626 matches
-
cu mâncarea lângă masa improvizată, apoi, după ce-și spălă mâinile alături de ceilalți, turnându-și reciproc, pe rând, apă dintr-un bidon vrede de plastic, purceseră cu toții la a-și etala, pe suprafața de OSB acoperită cu folia lui Mitiță, merindele aduse de acasă. Curând aceasta se umplu cu felii de pâine, salam, brânză, ceapă, roșii, castraveți și alte asemenea. - Stați așa! Nu mănincă nimeni! rosti cu voce ridicată nea Marin, parodiind un mod de exprimare autoritar cazon, în timp ce scoate din
BANCUL de LIVIU GOGU în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341970_a_343299]
-
inteligibilă decât originalul. Asta dovedește că n-a știut să păstreze ambiguitățile, că traducătorul a tranșat: ceea ce este o crimă. Emil Cioran - Bunul Dumnezeu Se îngrijește de noi, mai întâi, pentru viața cealaltă și după aceea, pentru aceasta. Paisie Aghioritul - Merindele noastre la vreme de primejdie sunt: spovedania, rugăciunea, postul, milostenia și dragostea. mitropolitul Antim Ivireanul - Câtă vreme trăiește, omul are multă treabă de făcut pentru îmbunătățirea sufletului lui și are dreptul să dea examene duhovnicești. Dacă moare și nu trece
CITATE MEMORABILE (104) de ION UNTARU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341998_a_343327]
-
de clopot între doi pereți de milă. Drumul de 10 metri, din casă până la ușa Bisericii, este lung. În timpul lui, trec două curse de țară, și țăranii coboară în fața Bisericii cu de-ale gurii, își trag sufletul, și pornesc cu merindele spre piață. Câte unul, se închină. În fața ușii Bisericii, femeia lasă brațul bătrânei să cadă. Scoate din șort cheile, și în întunericul dimineții, caută cheia cea bună. O încearcă. De reușește, ușa de fier se poticnește prin aer, și se
MĂTURA de JIANU LIVIU în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342537_a_343866]
-
Mare îi îndeamnă pe nepoții săi (cei cărora se adresează prin Omilia către tineri) să aibă în vedere educația structurată pe adevărul viu care propovăduiește viața veșnică și virtutea. El mărturisește: „Pentru această viață veșnică v-aș îndemna să strângeți merinde, mișcând, după cum spune proverbul, orice piatră de unde ați putea avea folos. Să nu ne temem că e greu și că e nevoie de osteneală! Să ne aducem aminte de înțeleptul care ne-a sfătuit că trebuie să alegem viața cea
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]
-
cu eșarfă iar moș Cotârlă, făcut pulbere din banii obținuți de la cei doi cercetători, stătea în primul rând și rânjea de ziceai că i-a venit pensia. La plecare primarul și consilierii, bucuroși din motive diferite, i-au cadorisit cu merinde pentru drum considerând probabil că de aici pleacă la Polul Nord, iar ei au dus captura și raportul cercetării tot la doamna Profiriu. Femeie cu simț practic, aceasta a vândut șarpele, cu tot cu borcanul în care îl primise, unei grădini zoologice. Rectorul
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341084_a_342413]
-
porc pentru că ai probleme digestive. Sinceritatea este principala armă cu care cineva poate învinge mizantropul din mine. Omul nu avea bani, pentru că mergea prin lume cum i-a trimis Hristos pe apostoli: nici două rânduri de haine, nici bani, nici merinde. Ca să fie treaba treabă, nu aveam în casă niciun leuț. L-am dus cu mașina până în Petroșani, bombardat cu scuze și implorări de iertare. În final, la coborâre, mi-a mulțumit pentru ospitalitate, sinceritate și și-a exprimat regretul că
Povestea ca viață. Jihad () [Corola-blog/BlogPost/337859_a_339188]
-
de grijă, Nicule, de viața ta!” Acolo, pe un Crâng de rai anume, Părinții mei mi-au dat să port un nume, Un nume poruncit de Dumnezeu Și-l voi purta în umbra lor mereu Ca pe o sfântă, vrednică merinde, Ce liniște înaltă mă cuprinde! Nu-i nicăieri în lume mai frumoasă Precum e toamna, toamna mea de-Acasă! Și-atâtea amintiri de ea mă leagă, Că îmi ajung o veșnicie întreagă! Când va fi vremea-n cerul ei rotund
TOAMNA DE ACASĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344390_a_345719]
-
dușmanii stau să pice pe noi. - Așa vom face, bunule rege și tată, zise Tarnita cu lacrimi în ochi. Plângeau femeile și copiii cu rânduri mari de lacrămi, dar porunca tarabostelui era mai presus de toate și, luând cu ei merinde și ce mai era nevoie, plecară unde li se spusese, având în frunte pe Tarnita, copila cea mică a lui Comanus cel Bun. Tarabostele cu ceata lui de luptători viteji se așezară pe dealurile din jur, așteptând pe romani. Și
POVESTEA TARNIŢEI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/343247_a_344576]
-
-o și a îndrumat-o cum să-și crească și îngrijească fata. Doar era prima ei naștere și pentru bunică prima nepoată. În această perioadă Ion nici nu a catadicsit măcar să vină să o vadă. Singurul care a venit cu merinde, a fost bunicul Vasile, bucurându-se sincer de nepoțica lui frumoasă și mai ales sănătoasă și bine îngrijită de cele două femei. - Lasă-l în pace fata tatii, tulă-n ceara mamii lui de zevzec, încercă bătrânul să-și încurajeze nora
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343118_a_344447]
-
-nhață diamantul catacombei. OM SUB SOVROM Sovrom-Petrol a fost întâi născutul; ´N omienouăsutepatru´ș´cinci, Luară păcura de sub opinci Și acesta fost-a numai începutul... Apoi: Sovrom-Transport, croit cu cnutul, Ca să ne ducă oi și cai, juninci, Porumb și grâu, merinde și pălinci, Sovrom-Tractor -acesta le-a fost scutul. Sovrom-Cărbune, apoi Sovrom-Metal, Sovrom-Kwarțit și, pentru propagandă, Un Sovrom-Film c-un Stalin genial, Trăgând la pipa veche-ntr-o verandă... Un Sovrom-Bank, la urmă, amical Leul sub rublă, ultima ofrandă. VENIREA RUȘILOR
SONETELE FRUNZEI NEGRE DE URANIU (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343175_a_344504]
-
unei șederi pe întreaga vacanță, până la culesul strugurilor la începutul lui septembrie. Seara, după ce își termina treburile gospodărești prin curte sau pe la câmp, cu recoltatul cerealelor, prășitul porumbului și al florii soarelui, tata înhăma cai și pornea spre noi cu merinde și să ne țină de urât pe timpul nopții. Eu ascultam, cum se aud de departe păcăniturile de la roțile căruței trase de cei doi cai tineri, Mircea și Cezar. Braica, cățelușa cea bălțată și cu picioarele scurte, era prima care îl
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
pe miriștea de ovăz. Șoarecii au adunat mari grămezi de boabe, pe care le-au acoperit întâi cu iarbă și apoi cu pământ. Nu mi-a fost greu să îndepărtez aceste învelișuri de protecție și să car cu traista de merinde boabele de ovăz la bordei. Într-o zi am reușit să fac un sac de asemenea grăunțe ideale pentru hrana cailor noștri. După aceste semne mi-a spus bunica, că trebuie să ne așteptăm la o iarnă foarte grea, cu
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
abdice Și-așa a dus-o-n Iviru, umil; Ea nu a stat ΄năuntru-ntre cârlige, Ci a venit la poartă-n chip subtil! Temându-se de foamete, bătrânii ... Temându-se de foamete, bătrânii Din Mânăstirea Iviru, pe vremuri, Strâns-au merinde multă, poame, gemuri Și n-au mai dat pomeni, de Hram, la unii Ce-au năvălit flămânzi și răi ca hunii Să ceară-o bucățică. „De nu, tremur Și mațele se strâng ca niște ghemuri De-ajuns-am să vânăm chiar și
SONETELE DE LA MUNTELE ATHOS de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343209_a_344538]
-
avântul, cartea unde lași cuvântul ca pentru suflet veșmântul... Norii negri ori albaștri sunt mătasea dintre aștri și nectarul dulce-al florii, apa de la roata morii... Eu sunt cupa de lalea, sunt o gaură-n curea, închisorii o zăbrea și merinde în boccea... Sunt o apă curgătoare, cânepă pusă-n vâltoare, lacrimă la supărare, îngerul cu suflet mare.... Sunt nisipul ce respiră, chipul oglindit pe miră murmurul lăsat de liră, perla scoicii ca safiră... Sunt țărână pe mormânt, o șuviță grea
EU SUNT de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378965_a_380294]
-
unei șederi pe întreaga vacanță, până la culesul strugurilor la începutul lui septembrie. Seara, după ce își termina treburile gospodărești prin curte sau pe la câmp, cu recoltatul cerealelor, prășitul porumbului și al florii soarelui, tata înhăma cai și pornea spre noi cu merinde și să ne țină de urât pe timpul nopții. Eu ascultam, cum se aud de departe păcăniturile de la roțile căruței trase de cei doi cai tineri, Mircea și Cezar. Braica, cățelușa cea bălțată și cu picioarele scurte, era prima care îl
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
pe miriștea de ovăz. Șoarecii au adunat mari grămezi de boabe, pe care le-au acoperit întâi cu iarbă și apoi cu pământ. Nu mi-a fost greu să îndepărtez aceste învelișuri de protecție și să car cu traista de merinde boabele de ovăz la bordei. Într-o zi am reușit să fac un sac de asemenea grăunțe ideale pentru hrana cailor noștri. După aceste semne mi-a spus bunica, că trebuie să ne așteptăm la o iarnă foarte grea, cu
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
Ediția nr. 1566 din 15 aprilie 2015. Din răsărit se-nalță soarele De mână cu Dumnezeu, Vesel îmi coboară -n casă Aducând lumini din Empireu. Îl invit cu plăcere la masa Și-i dau bucate din desaga lui, În poala, merindea mea săracă Stropita -i cu lacrima cerului . Perdele sunt unse cu lumina Suflare lină, lucie , sfioasa, Coboară pe fruntea dimineții Și leagănă-armonii prin casă. Uimită stau, privesc cu nesaț, O rază jucăușa furată de vânt Ce- mi luneca domol pe
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
zaiafet. Băurăm la masa vin d-ăl negru ... Citește mai mult Din răsărit se-nalță soareleDe mâna cu Dumnezeu,Vesel îmi coboară -n casăAducând lumini din Empireu.Îl invit cu plăcere la masăși-i dau bucate din desaga lui,În poala, merindea mea săracăStropită -i cu lacrima cerului .Perdele sunt unse cu luminăSuflare lină, lucie , sfioasa,Coboară pe fruntea diminețiiși leagănă-armonii prin casă.Uimită stau, privesc cu nesaț,O rază jucăușa furată de vântCe- mi luneca domol pe braț,În priviri , în
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
douăzeci și nouă ale lunii decembrie grupul de studenti se întâlni în București. În Gară de Nord era o forfota de nedescris. Urcară în trenul care mergea spre Câmpulung Muscel, apoi intrară în compartiment, unde și-au înghesuit rucsacurile cu merinde și haine de schimb. Locomotivă se puse în mișcare. Gabriela și Adrian, vechi cunoștințe și prieteni cu Marius, șeful grupului, doreau să petreacă împreună revelionul la Cabană Cuca din masivul Iezer-Păpușa. Gabriela era într-o situație specială, deoarece purta în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
douăzeci și nouă ale lunii decembrie grupul de studenti se întâlni în București. În Gară de Nord era o forfota de nedescris. Urcară în trenul care mergea spre Câmpulung Muscel, apoi intrară în compartiment, unde și-au înghesuit rucsacurile cu merinde și haine de schimb. Locomotivă se puse în mișcare. Gabriela și Adrian, vechi cunoștințe și prieteni cu Marius, șeful grupului, doreau să petreacă împreună revelionul la Cabană Cuca din masivul Iezer-Păpușa. Gabriela era într-o situație specială, deoarece purta în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
zbârlește pe sub pene, foamea iarăși o atacă; Cu atenție ochește-un șoricel pierdut prin zonă, Care-o scoate-ntr-o clipită, azi, din karma-i monotonă. Hăt, departe, lupul țipă, ascuțit și el de foame, A visat întreaga noapte doar merinde, chiar și poame; Și-ar schimba meniul, însă-i bate vântu-n buzunare, N-are-un chior depus la bancă,-n consecință: „pa, mâncare!”. Veverița e posacă, iarna i-a bătut la ușă, Însoțită și de neamuri, până și de o mătușă; O să
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
zbârlește pe sub pene, foamea iarăși o atacă;Cu atenție ochește-un șoricel pierdut prin zonă,Care-o scoate-ntr-o clipită, azi, din karma-i monotonă.Hăt, departe, lupul țipă, ascuțit și el de foame,A visat întreaga noapte doar merinde, chiar și poame; Și-ar schimba meniul, însă-i bate vântu-n buzunare,N-are-un chior depus la bancă,-n consecință: „pa, mâncare!”. Veverița e posacă, iarna i-a bătut la ușă,Însoțită și de neamuri, până și de o mătușă;O să
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
secund pe vasele lui, un fel de Sancho Panza ardelean, era un slugoi perfect. El s-a ocupat de toate pregătirile excursiei. A cumpărat alimentele necesare, inclusiv câteva sticle de whisky. În tradiție ardelenească, și-a adus cu el și merinde: slănină, ceapă, niște brânză de oaie bine învelită în celofan și...pălincă. Traseul excursiei l-a stabilit Crăian: Plecarea, de pe mult iubitul lui lac cu amintiri, Herestrău. Apoi, Canalul București-Dunăre (făcut de Guvern, ca să aibă loc de ispășire numărul tot
TREI ÎNTR-O ARCĂ, PLUS COCOŞUL de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380983_a_382312]
-
flota mea, a exclamat căpitanul, va fi o excursie de vis. Căpitanul a dat drumul la motor. După nici o jumătate de oră, i-a prins foamea. Au găsit un refugiu, ca cele de pe autostrăzi. Emil și-a desfășurat pe masă merindea adusă de-acasă. A crestat slana și ceapa cu o brișcă și i-a poftit la masă. Întîi, a sorbit un pahar de pălincă. Așa se obișnuiește în Ardeal, ca nu cumva musafirii să creadă că în sticlă e ceva
TREI ÎNTR-O ARCĂ, PLUS COCOŞUL de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380983_a_382312]
-
și la casa lui. Ca să încerce să uite de nenorocirea sa, Nerun a hotărât să părăsească definitiv satul și să plece în lumea largă. După ce a mai trecut odată pe la mormântul Monei și și-a luat adio, și-a pus merinde într-o traistă, și-a îmbrățișat fratele și a plecat la drum lung. Când puterile i-au slăbit de oboseala mersului, s-a oprit pe malul unei ape, s-a întins pe iarbă și a adormit ca un om trudit
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374586_a_375915]