409 matches
-
o expun și o fac vulnerabilă în economia internațională. Acestea pot amenința viabilitatea relației de securitate americano-japoneză. Neorealiștii ar putea sugera că aceste presiuni vor duce, probabil, la creșterea stimulentelor Japoniei de a urmări mercantilismul și regionalismul închis. Contrar realismului mercantil, aceasta ar însemna că strategiile japoneze privind investițiile și acordarea de ajutor pentru China vor deveni mai rigide. La rândul lor, aceste evoluții economice vor susține rivalitățile chino-japoneze. În cele din urmă, orientarea către o strategie pe direcția predicțiilor neorealiste
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
dintre SUA și Japonia contribuie activ la tensiunile economice emergente dintre aceste țări. În contextul tiparelor generale ale comportamentului din politica externă japoneză, dependența guvernului de gaitsu pentru a susține reforma în timpul crizei pare a fi simptomatică pentru strategia realistă mercantilă. La rândul ei, această strategie presupune dependența de umbrela de securitate a SUA. Paradoxal, așadar, politicile de securitate americane fac dificilă încurajarea Japoniei să coopereze în chestiuni economice. În timp ce America a criticat reacția Japoniei la criza estasiatică, ea nu recunoaște
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
ar trebui să contribuie mai activ la comunitatea internațională atât în termeni economici, cât și în termeni politici. Această concluzie implică ideea că Japonia se află într-un context internațional emergent care o încurajează să se îndepărteze de orientarea realistă mercantilă. În prezent, Japonia trebuie să joace un rol mai activ în negocierea și susținerea unei structuri mai egale a relațiilor dintre marile puteri. O astfel de analiză corespunde predicțiilor teoriei liberale despre tiparul general al activității instituționalizate ce apare în
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
tiparul general al activității instituționalizate ce apare în sistemul internațional după Războiul Rece. Această analiză ridică întrebări importante privind ceea ce Buzan numește "relația Japoniei cu sine" (Buzan, 1995, p. 38). Presiunile din sistemul internațional prezintă provocări majore pentru poziția realistă mercantilă adoptată de Japonia în anii 1990. Ele au deja efecte puternice asupra evoluțiilor din sistemul de partide japonez și din sistemul administrării economice. Totuși, probabil că cea mai clară expresie a crizei tranziției prin care trece Japonia este reprezentată de
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
de internalizare", de tipul celui prezis de teoria liberală. Preferințele exprimate de statele analizate sunt rezumate în Tabelul 6.2. Tabel 6.2 Strategii de stat 1989-1999 Stat Preferințe strategice Analist (analiști) Germania Instituționaliste reflexive Anderson și Goodman Japonia Realiste mercantile Heginbotham și Samuels China Realiste identitare Johnston Preferințele exprimate de Germania unificată sunt caracterizate de Anderson și Goodman drept reflexiv-instituționaliste. Pe măsură ce se adaptau la tranziția de la Războiul Rece, "instituțiile [...] au restructurat și au remodelat interesele germane, astfel că, în ochii
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
îi remodelaseră preferințele de politică externă. Astfel, există dovezi care indică faptul că Germania internalizase extensiv normele cooperării asociate cu instituții multilaterale importante din sistemul internațional. Potrivit lui Heginbotham și Samuels, putem caracteriza preferințele Japoniei din anii 1990 ca fiind realiste mercantile (Heginbotham și Samuels, 1999). Realismul mercantil combină naționalismul economic cu un profil politic discret. Contrar neorealismului, Japonia a făcut în mod constant o prioritate din interesele tehnico-economice în raport cu cele politico-militare, definindu-și punctele tari în termeni de avuție și tehnologie
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Astfel, există dovezi care indică faptul că Germania internalizase extensiv normele cooperării asociate cu instituții multilaterale importante din sistemul internațional. Potrivit lui Heginbotham și Samuels, putem caracteriza preferințele Japoniei din anii 1990 ca fiind realiste mercantile (Heginbotham și Samuels, 1999). Realismul mercantil combină naționalismul economic cu un profil politic discret. Contrar neorealismului, Japonia a făcut în mod constant o prioritate din interesele tehnico-economice în raport cu cele politico-militare, definindu-și punctele tari în termeni de avuție și tehnologie, iar poziția în termenii structurii sale
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Japonia. Contrar instituționalismului, relațiile economice ale Japoniei cu alte state au o orientare puternic mercantilistă. Acest fapt se reflectă în natura ajutorului acordat țărilor asiatice și a strategiilor investiționale, precum și în relațiile economice anevoioase cu economiile occidentale. Conform comportamentului realist mercantil, Japonia cooperează sub aspect economic cu state asiatice care au structuri industriale complementare (mai ales China), în timp ce balansează împotriva statelor industrializate avansate. Astfel, la fel ca în cazul Germaniei, preferințele distincte exprimate de Japonia pe parcursul anilor 1990 nu sunt compatibile
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
joace un rol politic mai activ în sistemul internațional. A doua a avut loc în 1998, când recesiunea a scos la lumină problemele structurale ale sistemului japonez de administrare a economiei. Împreună, aceste schimbări indică gradul în care strategia realistă mercantilă a Japoniei se îndepărtează tot mai mult de traiectoria schimbării din sistemul internațional. Ca urmare, schimbările au generat întrebări cu privire la cum își definește Japonia identitatea ca actor în sistemul internațional. La originile acestei crize se află căutarea unui naționalism japonez
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
in 1991-1996?" în G. Rozman (coord.) Japan and Russia: The Tortuous Path to Normalization, Macmillan, Basingstoke, pp. 167-198. Hasenclever, A., P. Mayer și V. Rittberger (1997) Theories of International Regimes, Cambridge University Press, Cambridge. Heginbotham, E. și R.J. Samuels (1999) "Mercantile Realism and Japanese Foreign Policy" în E.B. Kapstein și M. Mastanduno (coord.) Unipolar Politics: Realism and State Strategies After the Cold War, Columbia University Press, New York, pp. 182-217. Heilbrun, J. (1994) "Tomorrow's Germany", The National Interest, pp. 36, 44-53
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
103, 113, 122, 170-171 Războiul Rece, sfârșitul / 27-29, 32, 34-35, 41-42, 47-48, 50,52-53, 56, 67, 75-76, 78, 84-85, 88, 99, 106, 108-110, 112-113, 118-119, 121, 127, 130-131, 134-136, 143-145, 150-152, 157-160, 166-167, 169, 176, 178, 180 definiții / 29 Realismul mercantil / 110-111, 114, 160 Reciful Meiji / 103, 124 Recul / 175-178 Reflexivitate / 37-38, 55-56, 66, 71, 74, 144, 148-149, 164, 165-166, 177 definiții / 37-38 Reich, A. / 91 Republica Cehă / 85 Rittberger, V. / 82, 87 Robinson, T. W. / 122, 128, 136 Ruggie, J.
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
care confortul adus de ace, depănătoare sau andrele este o distracție suficientă. Boccaccio nu face aici o distincție între clasele sociale, ci, mai curând, în ceea ce privește inteligența, cunoștințele și sensibilitatea. Concepția unei aristocrații intelectuale nu este niciodată foarte departe de lumea mercantilă.” Ibidem, p. 65. (trad. n.) 123 Lucia Marino, The Decameron "Cornice": Allusion, Allegory, and Iconology, Ravennba, Longo Editore, 1979, p. 27. (trad. n.) 51 doamne și trei tineri. Avem din nou un raport de superioritate al feminității, căreia Boccaccio îi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
iar taina inelului autentic s-a risipit în negura timpului. „Această nuvelă exprimă o toleranță sui generis, ceea ce înseamnă un fel de indulgență diplomatică și comercială pentru o concepție neortodoxă. O astfel de toleranță putea fi găsită numai în republicile mercantile italiene... ”528 „Primele trei povestiri, mai mult sau mai puțin religioase, plasate în mod deliberat la începutul lucrării, resping religia ca normă care îi oferă omului un fundament și precepte morale după care își ghidează comportamentul. Credința veche este arsă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și demnitatea umană sunt bazate pe exemple umile, culminând cu Griselda. Ceea ce înlocuiește ordinea morală, oarecum încălcată de Biserică, este o nouă moralitate care impune o lume mai puțin pretențioasă, ce se bazează pe juxtapunerea nevoilor reale ale unei societăți mercantile cu idealul de dragoste și prietenie, moștenit din tradiția curtenească sau din cultura clasică. 565 „Spre deosebire de Dante, Boccaccio nu-și dorește să trăim sau să ne rugăm mai bine, ci să gândim mai clar despre condiția noastră umană.”566 Decameronul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
care confortul adus de ace, depănătoare sau andrele este o distracție suficientă. Boccaccio nu face aici o distincție între clasele sociale, ci, mai curând, în ceea ce privește inteligența, cunoștințele și sensibilitatea. Concepția unei aristocrații intelectuale nu este niciodată foarte departe de lumea mercantilă.” Ibidem, p. 65. (trad. n.) 123 Lucia Marino, The Decameron "Cornice": Allusion, Allegory, and Iconology, Ravennba, Longo Editore, 1979, p. 27. (trad. n.) 51 doamne și trei tineri. Avem din nou un raport de superioritate al feminității, căreia Boccaccio îi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
iar taina inelului autentic s-a risipit în negura timpului. „Această nuvelă exprimă o toleranță sui generis, ceea ce înseamnă un fel de indulgență diplomatică și comercială pentru o concepție neortodoxă. O astfel de toleranță putea fi găsită numai în republicile mercantile italiene... ”528 „Primele trei povestiri, mai mult sau mai puțin religioase, plasate în mod deliberat la începutul lucrării, resping religia ca normă care îi oferă omului un fundament și precepte morale după care își ghidează comportamentul. Credința veche este arsă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și demnitatea umană sunt bazate pe exemple umile, culminând cu Griselda. Ceea ce înlocuiește ordinea morală, oarecum încălcată de Biserică, este o nouă moralitate care impune o lume mai puțin pretențioasă, ce se bazează pe juxtapunerea nevoilor reale ale unei societăți mercantile cu idealul de dragoste și prietenie, moștenit din tradiția curtenească sau din cultura clasică. 565 „Spre deosebire de Dante, Boccaccio nu-și dorește să trăim sau să ne rugăm mai bine, ci să gândim mai clar despre condiția noastră umană.”566 Decameronul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
în ceea ce privește dezvoltarea pe baze sistemice a economiei în raport cu alte științe. Boulding a fost, totodată, și unul dintre primii economiști care a înțeles în mod profund raporturile de interdependență dintre sistemul economic și sistemul ecologic, militând împotriva distrugerii naturii în scopuri mercantile. Din nefericire, nici aceste lecții nu au fost înțelese de contemporani, drept pentru care ne confruntăm, după mai bine de 40 de ani de la momentul în care el le anticipa, cu primejdiile de care el era conștient atunci când spunea că
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
mai ales, concentrați pe un proiect național, care le dă un sens mai presus de grijile subzistenței cotidiene. Pe noi, un soi de lașitate atavică, o jenă stupidă și psihanalizabilă - când nu este, evident, aversiune antiromânească sau interes politic și mercantil - ne împiedică să ne asumăm identitatea națională și, pe cale de consecință, direcția pe care dorim s-o urmăm, fapt ce ne condamnă la nesfârșite orbecăieli și suferințe într-o epocă a opțiunilor clare și... profitabile, atunci când ele se întemeiază pe
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
lupta" lor împotriva războiului. O cauză este justificată prin acțiuni care suscită sentimentele, ca de exemplu a acționa în numele săracilor. Astfel, a nu anula datoriile lumii a treia ar însemna să ai o inimă de piatră. Am fi considerați spirite mercantile dacă am vrea să alcătuim un dosar obiectiv și să ne întrebăm, printre altele, ce s-a întâmplat cu sumele împrumutate. A prezenta o situație drept mai gravă decât este viciază judecata. În loc să descriem datele problemei ținând cont de toate
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
dispensat de orice rămășiță de moralitate. Mai totul a devenit posibil, negociabil, deci legitimabil. Astfel s-a creat o breșă pe unde au pătruns multe rele. Comportamentele au deviat într-o zonă inspirată de egoism și de lăcomie, de spirit mercantil și grosier materialist, modelele au devenit mai mult decît precare, societățile s-au desacralizat ș.a.m.d. Legea omului a înlocuit Legea lui Dumnezeu, ceea ce a umplut tribunalele de nemulțumiți și spitalele de alienați. Societățile noastre sunt grav bolnave, grevate
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
dominat în epoca modernă, impunînd "domnia cantității" (René Guénon), deturnînd sensul rațiunii de la cel de motivație la cel de calcul. Acum, el pare să se scufunde în propria-i splendoare materialistă, în timp ce renasc vechile civilizații occidentale, pervertite însă prin implant mercantil lacom și pecuniar occidental. Relația dintre cei doi poli este una contradictorie, dar și complementară. Lumea în care trăim devine din nou bipolară: Chinamerica. Orientul începe cu Zero, Occidentul cu Unu. Rana cea mai adîncă a Occidentului e disoluția sacrului
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
lucruri prea pline de sens. Dacă te exprimi corect se va spune că ai devenit prea liric și că trădezi știința. Astfel, omul este tratat unilateral, unidimensional, înțeles doar ca un fel de sclav al simțurilor cele mai grosiere, egoist, mercantil și materialist. Scopul său în viață nu ar fi decît împlinirea materială, de unde un adevărat cult al averii, puterii și plăcerii, noii viței de aur la care se închină adepții acestui economism, care în fond nu reprezintă altceva, decît o
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
timp, doar o valență muzeistică. Problematica economie/cultură a fost puțin explo rată, deși conține un antagonism tradițional, mai ales pe cînd economia dezvolta teorii ale valorii, inclusiv în domeniul cultural. La rîndul lor, oamenii de cultură denun țau finalitatea mercantilă a economiei și intruziunea ei într-un domeniu pentru care nu are abilitare. Întemeietorii științei economice au manifestat mai curînd indiferență față de cultură, instituind o formă de război rece. Dar în condițiile de astăzi cele două domenii nu mai pot
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
doar unu, ca pe vremea lui Moise, acum sunt trei." Iar în continuarea ideii "lăcomiei", autorul profetizează: "Oamenii se vor mulțumi cu mai puțin, vor căuta fericirea în lucruri mai simple și mai umane. Vor fi mai religioși, mai puțin mercantili și mai puțin consumatoriști. Vor căuta mai multă hrană pentru suflet, pentru că vidul spiritual va crește. Sensul vieții pierde teren în favoarea sensului nimicului. [...]." Tiberiu Brăilean pune un diagnostic capital, care traversează ca un fir roșu întreaga carte: "Marea problemă e
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]