1,742 matches
-
să ia act de decizia CCR de invalidare a referendumului. Este un act solemn prin care soluția oferită de șase judecători incoruptibili, curați ca lacrima, adevărate repere de moralitate ale societății românesti și al căror discernământ este mai presus de meschinele patimi politice, învinge votul unei majorități zdrobitoare, de 88%, a participanților la referendum și instituie o Românie imaginară, cu 23 de milioane de locuitori, înlăuntrul frontierelor sale. Pentru ca să accepte această decizie, poporul român trebuie să fie convins că singurele argumente
Vosganian cere judecătorilor CCR să dovedească că votul lor nu este viciat () [Corola-journal/Journalistic/42701_a_44026]
-
alte cuvinte, din buzunarul simplului cetățean. Cu ce-am greșit, Doamne, de trebuie să-i plimbăm pe Întreg mapamondul pe toți parveniții care se dau mari reprezentanți ai noștri, dar de fapt se reprezintă doar pe ei și interesele lor meschine. Am tot glumit 25 de ani pe seama plimbărilor celor 2 (doi - numai doi - Însoțiți de suita corespunzătoare, bineînțeles). Am tot glumit și am zâmbit Îngăduitori sau enervați câteodată; dar am văzut și am simțit de fiecare dată, după o astfel
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
a pomenit-o - în mod neutru - în monumentala sa monografie despre Mircea Eliade. Au citat-o, direct de la sursă, și unii cercetători români, fără intenția de a o folosi ca muniție ideologică. Constantin Noica a refuzat să mai răspundă „obiecțiilor meschine“ ce se pot aduce cursurilor lui Nae Ionescu, anume că au prea des idei ale altor autori, fără ca numele lor să fie citate. Singura reacție din această perioadă despre care avem știre până acum este cea a lui Vasile Băncilă
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
găsi singure drumul mai departe și eu am să mă trezesc într-o zi în fața lucrului împlinit: cartea pe care v-o dăruiesc din toată inima vouă, celor împilați, hăituiți, cinstiți, debusolați, vânduți pe un pumn de arginți, pentru interese meschine de neoameni, avari, egoiști, parveniți ș.a.m.d. Dar și acestora le doresc să învețe ce înseamnă iubirea, faptele luminoase, gândul bun, calea adevărului și dreptății. Fie ca “Lucrătorul” să-mi aștearnă gândurile cuminți și ordonate pe hârtie, fie ca
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
scurtă de timp, din neglijență și nepăsare, distrugerea identității noastre culturale. Cel mai dureros: cu premeditare! Cei cărora, având pâinea și cuțitul în mână, ar fi trebuit să le pese, nu au făcut altceva decât să-și urmărească propriile interese. Meschine, din păcate! Monumente istorice și de arhitectură aflate în paragină, instituții de cultură la limita supraviețuirii, într-o lume în care banul dictează totul, oameni de cultură umiliți la propriu, prin imposibilitatea de a-și manifesta menirea, într-un cadru
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
de ce, din zori și până seara, drepții proclamă adevărul și exclusiv adevărul? Pentru că minciuna presupune inteligență, disimulare, memorie. Minciuna îmi slujește să trăiesc voluptuos libertatea și să uit că are și ea o limită. Adevărul dimpotrivă, înseamnă constrângere, prezență și meschină confruntare. El insinuează mereu că noi suntem doar doi copii exaltați și isterici... (Mab) Poetul apără cu îndărătnicie iluzia, atunci când aceasta este amenințată de adevăr: Mă apropii, lipesc buzele de geamul mat: "Vrei să știi motivul, adevărata cauză pentru care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
în aur și culori ca o bucurie descopăr un obraz tânăr și veșnic nevinovat de timpul care demult a plecat. Stăruie în respirația mea, gesturile își fac loc în timpane rămân în timp, ca sfintele icoane. În casele mici și meschine și-n marile saloane, iată! nu mă mai miră că la plecare versurile cad triste din liră. Și galeria este de vânzare în lumea prezentă de bacara, lipsită de soare, în ceașca de cafea vor seca amintirile. Icoane vechi De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
vehemență, anumite sentimente și prejudecăți ale compatrioților cu care ei vin în contact permanent. Când postul se află în altă țară consulii par convinși că prestigiul țării lor ar putea fi angajat în animozități "de stat", care, altfel, ar apărea meschine, mai ales atunci când sunt privite de acasă, de la Londra, Paris sau Berlin. Dl. de Bismarck, care era uneori agasat de agitația agresivă a subordonaților săi (considerând că sub demnitatea lui să folosească "măciuca lui Hercule pentru a zdrobi doar un
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
spune repede OK, păi atunci hai că poate ne vedem mâine-seară, acuma trebuie să nchid. Și tranc. Gata. Game over. Nebuna lasă celularul jos. Pe pat. Stă. Simte durerea din stomac. E o durere mai puțin plăcută și mult mai meschină decât fluturii ăia din stomac. Fluturii s-au transformat în molii. Du rerea e concretă. Se cheamă foame. Sau che marea stomacului. Să caut ceva de mâncare. Pașii ei sunt nesiguri pe holul hotelului. Coboară scările care duc spre recepție
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
mână. Piticul ține în mâna dreaptă o imensă monedă de argint, pe care o rostogolește încontinuu de pe un deget pe altul, cu o mișcare precisă. Miș carea asta pare să aibă loc independent de voința lui. Indiferența celorlalte părți ale meschinului său trup creează iluzia că mâna cu moneda se mișcă singură. Mâna pare să fie animată de o viață și de o voință proprie. Iar moneda se rostogolește fluid peste degetele lui. Uită-te în stânga, spune norul. Omul fără față
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
status) pe care societatea îl alocă unui suferind de-o anumită boală. La limită, putem vorbi chiar de asocieri spontane (lăsăm la o parte pe cele voluntare) ale suferinzilor de variate boli, constituite în vederea apărării bolii lor, datorate, poate, și meschinului (dar firescului) sentiment de ușurare a suferinței când vezi și pe alții suferind de aceeași boală. E și ceva magic aici, legat de speranța inconștientă a diluării bolii, a răului care te afectează. Idealul de în-sine sub care ni se
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
altfel nu sunt capabil să-mi asigur un bilet de intrare în casele oamenilor. Am devenit grosolan cu timpul. Am învățat să vorbesc urât. Însă a fost cincizeci la sută, ba nu, șaizeci la sută, amăgire jalnică. O stranie înșelătorie meschină. Cât despre „oameni“, am fost catalogat drept persoană mărginită și plină de sine și am reușit să-i irit pe toți cu aerele mele. Nu s-au simțit niciodată bine cu adevărat în compania mea. Pe de altă parte, acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
imediat cu doctrina politică și economică, dând naștere la o harababură de nedescris. Presupun că și Mefisto ar fi șovăit să transforme un enunț atât de absurd în doctrină... Afront adus conștiinței sale. Toți oamenii sunt la fel. Ce observație meschină! Expresie umilitoare care înjosește oamenii. Lipsă de mândrie. Ceva care te face să abandonezi orice efort. Pentru marxism, omul muncitor are prioritate. Nu spune că toți oamenii sunt la fel. Democrația proclamă demnitatea umană. Nu se afirmă că toți oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
analizând și unele aspecte "formaliste" ale muncii de traducere. Primul care se pronunța era Cezar Petrescu 31, care se putea lăuda, nu numai la Cartea Rusă, cu o bogată experiență de traducător. După o trecere - "canonică" - în revistă a produselor meschine, prost croite, ciuntite și fără perspectivă ale "industriei deșeurilor literare" de dinainte de 1944, Cezar Petrescu vorbea despre soluția utilizată de edituri la finele anilor '40: acel binom traducător-stilizator, ce presupunea un sistem complex de confruntări și revizuiri ale textului, uneori
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
fi vedeta (sau a fi fost) vedeta în România e (sau a fost) doar despre farduri, tocuri și mofturi. Rezultatul ? Va fi același - niște unii vor da share și mă vor toca pe paginile lor atât de mărunt și de meschin și vulgar, încât seară vor adormi fericiți că a mai trecut o zi grozavă în viața lor - au făcut-o praf pe Raduleasca. Cu fi-miu am o joacă, în fiecare seară, înainte de culcare - ce a fost cel mai frumos
Mihaela Rădulescu, nud pe Facebook by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/72027_a_73352]
-
o perioadă mai lungă, imposibilității de-a publica. La anii ce s-ar fi cuvenit a fi ai elanului, ai încrederii în forțele proprii și în proiectele creatoare, vocii literare i se punea căluș iar vieții i se opuneau obstacole meschine însă care păreau insurmontabile, de la sărăcie și izolare la prigoană. Deși despărțiți de un interval de vîrstă și de distanța geografică, îmi dau seama că-mi pot stabili cu d. Chihaia similitudini existențiale în cadrul deceniului șase, al Răului inflorescent. Neputîndu-și
Analogii existențiale by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8726_a_10051]
-
Imaginea este teribilă dacă luăm seama că acesta e fost destinul din postumitatea imediată a cele mai strălucite minți dintre cîte a trăit pe aceste tărîmuri pare-se, totuși, românești. Însă nu avem de ce să ne indignăm prea tare de meschina întîmplare postumă, întrucît ființa poetului se sustrăgea deja vicisitudinii ingrate a oamenilor, mutîndu-se definitiv în cuvintele operei. E adevărat însă, că ceea ce s-a întîmplat atunci într-un sens propriu mai apoi se repetă mereu în sens figurat, fiincă potăile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8771_a_10096]
-
o voluptate de natura masochismului și exhibiționismului: "darea în vileag a daimonului, numirea atîtor plăgi ale spiritului / nu cunoaște nimic din voluptatea ce o încearcă cineva înfățișîndu-și părțile rușinoase ale sufletului" (ibidem). Și nu se află în chestiune doar Răul meschin, cel de toate zilele, ușor identificabil și recuzabil, ci și Răul major, acea teribilă energie a distrugerii și a autodistrugerii care e apanajul lui Lucifer, Înger al tenebrelor, greu de stăvilit în lucrarea sa ce se insinuează în destinul nevolnicei
Miza spirituală by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8810_a_10135]
-
Mare e nociv pentru chiar ideea națională. La care eu, unul țin, ca și Dan C. Mihăilescu. Un fragment din jurnalul lui Mircea Zaciu e aproape dureros pentru toți cei cărora le pasă de istoria și cultura noastră, dincolo de regia meschină și ideologia frauduloasă a epocii: "Vizită la Prodan. Vizibil fericit că i-a apărut Horea. O muncă de peste patruzeci de ani - o viață! A scotocit toate arhivele, dar e nemulțumit că au mai rămas documente nedescoperite. La Viena, ca și
Îndreptar pătimaș by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8839_a_10164]
-
de le-gătură sunt rostite într-un mod care le face de nerecunoscut. Din nefericire, tragedia se amplifică ceas de ceas, cu apariția fiecărui nou "formator de opinie" pe canalele de televiziune. Nu-mi pot alunga gândul că cineva, un demon meschin, își bate joc de noi. Priviți-i și ascultați-i pe Adrian Ursu, Victor Ciutacu, Pavel Lucescu și aveți foaia de temperatură a unor televiziuni a căror menire fundamentală e să producă ceață, cât mai multă ceață. Când Ion Cristoiu
Eminescu, șef de sindicat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8881_a_10206]
-
Vulpescu? La câte "baluri de cristal" și la câte recepții fastuoase au loc lunar în București, la câte vânători în stil mare și la câți milionari în dolari avem, poate se va găsi măcar unul care să gândească dincolo de cercul meschin al propriei lăcomii. Și-ar mai spăla din păcatele îmbogățirii în stil turbionar, produse cu complicitatea funcționarilor statului și pe spinarea fiecăruia dintre cetățenii acestei țări. Ca să fiu sincer, nu mă aștept la nici un rezultat. Ba chiar presupun că Eminescu
Eminescu, șef de sindicat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8881_a_10206]
-
profil psihologic pe măsura făcăturii la care s-au pretat îți provoacă autentici fiori de plăcere. Aproape că începi să tremuri de satisfacție numai închipuindu-ți cum le va arăta chipul citindu-ți perdaful. Sînt atît de jalnici în dorința meschină cu care vînează succesul că te apucă pofta de a-i acoperi cu toată batjocura acestei lumi, o batjocură pe care o vei savura pe îndelete și copios, ca într-un spectacol în care nu numai că vei trăi bucuria
Telenovelă cu Heidegger by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9880_a_11205]
-
drept nu se poate să nu știi că ironie vine din greacă, de la eironeia, care înseamnă întrebare. Or, eironeia, sau întrebarea, a fost unul dintre mijloacele dialectice privilegiate ale lui Socrate, prin care își învăța discipolii. De aici până la deprinderea meschină de a lua peste picior oamenii, e o cale lungă de tot..." (pp. 34-35) O trăsătură specifică a firii românești, excelent sesizată de Constantin }oiu, este combinația destul de surprinzătoare dintre comic și lașitate. Exemplul dizgrațios este furnizat de o întâmplare
Cămara secretă a prozatorului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9959_a_11284]
-
comunistă a fost criminală și ilegitimă "din prima până în ultima clipă". Fiecare dintre acești intelectuali nehotărâți între democrație și dictatura personală asupra temelor și dezbaterilor publice câștigă o pâine albă de pe urma comunismului și n-ar renunța, în ruptul capului, la meschinul monopol asupra ideilor. În fond, personajele sunt de-un comic derizoriu: ipostaze contemporane ale "gaițelor" lui Kirițescu, ei spurcă, înveninați și copleșiți de răutatea propriei ratări, tot ceea ce scapă rapacelui control de grup, de haită, de confrerie. Astfel de indivizi
Meschinul monopol asupra temelor publice by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9982_a_11307]
-
loc în literatura contemporană, postură prefațată între altele de romanul lui H. D. Lawrence, Amantul doamnei Chatterley, pe care Aderca îl taxa mai mult decît un roman, drept o revoluție literară, "un monument poetic fără pereche, între grimasele, anecdotele, pornografiile meschine și sarcasmele jalnice, care în literatură deformează de veacuri gestul dumnezeiesc al iubirii". Inițial editat în Italia, introdus pe căi ilicite în Anglia puritană a rămășițelor perioadei victoriene, a apărut în Franța cu o prezentare a lui André Malraux, iar
Despre pornografie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9965_a_11290]