247 matches
-
puterii otomane și „îndelungatul supliciu al Porții începea”. Definirea mobilurilor politicii expansioniste orientale austriece ar fi incompletă dacă nu am lua în considerare și factorii de natură economică sau, mai bine zis, de politică economică. În secolul al XVIII-lea, mercantilismul austriac devine „program de guvernământ și temelie a politicii interne și externe austriece”. În preajma semnării tratatului de la Carlowitz, nota Ioan Moga, împăratul Austriei „a și mărturisit că socotește comerțul oriental ca cel mai important din Europa și că intenționează să
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
numai de c?tre filosofi. Este de ajuns s? ne uit?m la opozi?iile care se cristalizeaz? �n timpul primelor dezbateri din economia politic? ?i mai mult din demografie, care bulverseaz? convingerile cel mai bine stabilite, cum ar fi mercantilismul ?i populă?ionismul. Astfel, ipoteza unei suprapopul?ri a speciei umane produce spaim?. Opinia care biruie acum este aceea a englezului Malthus care, �n celebrul s?u Eseu (1798)*, sus?ine teza dup? care cre?terea spontan? a populă?iei
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
alteia. Spiritul comerțului Liberalii din secolele al XVIII-lea și al-XIX-lea credeau că spiritul războiului și cel al comerțului erau reciproc incompatibile. Multe războaie au fost duse de state pentru a-și îndeplini scopurile mercantiliste. După părerea lui Carr, "scopul mercantilismului... nu era să promoveze bunăstarea comunității și a membrilor săi, ci să mărească puterea statului, a cărei încarnare era suveranul... bogăția era sursa puterii, sau, mai exact, a capacității de a purta război". Până la războaiele napoleoniene, "bunăstarea, concepută în forma
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
statelor naționale suverane, care fac schimburi între ele ca unități economice coerente, devine încet-încet excepția, mai degrabă decât regula. Teoria neomercantilistă, care pune accentul pe maximizarea bogăției naționale, nu explică nici ea realitățile comerciale actuale. O descriere mai precisă este "mercantilismul corporativ", cu "interacțiuni comerciale controlate în interiorul și între marile grupări corporative și intervenția regulată a statului în cele trei blocuri majore din Nord pentru a subvenționa și a proteja corporațiile internaționale de proveniență locală și instituțiile financiare naționale" (Chomsky 1994
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
102, 103, 112, 115, 126 materialism, 224 materii prime, 90, 262 materialism istoric, 136, 137, 144, 145, 146, 147, 148, 149, 150, 153 mediu, 27, 41, 58, 98, 175, 210, 257, 258, 260, 261, 266, 273 mediu social, 211, 218 mercantilism, 78 mercantilism corporativ, 91 metafizică, 204 metodologie, 16, 37, 159, 163, 213, 222, 223, 227, 231, 237, 254, 278 mijloace de producție, 130 militarizare, 234, 240 mișcare feministă, 26 mișcări de secesiune, 140 modelul asiatic, 85 modernism, 212, 213, 276
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
112, 115, 126 materialism, 224 materii prime, 90, 262 materialism istoric, 136, 137, 144, 145, 146, 147, 148, 149, 150, 153 mediu, 27, 41, 58, 98, 175, 210, 257, 258, 260, 261, 266, 273 mediu social, 211, 218 mercantilism, 78 mercantilism corporativ, 91 metafizică, 204 metodologie, 16, 37, 159, 163, 213, 222, 223, 227, 231, 237, 254, 278 mijloace de producție, 130 militarizare, 234, 240 mișcare feministă, 26 mișcări de secesiune, 140 modelul asiatic, 85 modernism, 212, 213, 276 modernitate, 63
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Al. Ciocîlteu, Op. cit., p. 101. Curiozități financiare 1. Opere, p. 55. Bacovia vorbește uneori „tehnic” despre bani („într-un dulap dădu peste niște hîrtie monetă, necesară prezentului” - p. 349), ca preocupare curentă, dar și, alteori, sarcastic, cu repulsie, dezgustat că mercantilismul s-a extins și asupra sentimentelor, că „orice se vinde”, că „orice e marfă”. („Legendă”, - p. 177) 2. Opere, 3, ediție citată, p. 73. 3. File de jurnal, Selecție de texte de Mihai Neagu Basarab, Ed. Eminescu, „Mărturii”, 1982, p.
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
valorilor democrației pluraliste pentru a se putea vorbi de începutul unei ere noi, nu lipsită de fricțiuni, care e postistoria. Era un fenomen ce privește deocamdată lumea apuseană și el anunță o relativă uniformizare economică a diverselor zone, pe seama unui mercantilism ce va progresa încă multă vreme. Care este modelul uman al noii ere? S-au făcut deja speculații multiple, iar Fukuyama însuși admite că s-ar putea instala în lume un "plictis postistoric", care să provoace finalmente la existență, reactiv
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
excepție inițiativele de acest gen, care - afirmă ei - nu fac decât să încurajeze autenticul spirit civic, dorința de implicare în viața cetății, creativitatea și empatia. Voluntarul se vrea a fi un cetățean responsabil, un model de umanism, un inamic al mercantilismului, dovedind altruism și dedicânduse unei cauze în care crede fără a aștepta nimic în schimb. Iată de ce, întro societate dominată de spiritul negustoresc, voluntariatul pare a aduce un nou suflu. Deși puterea unui singur individ este limitată, apartenența la o
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
nu este considerat un aspect negativ, capitaliștii susțin că Sudul se poate dezvolta independent de Nord. O altă perspectivă este cea socialistă care consideră că prin imperialismul capitalist, țările Sudului au fost puternic afectate și blocate din dezvoltarea naturală. Iar mercantilismul „promovează ideea concentrării bogăției Ăca element al puterii), în timp ce socialismul promovează împărțirea ei mai largă."9 Nordul puternic industrializat, unde se află Occidentul, a acumulat o puternică stabilitate economică datorată atât producției în masă și respectiv a industrializării dar și
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
scoți obrazul în lume de rușine” veștile circulă repede și acest fapt poate fi uneori denigrator pentru omul cu bunul simț și cu orgoliu; p. 183, r. 26 : „doar și eu eram oleacă de fecior de negustor” și spiritul comercial, mercantilismul, pare a se moșteni pe linie genetică; p. 185, r. 30 31 : „dac-ai sta să faci voie rea de toate, zău, ar trebui de la o vreme s-apuci câmpii!” nu trebuie luate în seamă chiar toate relele ce se
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
prefacere și transformare în Europa apuseană. Italia, în mod deosebit, era o țară a contrastelor și a confuziei. Reprezenta tărâmul a numeroase conflicte ale unui Ev Mediu intrat în declin - lupta dintre împărat și papalitate, biserică și stat, feudalism și mercantilism, aristocrație și burghezie. Intelectualii și oamenii de litere au simțit această schimbare și au manifestat, concomitent, optimism și neliniște.”1 Situația descrisă este asemănătoare cu cea din Anglia: „Geoffrey Chaucer s-a născut la mijlocul unui secol care, la fel ca
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Vremuri bune Vremuri bune, revistă culturală - literară, apare la 1 mai 1925, sub conducerea unui comitet, redacția și administrația în strada Căpitan Costache nr. 15, Bârlad, ca „ o poartă deschisă asupra viitorului” pentru ca timizii „în fața meterezelor” să învingă „spiritul de mercantilism și de comercializare” manifestat „până în cele mai mici cute ale lite raturii noastre de astăzi.” Semnează în revistă versuri: George Tutoveanu, St. V. Ionescu, G. Chivăran - Răzvan, N. Bogescu, J. Laur, G. Nedelea, G. Pallady, George Maragos, Virgil Cârstescu, Ciprian
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
aliate, și când Japonia a intrat într-o dinamică regională a armelor cu China. La sfârșitul anilor 1990, disputele dintre SUA și Japonia au ajuns într-un punct decisiv din cauza efectelor crizei financiare est-asiatice și a orientării economice japoneze către mercantilism. Așadar, aspecte importante ale comportamentului Japoniei din această perioadă au dezvăluit tensiuni în relația cu alte puteri majore, și arată că țara a început să ia în considerare urmărirea unui rol mai asertiv în afacerile internaționale. Instituționalismul Potrivit teoriei instituționaliste
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
mult, dificultățile economice curente ale Japoniei o expun și o fac vulnerabilă în economia internațională. Acestea pot amenința viabilitatea relației de securitate americano-japoneză. Neorealiștii ar putea sugera că aceste presiuni vor duce, probabil, la creșterea stimulentelor Japoniei de a urmări mercantilismul și regionalismul închis. Contrar realismului mercantil, aceasta ar însemna că strategiile japoneze privind investițiile și acordarea de ajutor pentru China vor deveni mai rigide. La rândul lor, aceste evoluții economice vor susține rivalitățile chino-japoneze. În cele din urmă, orientarea către
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
101, 104, 110, 117, 155 GATT/OMC / 107, Grupul de Lucru de la Manila / 101 Hotărârea Dietei / 118 Insulele Kurile / 102, 117 Insulele Senkaku / 102, 124 integrarea / 46, 105, 108 investiții străine / 104, 127 keiretsu / 112, 114 marile puteri / 51, 118 mercantilism / 105, 115 MST / 99, 102, 106, 115-116, 128 NATO / 45, 107 OECD / 107 Okinawa / 100, 116 ONU / 103, 106, 124, 155 PLD / 113 Pearl Harbor / 169 PIB / 100 OMP / 103, 107, 124 politica externă (1989-1999) / 49, 99-119 profilul politic și
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
în istoria Germaniei, revoluția industrială îi va aduce acel "plus" de care avea nevoie pentru a se afirma ca putere economică, putere ce îi va susține efortul de unificare. La începutul secolului al XIX-lea Europa se situa în epoca "mercantilismului dezvoltat". Caracteristicile principale rezidă în monopolizarea comerțului, crearea unui număr impresionant de manufacturi, de companii comerciale, acapararea unor piețe noi, protecționism și sporirea stocurilor de metale prețioase. Se dezvolta o adevărată rețea de porturi, piețe și târguri europene. În Germania
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
efect structurant sigur, pe de o parte, prin afluxul de aur și consecințele sale inflaționiste, iar pe de altă parte, prin furnizarea cadrului individualismului liberal. Afluxul de aur din America se află la origine primelor reflexii economice detașate de morală (mercantilismul). Admițând dominația economiei asupra politicii ca fiind anterioară apariției chiar economiei, mercantilismul a ajuns astfel teoria economică dominantă a statelor, vorbind de încurajarea continuă a exporturilor pentru a obține aur, crezând în același timp că pot păstra și o politică
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
consecințele sale inflaționiste, iar pe de altă parte, prin furnizarea cadrului individualismului liberal. Afluxul de aur din America se află la origine primelor reflexii economice detașate de morală (mercantilismul). Admițând dominația economiei asupra politicii ca fiind anterioară apariției chiar economiei, mercantilismul a ajuns astfel teoria economică dominantă a statelor, vorbind de încurajarea continuă a exporturilor pentru a obține aur, crezând în același timp că pot păstra și o politică cât mai protecționistă posibil în interior, ilustrându-se absența unei legături între
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
din sărăcie și aceasta este calea creării de bogăție prin intermediul pieței libere. Termenul "țară în curs de dezvoltare" este frecvent utilizat în mod greșit când este aplicat națiunilor ale căror guverne au respins piețele în favoarea planificării centralizate, proprietății de stat, mercantilismului, protecționismului și privilegiilor speciale. Astfel de națiuni nu se dezvoltă, în fapt, deloc. Națiunile care se dezvoltă, fie că încep dintr-o poziție relativ bogată, fie că încep dintr-o poziție mai săracă, sunt cele care au creat instituțiile legale
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
sunt Statele Unite ale Americii, Regatul Unit și Canada. Care a fost diferența dintre societățile pe care le-au părăsit și societățile cărora li s-au alăturat? Libertatea de a concura pe piață. Cât de trist este pentru țările sărace că mercantilismul și restricțiile în țările lor de origine îi împing în străinătate, astfel încât nu pot sta acasă și îmbogăți vecinii și prietenii punând la lucru spiritul lor antreprenorial. În general, în țările cu piețe mai libere, cele mai mari averi sunt
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
a elitelor", fără ca nimeni să aibă un loc garantat sau să fie oprit de a accede în rândul acestora prin accident sau prin naștere. Fraza "bogații devin mai bogați și săracii devin mai săraci" nu se aplică pieței libere, ci mercantilismului și clientelismului politic, adică sistemelor în care proximitatea față de putere determină averea. În condiții de piață, experiența cea mai obișnuită este că bogații o duc bine (dar s-ar putea să nu rămână "bogați" după standardele societăților în care trăiesc
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
monetar internațional al acelei vremi (eta-lonul-aur) și a dus la prăbușirea cooperării economice internaționale. În loc să fie un regim al comerțului liber, sistemul economic internațional se caracteriza prin: protecționism, adică o politică națională ce privilegia piețele și producătorii autohtoni; și prin mercantilism, adică o politică ce subordona economia scopurilor politicii externe a țării respective. Încercările individuale de a exporta problemele economice cu ajutorul politicilor de genul "aruncă în curtea vecinului" au dus la o continuă agravare a crizei economice internaționale. Punerea în discuție
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
economie politică internațională modernă Începînd chiar cu primele sale studii de politică tehnologică și industrială, Gilpin credea că odată cu apariția statului-națiune și a economiei de piață puterea nu mai poate fi înțeleasă independent de baza economică. Această intuiție fundamentală a mercantilismului și marxismului este forța conducătoare a teoretizării sale: bogăția și puterea, precum și urmărirea acestora de către agent, sînt inextricabil legate. Pe baza acestei ipoteze, Gilpin oferă un tablou istoric al economiei politice globale din zilele noastre. Gilpin consideră că apariția unei
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
ce își are originea în orașele-stat din Italia) și pînă la Pax Britannica; este prima încercare a lumii moderne de a organiza o economie de piață la scară globală. Inovațiile tehnologice și organizaționale în domeniul războiului au contribuit la apariția mercantilismului - atît ca o formă de economie politică, cît și ca teorie. Producția prafului de pușcă, precum și dezvoltarea armatelor profesioniste depindeau de sistemul comercial (pentru a asigura furnizarea prafului de pușcă) și de bogăție (pentru a plăti armatele). De cealaltă parte
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]