312 matches
-
orbitoarele discoteci orășenești. Ineficienta intervențiilor statului în problema integrării țiganilor este vizibilă, deși resursele financiare ale instituțiilor guvernamentale nu sunt deloc neglijabile. Politicile welfare state sunt însă rareori garantul unei juste emancipări sociale, care nu poate exista fără ideea de meritocrație. Va putea face ceva cultura de masă pentru tinerii români și țigani? Poate doar sportul, în măsura în care acesta păstrează regulile fairplay-ului și criteriul competiției deschise. Niciodată însă micii idoli și marile „staruri” de mahala - de la Michael Jackson și Madonna la
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
o dată În plus și de ciudă. Și aici funcționează la fel de bine un principiu general de viață sub comunism: se descurcă fiecare cum poate, corupția e o vitejie la fel de comună ca frica, ca perspectiva Înfometării și ca minciuna oficială. Competiția, virtuțile meritocrației și ale concurenței naturale sînt deturnate spre acest teritoriu mai sigur al mitei. Toată povestea funcționează ca o compensație psihologică: atîta vreme cît fenomenul există, nutrești speranțe că Îți poți aranja un destin mai prielnic, că poți obține beneficii Într-
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Stat, iar mass-media ne-a ucis orice urmă de bun-simț și speranță!? Că te simți inutil, pur și simplu vinovat că ești încă viu când ieși la pensie, ai senzația că „țara te vrea mort“, iar tot ce ține de meritocrație, spirit concurențial, demnitate profesională și frumusețe etică se sufocă sub talpa corupției generalizate, a neofanariotismului, clientelismului și nimicniciei!? Că generația mea supraviețuiește în absența ideii de viitor, în deriziunea grotescă a prezentului, cu tristele fantasme ale trecutului!? Și că mă
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
ca lege suprem-infailibilă, să „se descurce“ la foc mic, sub coviltirele șatrei, cu meditațiile ca învățământ paralel ș.a.m.d. - pe scurt: să supraviețuiască și nu să trăiască -, cui să-i mai ceri limpezimea mentală de a considera liberalismul, concurențialitatea, meritocrația, cultul muncii, spiritul civic ș.cl. drept valori superioare pungășiei, decerebrării și improvizației ca fel de a fi? O masă de ma nevră cu creier de plastilină, pe cât de nevolnică, pe atâta de isterică. Noroc, însă, că întâmplarea mi-a scos
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
împotriva UE ș.a.m.d. Se visează o Europă socialistă, antiamericană și (deci) filorusă, pradă unor vechi și (demonstrat) falimentare utopii bolșevizante. Egalitarismul ucigaș de valori, relativismul alienant, anticreș tinismul pustiitor de suflete, laxismul disolutiv, fobia la ierarhie, tradiție și meritocrație, iconoclastia distrugătoare de patrimoniu, de specific etno geografic - toate acestea sufocă sulfuros sfera blogurilor. Mare parte din junimea inconștientă, căreia, ca-n Mai-ul parizian din 1968, i s-a urât cu binele, face apel la Troțki, Mao și Che
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
putere socială bazată pe cunoaștere și pe poziția în administrarea întregului sistem social-economic. Ea promovează în principal cele trei valori fundamentale ale modernității: competență științifică, tehnică și administrativă, caracteristică oricărei tehnocrații moderne, consens științific, tehnic și administrativ și solidaritate internă. Meritocrația reprezenta o dimensiune centrală a ideologiei sale. În ceea ce privește modelul de societate, tehnocrația nu avea o perspectivă clară, oscilând între Occidentul capitalist și un socialism bazat pe raționalitatea tehnică, pe valorile intelectuale și pe o democrație care să elibereze tehnocrația de
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
La acest tratament nu se supune studierea altor mari orientări în teoria politicăxe "„teoriepolitică". Acest tratament prin contraatac la ideologiexe "„ideologie" ignoră voit spulberarea mitului neutralității și obiectivității științifice. Atunci când, de exemplu, sunt promovate politici afirmativexe "„politici afirmative", este invocată meritocrația drept unic principiu corect de promovare într-o instituție, mai ales într-una academică. Meritocrațiaxe "„Meritocrație" poate să devină un mit, sugerând că șansele egale chiar există. Chiar și stilul de educație universitară exprimă o permanentă contraofensivă la adresa educării fetelor
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
prin contraatac la ideologiexe "„ideologie" ignoră voit spulberarea mitului neutralității și obiectivității științifice. Atunci când, de exemplu, sunt promovate politici afirmativexe "„politici afirmative", este invocată meritocrația drept unic principiu corect de promovare într-o instituție, mai ales într-una academică. Meritocrațiaxe "„Meritocrație" poate să devină un mit, sugerând că șansele egale chiar există. Chiar și stilul de educație universitară exprimă o permanentă contraofensivă la adresa educării fetelor spre autoafirmare și competiție. Mollerxe "„Moller,Carol" (2002, pp. 161-167) remarca, de exemplu, faptul că studentelor
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
reală în privința muncii casnice, a diferenței de venituri și inegalității de acces la puterexe "„putere" și resurse. Rămânând gospodine și mame în exercițiu, femeile nu pot să fie competitoare egale pe piața muncii, au un handicap real în competiție. Meritocrațiaxe "„Meritocrație" invocată ca principiu liberal se aplică celor eliberați de activitățile de hrănire și îngrijire. Sfera privatăxe "„sferaprivată" a familiei nu are aceleași înțelesuri pentru femei și bărbați, nici timpul liber (viața de acasă este tratată ca relaxare și refacere după
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Aceasta distribuție se face pe baza calificărilor dobândite școlile și nivelurile educaționale absolvite care documentează și sprijină pretenția de profesionist (expert) într-un anumit domeniu. În mod ideal, aceste procese de selecție, distribuție și demonstrare a calificării lucrează ca o meritocrație, termen care provine din cuvântul "meritocracy" al limbii engleze și care înseamnă "regula meritului". Meritocrația desemnează un sistem în care persoanele capabile și talentate sunt recompensate și avansate în ierarhia socială. Cu alte cuvinte, oamenii sunt distribuiți în poziții sociale
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
și sprijină pretenția de profesionist (expert) într-un anumit domeniu. În mod ideal, aceste procese de selecție, distribuție și demonstrare a calificării lucrează ca o meritocrație, termen care provine din cuvântul "meritocracy" al limbii engleze și care înseamnă "regula meritului". Meritocrația desemnează un sistem în care persoanele capabile și talentate sunt recompensate și avansate în ierarhia socială. Cu alte cuvinte, oamenii sunt distribuiți în poziții sociale potrivit abilităților și corespunzător cu ce ei au învățat. Când educația operează ca o meritocrație
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Meritocrația desemnează un sistem în care persoanele capabile și talentate sunt recompensate și avansate în ierarhia socială. Cu alte cuvinte, oamenii sunt distribuiți în poziții sociale potrivit abilităților și corespunzător cu ce ei au învățat. Când educația operează ca o meritocrație adevărată, ea totodată acționează ca o sursă a mobilității sociale. Pentru tinerii de astăzi, este virtual imposibil să dobândească un status înalt fără o educație considerabilă și niveluri de calificare profesionale care sunt reclamate de o anumită ocupație. Educația pentru
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
viața poate fi foarte dificilă nu numai în adolescență, dar în unele cazuri, în întreaga viață. 10.1.3. Școala și oportunitățile egale Așa cum am văzut la început, funcționaliștii cred că unul din scopurile educației este să opereze ca o meritocrație. Pentru a face acest lucru școlile trebuie să creeze oportunități egale. Întrebări serioase au fost ridicate chiar de către funcționaliști, dacă școlile lucrează în acest fel. Desigur, școlile nu produc rezultate egale: copiii din clasa de mijloc, în medie, urmează mai
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Acestea sunt câteva din dificultățile majore care Împiedică realizarea unui management eficient În Învățământul superior În privința selecției candidaților. Dar, presa a menționat dese ori și existența unor cadre didactice universitare cu o slabă pregătire profesională, promovate nu pe criterii de meritocrație, fapt pentru care se apreciază că doar 15-20 la sută dintre profesori și conferențiari corespund standardelor europene. Una din carențe o constituie promovarea didactică pe criterii de rudenie. Desigur, de aici calitatea slabă a absolvenților Învățământului superior și imposibilitatea asigurării
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
un program difuz al unui model pedagogic) erau educați în sensul respectării femeilor și tindea să traducă această valoare într-un decalog virtuos al comportamentului cotidian 50. Mai era și un alt punct important, în acel model de educație civică; meritocrația. Cu toate că acest principiu a fost criticat prin teorii de slabă factură de către preopinanții "oameni de știință" neonaziști, acesta era valoarea centrală pe care și-o asuma până la nivelul raporturilor dintre elevi. O clasă de 30 de elevi era împărțită în
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
descompunere, Gorbaciov s-a ocupat mai întâi de ceea ce a considerat el ca fiind contravalori, spre exemplu alcoolismul și birocrația. În faza de recompunere a pus accent pe două valori-cheie: glasnost și perestroika. A încurajat valori ca eficacitatea, autonomia, responsabilitatea, meritocrația. În sfârșit, a ajuns la concluzia că socialismul sovietic era de nereformat și a fost obligat să recunoască necesitatea schimbării regimului. Putem să ne imaginăm cel puțin trei atitudini față de valorile abandonate: unii neagă că le-ar fi profesat (ceea ce
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
pulbere. În teritoriu e foarte multă dezarticulare internă, nu se lucrează la un sistem de alianțe și domnește o atmosferă de căprărie. Toate partidele noastre mari suferă de același principiu dominant: "dai banul, iei ciolanul", care exclude orice urmă de meritocrație. Or, lumea s-a prins, lumea nu mai are răbdare. E prea mare sărăcia. Au fost uitați oamenii. Par mai mulți cei răi decît cei buni. Or, asta înseamnă căderea unui popor, stingerea. Este suficient ca cei buni să nu
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
informații cui plătește mai bine și a asigura protecție informativă unor "băieți deștepți" ș.a. Încă există o majoritatea transpartinică aflată pe funcțiile de conducere ale acestei țări care provine din servicii, este propulsată și susținută de acestea. Aceasta nu este meritocrație, ci spionită. Este și ea o explicație pentru incompetența cu care a fost condusă această țară și pentru rezultatele ei: calitatea clasei politice, a actului de justiție, sărăcia în care se zbate majoritatea populației etc. Cu ce obraz mai și
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
curând cu plăcerile timpului liber și cu viața relațională decât cu activismul profesional. Aceste observații nu trebuie în niciun caz să dea apă la moară acelor teze care analizează munca drept o valoare pe cale de dispariție. În societățile bazate pe meritocrație și spirit mercantil, indivizii continuă, în număr copleșitor, să se definească prin funcția lor profesională, care constituie un pol de referință majoră, un vector central de structurare a vieții personale și sociale. Chiar dacă fericirile private polarizează tot mai mult aspirațiile
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
trecerea de la un ciclu școlar la altul), să suporte un astfel de calvar este una dintre cele mai mari perversități ale învățământului românesc. Cred că procesul de recrutare și de selecție a elevilor este unul defectuos, clădit pe principiile unei meritocrații abstracte, pe capabilități afișate care nu iau în calcul circumstanțe și evoluții posibile. La nivelul factorilor de decizie, dar și al mentalului unor profesori, se lucrează pe mai departe cu un model abstract de elev, unul ideal, cel din manualul
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
toate prin ceea ce el anunță!). Totuși, lumea noastră a acreditat așa ceva din nevoia de a asigura o formalizare în ceea ce privește repartizarea statutelor și a meritelor fiecăruia. Diploma a distrus și a înlocuit vechile privilegii moștenite ereditar sau prin cutume socioculturale. Principiul meritocrației, susținut de diplome, s-a generalizat în perioada modernă. Nu ne mai miră deloc faptul că, astăzi, cine are carte are parte! Dacă în ceea ce privește competențele domestice subzistă o sumedenie de criterii și de sisteme de referințe (când este cazul să
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
publici cu stil pragmatic încearcă să ajungă la un compromis între cei patru factori ce caracterizează stilul de lucru al funcționarilor publici: munca în structura serviciilor publice, conformitatea cu standardele profesionale, managementul propriei cariere, satisfacția profesională. Longevitatea în structurile birocratice. Meritocrația constituie o altă sursă de putere pentru birocrație. Deoarece concedierea funcționarilor publici este extrem de dificilă, aceștia pot rămâne în structură până la pensionare. Au avantajul longevității în birocrație comparativ cu oficialii aleși care vin și pleacă, ceea ce le conferă birocraților o
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
recunoaștem că strămoșii noștri au venit în America cu o ideea importantă în minte: doreau dreptul egal de a fi inegali. Doreau să fie judecați după performanțe și să aibă șansa de a se afirma în America. Mulțumită lor există meritocrația din ziua de azi, în care oamenii sunt judecați după ceea ce fac. Jack era un manager care încerca permanent să se asigure că toată lumea care muncea pentru el era fericită. Încerca să echilibreze totul și nu reușea să vadă că
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
și profit, oamenii își primeau partea. Feriți-vă să dați bani doar pentru că cineva a stat mult prin preajmă. S-ar putea să fie cei neproductivi oameni. +++ TEMĂ „O mai mare vechime nu înseamnă mai multă productivitate. Voi crea o meritocrație și voi plăti oamenii pe baza performanței, nu a longevității”. Scrieți acest lucru pe un carton de 3 × 5. Acum, creați un plan nou care să reflecte performanța, nu vechimea la locul de muncă. +++ +++ Epilog Tom Peters, faimos autor și
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
neprivilegiați, ci, mai degrabă, a perpetuat o luptă surdă pentru câștigarea privilegiilor de către cei oprimați de la ele, fără nicio considerație față de merit sau de valoare. Un fel de înlocuire a partizanatelor, în loc de o evaluare a meritelor celor ce obțin privilegii! Meritocrația nu există decât în societățile liberalizate din Occident... Dacă în Evul Mediu privilegiile erau conferite pe baza unor distincții, în societatea modernă privilegiul politic este mai mult o formă arbitrară și partizană de instituire a puterii, mai ales în cadrul unor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]