește-acum, sfielnică, tandră și
Arome de salc?m by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83288_a_84613]
-
voce lirică a lui V. se face auzită odată cu Boheme, volum remarcat de N. Iorga. Disciplinat, echilibrat, versul pare că umple cu ușurință forma fixă, cultivată în epocă de simboliști, de care pe autor îl apropie tematica obsesiv-sentimentală. Accente de menuet susțin stângaci atmosfera simbolistă, estetizantă: „Aud la streașină aceeași/Melancolie, pic, pic, pic.../ Și mai rămân uitat de-aseară/ În farmecul unui nimic.// Îmi prinde luna prin fereastră/O acuarelă pe perete./ Din depărtări s-aud crâmpeie/De hăuriri întârziete
VERNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290496_a_291825]
-
aparținând unor autori regionali: Gheorghe Atanasiu, Mihai Godinova, Ion Vultur, Damian Izverniceanu, Dridri Goroniță, Dorian Grozdan, Ilie Ivănuș, Aurel D. Bugariu, Teodor Baloș, Dorel Dragoescu, Alexandru Țintariu, Mircea Șerbănescu. Apar, uneori în foileton, anticipând editarea în volum, fragmente de romane (Menuetul de G. M. Vlădescu, Nopți la Ada-Kaleh de Romulus Dianu, Ceața de Ion Stoia-Udrea, Femeia sângelui meu de Mihail Celarianu, Dezmoșteniții și Moara Roșie de Gheorghe Atanasiu), nuvele (Petru Vintilă, S-a stins pe drum un felinar), proză reportericească (Oameni
VESTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290509_a_291838]
-
științele și nu exprimă de loc într-un mod adecvat procedeele specifice ale studiului literar. Comparația formală între literaturi - sau chiar între mișcări, personalități și opere literare - este rareori o temă centrală în istoria literară, deși o carte ca Minuet (Menuet) *2 de F. C. Green, care compară aspecte ale literaturilor franceză și engleză din secolul al XVIII-lea, poate fi edificatoare stabilind nu numai paralele și afinități, dar si divergențe între dezvoltarea literară a unei națiuni și a celeilalte. În practică
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
inspirată nu are nevoie de cuvinte. De obicei paralelele ce se stabilesc între artele frumoase și literatură se mărginesc la afirmația: cutare pictură și cutare poem suscită aceeași emoție ; de pildă, mă simt vesel și fără griji când ascult un menuet de Mozart, când privesc un peisaj de Watteau și când citesc un poem anacreontic. Dar acest gen de paralele nu are decât prea puțină valoare când ar fi vorba de o analiză precisă : plăcerea produsă de o bucată muzicală nu
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
ochestra, alcătuită din mai multe părți, scrisă pe textul liturgic al misei funebre. RONDOpiesă instrumentală cu caracter vioi, a cărei temă principală revine periodic în cursul piesei, alternând cu diferite alte teme. SARABANDA- numele unui vechi dans spaniol, asemănător cu menuetul. SERENADA- compoziție muzicală, vocală sau instrumentală, alcătuită din mai multe părți, apropiată ca factură de divertisment, nocturnăetc., cu caracter liric executată seara sau noaptea sub ferestrele cuiva, în semn de omagiu sau de dragoste. SIMFONIE- compoziție instrumentală amplă alcătuită din
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
pe o oglindă și pe aceea să i-o ofer cui vrea s-asculte, joaca atitudinilor, la care se reduc afectele într-o discuție, am închis, știind că el o să revină, desigur, apel imediat! jubilăm în confirmare cu mișcări de menuet, dar nu apuci, ca să răspund, nu, nu lucrez deocamdată, dar... voi lucra! la Roman, la Brașov!... bravăm, trenul pleacă și el din Pașcani, mișcare lină personificată în blond sperios, intru pe aceeași secundă de mișcare, împing pieptul în sensul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de palmă și ai sudălmii groase. Problemele statului se amână. Până și cele câteva femei care traversează, la răstimpuri, peisajul și-au luat maniere de mascul. Sunt ofensive, contondente, necruțătoare. Evident, nimeni nu așteaptă de la Traian Băsescu o gracilitate de menuet. Dar și personaje resimțite până mai ieri ca băieți fini s-au apucat brusc de body building. Trăim un ev aprins. Oamenii bine-crescuți se grăbesc să învețe cursul scurt de mitocănie, iar bădăranii pot, în sfârșit, să-și dea în
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
dovadă și persistența În sufletul ei a acelei nopți: „Ah! a fost o plăcere ce va rămânea neuitată... Pe lună, cu trăsurile la pas, și deasupra armoniei apelor de munte și șoaptelor pădurii, lăutarii acompaniind Încetinel și d. Mișu cântând menuetul, pe care-l cântă regulat muzica În parc și care-i place atâta lui madam Georgescu!... De aceea, cu sufletul Încărcat de fermecătoare amintiri, seara, la București, când Își face toaleta de culcare, madam Georgescu zice oftând: - Ah! mamițo! menuetul
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
menuetul, pe care-l cântă regulat muzica În parc și care-i place atâta lui madam Georgescu!... De aceea, cu sufletul Încărcat de fermecătoare amintiri, seara, la București, când Își face toaleta de culcare, madam Georgescu zice oftând: - Ah! mamițo! menuetul lui Pederaski..., mă-nnebunesc!” (s.n.). Sensibilă la frumusețea naturii, madam Georgescu e cu siguranță mai impresionată de prezența tânărului locotenent Mișu, care-i o ispititoare promisiune. Petrecerea improvizată, al cărei suflet e galantul locotenent, rămâne reper afectiv pentru femeia cu
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
și în conștiința ascultătorilor, ca un rezultat al înfruntărilor dramatice la care a fost martor. Partea a II-a a simfoniilor beethoveniene nu se depărtează prea mult de la tradițiile simfoniilor lui Haydn și Mozart, în schimb partea a III-a, menuetul, suferă o importantă schimbare. Beethoven transformă vechiul menuet în scherzo, imprimându-i un diapazon expresiv foarte larg. De la veselia scânteietoare a scherzo-ului simfoniei a II-a, până la expresia unei adânci îngrijorări din scherzo-ul simfoniei a V-a. O
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
înfruntărilor dramatice la care a fost martor. Partea a II-a a simfoniilor beethoveniene nu se depărtează prea mult de la tradițiile simfoniilor lui Haydn și Mozart, în schimb partea a III-a, menuetul, suferă o importantă schimbare. Beethoven transformă vechiul menuet în scherzo, imprimându-i un diapazon expresiv foarte larg. De la veselia scânteietoare a scherzo-ului simfoniei a II-a, până la expresia unei adânci îngrijorări din scherzo-ul simfoniei a V-a. O altă inovație structurală o reprezintă simfonia a VI-
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
Diabelli” constituie nu numai o culme a inspirației și științei muzi cale, ci o anticipare genială a dezvoltării ulterioare a muzicii în perioada romantismului, ilustrată de Schumann, Chopin, Wagner. Zeci de alte lucrări în forme mici, bagatele, rondo-uri, ecoseze, menuete, poloneze, miniaturi instrumentale, marșuri, cadriluri, dansuri germane, concepute pentru cele mai variate instrumente și grupuri instrumentale, completează, laolaltă cu compozițiile sale corale și lucrările de cameră pentru sextet, septet și octet, sfera creației sale. Nu am citat ariile vocale, piesele
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
are caracterul vioi al unui schezo. Viorile cântă o frază ascendentă, a cărei sonoritate crește de la nuanța piano la forte. Opunerea acestor două sonorități, accentele neașteptate, orchestrația subtilă, dau acestei pagini o notă de umor fin și autenticitate beethoveniană. La mijlocul menuetului intervine, ca de altfel și în scherzo-uri, așa-numitul trio, un episod mai puțin dinamic. În această Simfonie, el este executat de către suflători. Viorile dantelează din când în când aceste sonorități de orgă. Menuetul se reia, da capo, cântându
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
fin și autenticitate beethoveniană. La mijlocul menuetului intervine, ca de altfel și în scherzo-uri, așa-numitul trio, un episod mai puțin dinamic. În această Simfonie, el este executat de către suflători. Viorile dantelează din când în când aceste sonorități de orgă. Menuetul se reia, da capo, cântându-se până la trio. Partea a IV-a. Scris, ca și primele două părți, în formă de sonată, finalul Simfoniei începe cu o introducere lentă - adagio. După un acord fortissimo, viorile expun, în mișcarea allegro molto
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
stilului reprezentat de Haydn și Mozart. Ea are însă o profunzime aparte, proprie lui Beetoven, o construcție care arată un netăgăduit progres față de prima. Simfonia II este mai amplă. Este locul să reamintesc aici inovația pe care o constituie înlocuirea menuetului ( partea III ) cu mult mai însuflețitul scherzo. Instrumentele folosite în Simfonia II sunt aceleași ca și în prima: grupul coarde lor, două flaute, două oboaie, două clarinete, doi fagoți, doi corni, două trompete și timpani. Partea I-a. Introducerea (adagio
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
a simfoniei (allegro con brio) care începe în curând, este anunțată în piano de către viole și violoncele; ea este viguroasă, expresie a unui elan ce crește mereu. Intervenția rapidă a viorilor prime ne poartă cu gândul la trio-ul din menuetul Simfoniei I. Trecerea către tema II este făcută printr-un motiv nou, cântat în fortissimo foarte asemănător cu o frază din partea I a Simfoniei V. Tema II, începută de suflătorii de lemn și completată de coarde, are aspectul unui marș
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
ivește la viori o melodie, urmată după un scurt timp de o alta deosebit de expresivă, care nu mai e susținută de ritmul ce sugera tic-tac-ul metronomului: Partea a III-a ,,Tempo di Menuetto”, se deschide cu o temă ce amintește menuetele viguroase ale lui Haydn. În schimb, a doua secțiune melodică vădește o fină rezonanță mozartiană. Este parcă o evocare a ,,frumoaselor vremuri de odinioară” o parodiere a stilului pompos, aici de o grație excesivă, a saloanelor veacului al XVIII-lea
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
pompos, aici de o grație excesivă, a saloanelor veacului al XVIII-lea. Trio-ul, partea mijlocie, începe cu un dialog câmpenesc între cei doi corni și clarinet, în timp ce violoncelele și bașii acompaniază: După o scurtă dezvoltare a acestui minunat trio, menuetul se reia de la capăt. În desfășurarea antrenantă a ultimei părți a Simfoniei, Partea IV-a, Allegro vivace - se desprind cu ușurință două teme. Prima, fermecătoare, este expusă de viori. Într-un moment cu totul neprevăzut, întreaga orchestră izbucnește într-o
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
semnificativă. Chiar dacă În spectacolele de la palat există Întotdeauna un element puternic al manifestării de grup, a apărut tendința ca unitatea de bază să fie cuplul bărbat-femeie, spre deosebire de practica din celelalte culturi. Unul dintre elemente era erotismul, sugerat cu finețe În menuet, un dans la modă În secolul al XVIII-lea. Menuetul simula un soi de duel amoros, formalist, În cadrul cuplului. În secolul al XVIII-lea a avut loc o revoluție socială. Clasa mijlocie s-a Îmbogățit, În stațiuni și În marile
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
puternic al manifestării de grup, a apărut tendința ca unitatea de bază să fie cuplul bărbat-femeie, spre deosebire de practica din celelalte culturi. Unul dintre elemente era erotismul, sugerat cu finețe În menuet, un dans la modă În secolul al XVIII-lea. Menuetul simula un soi de duel amoros, formalist, În cadrul cuplului. În secolul al XVIII-lea a avut loc o revoluție socială. Clasa mijlocie s-a Îmbogățit, În stațiuni și În marile orașe au apărut săli de bal și alte localuri publice
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]