387 matches
-
bucuria tuturor, ne-am strâns în jurul castronului cu urzici aburinde. Le adusese mătușa Evlampia de pe șanțul vernisat acum trei ani de Primărie în spatele blocului. O liniște calmă și o micuță întrebare atârnă ca un bec de 15 wați deasupra fericiților meseni: Dar dacă or fi urzici otrăvitoare? URNA SCAPĂ TURMA Scumpi și dragi compatrioți votanți. Și mă adresez în primul rând celor care încă nu ați votat, evident pentru a păstra minut cu minut calitatea constituțional câștigată de alegător, așa cum fetele
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
plăti de extrema nesocotire sub apăsarea căreia am îmbătrânit [...] Gândesc că Take, cum îl știu om bun, mă va pune la masa lui, bogată ori săracă, în cel din urmă loc din coadă, mă va pune însă la masă - între meseni.“ De ce nu are Sinaia un album somptuos, ori măcar un ghid istorico-literar cuprinzător, editat în română, germană, engleză și franceză, cu toată puzderia reperelor sale culturale? - iată întrebarea care-mi harponează fiecare săptămână petrecută acolo, de câteva ori pe an
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
urmat decontările de rigoare. După alte câteva zile, trăznitului i-a fost înmânat filmul realizat, evident,în cadru festiv, la același restaurant, la care avusese loc și praznicul. Când și acest mic bairam era pe terminate, șeful studioului, aflat printre meseni, a primit o veste care i-a ridicat în picioare, pe toți, aclamând și bătând din palme, de se auzea până hăt dincolo de terasa restaurantului. Fără știrea clientului trăznit, șeful studioului înscrisese filmul la concursul local de filme de scurt
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
laba! Ia laba! Clipă,în care, bucata de carne, pe care o cucoană, care-și pierduse răbdarea, și și-o dusese între buze, îi scapă, dintre degete și din gură, aceasta căzând cu zgomot, peste tacâmuri, pe care le burzului, mesenii întorcând capul, spre acolo, aia se roși ca un rac fiert, pisica se sperie și fugi, de-a lungul mesei, printre mâncăruri, papagalul continua strigarea, vacarm în care se auzi, cu putere de tunet, vocea sărbătoritului: hai! Să apuce, fiecare
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
mortului îmbălsămat pe un car și îi preumblă la toți prietenii lor. Fiecare din Sciții la care se duce corpul, dă o masă la toți ce-i ce-1 însoțesc și se scoate și dinaintea mortului o parte ca dinaintea mesenilor celoralalți. Aceste vizite țin timp de 40 de zile, după care mortul este îngropat. După îngropare Sciții se curăță în modul următor: ei încep prin a-și freca și spăla bine capul; apoi pentru a-și curața corpul, ei fixează
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
nici măcar vagă, cu Gilbert Gosseyn. Zeul Adormit de pe Gorgzid rămânea un străin. Se întoarseră la palat la timp pentru masa de prânz și, mai întâi de toate, Gosseyn nu-și dădu seama că marea criză se declanșase. Mai erau doi meseni în afară de Enro, Patricia, Crang și Nirena. Opt în total. Musafirii purtau uniforma și însemnele de mareșali. Discutau cu Enro. Conversația se referea la o comisie de anchetă ale cărei lucrări aveau ca obiect ceea ce ei numeau o revoluție. Cei doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
nici măcar vagă, cu Gilbert Gosseyn. Zeul Adormit de pe Gorgzid rămânea un străin. Se întoarseră la palat la timp pentru masa de prânz și, mai întâi de toate, Gosseyn nu-și dădu seama că marea criză se declanșase. Mai erau doi meseni în afară de Enro, Patricia, Crang și Nirena. Opt în total. Musafirii purtau uniforma și însemnele de mareșali. Discutau cu Enro. Conversația se referea la o comisie de anchetă ale cărei lucrări aveau ca obiect ceea ce ei numeau o revoluție. Cei doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
cafea și ceai, port-liqueur, olivieră, samovar, cafetiere, toate se aflau la îndemână, dar deoparte, fără să deranjeze ochii. Patru rânduri de furculițe și tot atâtea cuțite de argint frecate ca spadele, și două linguri, numai pentru început, numărate la fiecare mesean, cuțitele la aceeași distanță cu furculițele, nici un milimetru în plus, cuțitul de pește la locul lui, iar lingurile și lingurițele în partea de sus, cum se cuvine. Supierele erau tot din porțelan Rosenthal, cu mânere dantelate, la fel ca bumbul
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
îi atârnau grei, ca ugerul unei juninci înțărcate. Așa i-o luase: tânără și deșteaptă, abia dată în pârg, ca s-o simtă pe cerul gurii. Dimineața în care el scosese batista prenupțială dintre pulpele celeilalte femei și o arătase mesenilor care petreceau încă, îi bătuseră ei cuiele în sicriu. Avea treizeci și nouă de ani și o lună și o gravidă în casă despre care neguțătorul de zarzavaturi și cel de orez bănuiseră că e noră-sa. Când a doua
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
Și bătrânului cuvîntă: - Tată bun, tătuțul meu, Eu sunt Gheorghieș al tău, Sari pe cal și dumneata Și-ndată vom alerga. Cuvântă și se porni Și la poartă că sosi, Cu picioru-n ea izbi Și când murgu - a nechezat Toți mesenii s-au sculat. Iar Gheorghe le-au cuvîntat: - Stați, meseni, nu vă sculați, Stați, meseni, și ospătați; Însă mândra mea frumoasă Să se scoale de la masă, Poarta-n grabă să-mi deschidă S-o sărut și ea să-mi râdă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
al tău, Sari pe cal și dumneata Și-ndată vom alerga. Cuvântă și se porni Și la poartă că sosi, Cu picioru-n ea izbi Și când murgu - a nechezat Toți mesenii s-au sculat. Iar Gheorghe le-au cuvîntat: - Stați, meseni, nu vă sculați, Stați, meseni, și ospătați; Însă mândra mea frumoasă Să se scoale de la masă, Poarta-n grabă să-mi deschidă S-o sărut și ea să-mi râdă. Și cu grabă să grăbească, Murgul să mi-l priponească
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
și dumneata Și-ndată vom alerga. Cuvântă și se porni Și la poartă că sosi, Cu picioru-n ea izbi Și când murgu - a nechezat Toți mesenii s-au sculat. Iar Gheorghe le-au cuvîntat: - Stați, meseni, nu vă sculați, Stați, meseni, și ospătați; Însă mândra mea frumoasă Să se scoale de la masă, Poarta-n grabă să-mi deschidă S-o sărut și ea să-mi râdă. Și cu grabă să grăbească, Murgul să mi-l priponească, C-o sfăruță de mătasă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
nimica. Ca să nu-mi prăpădească toată împărăția, am fost silit să stau la-nvoială cu ea și să-i dau ca bir tot al zecilea din copiii supușilor mei. Și azi vine ca să-și iee birul. Când sună miază-noaptea fețele mesenilor se posomorâră; căci pe miază-noapte călare, cu aripi vântoase, cu fața sbîrcită ca o stâncă buhavă și scobită de părae, c-o pădure-n loc de păr, urla prin aerul cernit mama pădurilor cea nebună. Ochii ei două nopți turburi
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
femei cu naționalitate incertă, cu spatele Întors spre privitor pentru a expune cât mai bine tatuajul cu detalii complicate de pe trupul ei. Era o miniatură otomană. Arăta ca o scenă dintr-un banchet, cu un acrobat ce mergea pe deasupra capetelor mesenilor pe o frânghie Întinsă de la un umăr la altul. O astfel de miniatură tradițională tatuată pe spatele unei femei moderne era surprinzătoare. Dedesubt era o frază În engleză: UN TATUAJ E UN MESAJ TRIMIS DE DINCOLO DE TIMP! Peste tot prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
vreun fel? Cu buzele unsuroase de seul de miel, Farkas ridică din umeri. — Cred că te compară cu George Soros, În explică Maggie cu gingășie. N-ai ce face, Farkas, Oamenii se miră. Acest schimb de replici nu scapă atenției mesenilor și celelalte conversații din jurul mesei par a se opri. Îmi pare rău, spune Wakefield, nu voiam să te fac de rîs. Farkas rînjește. — Să faci de rîs un bogătaș? Glumești? Eu nu sînt Soros. Îl știu pe George. El e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
tine. - De ce anume să mă eliberez? - De orice te inhibă - de vreo sabie a lui Damocles care atârnă deasupra capului tău. - Nu. Deasupra mea atârnă doar sabia lui Democlistir. Dacă această conversație ar fi avut loc Într‑un restaurant, ceilalți meseni ar fi crezut că ne povestim glume porcoase și că ne distrăm de minune. „Democlistir” era genul de banc gustat de Ravelstein, care a râs, cu capul dat pe spate, asemenea calului rănit din Guernica lui Picasso. Moștenirea pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Sau putea fi și vreun gură-cască, venit să piardă dimineața în sala de ședințe. Nu era însă nici un proces interesant pe rol în ziua aceea. Fusese unul luni (acum era joi), în cazul celor trei femei din Plesneana care otrăviseră mesenii de la botezul fetiței polițaiului de la ele din sat. Erau celebrele triplete gemene Voievodu. Apăruseră și într-un reportaj pe CNN și, când le aduceau la tribunal, buluc televiziunile pe ele. Toate trei, asta o știau și copii din sat, trăiseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
a dat semnalul, din prepeleacul În care sta, cu mândrie și la Înalt rang, elita cântăreților, În niște straie populare de-ți luau piuitul, și dotați cu niște instrumente lustruite, de parcă În acea clipă fuseseră luate de pe banda de fabricație. Mesenii se așezaseră, intercalați, absolvenți cu invitați, cadre didactice cu rude, amici, cunoscuți și necunoscuți. O regulă, doar, se respectase: anume, de o parte a meselor erau numai bărbați, pe când, de cealaltă parte, numai femei. Și, În vreme ce ospățul porni, Încet-Încet, așa
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
nu prea mare, Întrucât, bârzoii din prepeleac prinseră a-și tremura, iarăși, aripile, iar zumzetul se transformă, rapid, În bâzâit, iar bâzâitul, În vifor de motor de avion gata de a-și lua zborul, de pe pistă, iar, la rândul lor, mesenii, și, mai cu seamă, mesencile, prinseră a luneca, de ziceai că sunt pe arcuri, nu alta, spre ring. După Încă o pauză, ceva mai lungă, decât prima, cineva, din prepeleac, ordonă: rămâneți pe locuri! Că urmează surpriza surprizelor! Acum. În
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
câteva meșe puse cap la cap, acoperindu-le cu pânză. Scaune erau berechet. Stere cărase un butoi de vin, și nașul se îngrijise să-i spună de unde să târguiască niște țuică de-i plăcea lui, la damigene. Se întuneca, și mesenii începură să se așeze. Lăutarii se traseră mai într-o parte. Mireasa se așeză în capătul mesei, cu nașul, socrii mari cu ginerele. Iar se întristase și ofta din când în când. Avea ochii posomoriți și arunca privirile peste uluci
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
vorba finul Tache, ce avea și el o gură de aur, dulce și parșivă: Fă așa cum este bine, C-a mai fost unul ca tine: Când a fost la o adică, Ea-i cerea, și el... nimica! Râsul gros al mesenilor acoperi stihurile celelalte. Lina, să intre în pământ de rușine. Privea numai în farfurie. 32 . Aduseră vinul. Rudele socrului tot nu terminaseră. Când șezu finul Tache, se ridică cuscrul Vasile, ca din partea miresei: Poat' să știe fiecare: Vreau să dorm
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
câteva ori la rând cu Roșioară și cu nașa. Farfuriile pline cu hartane rumene erau golite la repezeală. Gunoierul sorbi pe furiș câteva ulcele de vin, să se răcorească. Aglaia, cu ochii pe el, îi striga să aibă grijă de meseni. Se spetise cărând și bău și ea câteva rachiuri în bucătărie cu nevasta meșterului. Din casa gospodarului ieși în goană fina Smaranda, jucând cu o tavă lată de alpaca pe care zăcea un purcel rumenit, îmbălsămat în mirodenii și foi
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
se răsuci femeia. Vioriștii bătură cu arcușurile în cutiile de lemn ale instrumentelor. - Cine dă mai mult? zise Ghiță Bîlcu, fluturând o hârtie de o sută. Smaranda ocolise masa o dată. Porcul rânjea încă între doi gogoșari roșii și frunzele salatei. Mesenii se rugau, zăngăneau banii. Jocul ținu și a doua oară. Privirile erau pe naș. Brutarul se scotoci, puse un pumn de băncuțe pe masă și două sute albastre. Muierea spre el bătea cu căpățâna. Pe frunte i se ivise sudoarea. Chicotea
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
meșterilor gîdilînd-o. Brutarul făcea ocolul nevestelor cu o pernă în mână, jucând după măsurile cântecului și, în cele din urmă, îngenunche în fața miresei. Fata se aplecă și-i întinse obrazul. - Nu, se scutură nașul, dă-mi gura! Împrejur răsunau râsetele mesenilor. Ea strânse dinții, și el o mușcă de buze, cu poftă. Mirosea a mâncare și a rachiu. Lina luă perna de jos și, uluită, căută cu ochii un loc pe unde să scape din hora sălbatică. Aglaia îi făcu semn
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
tineri ce s-au văzut în această casă, s-au plăcut și s-au iubit? Mireasa hohoti, nemaiputând să se ascundă. -... tot eu am să vă răspund... Și se aruncă încălzit, cu palmele pe masă, îi privi pe rând pe meseni, drept în luminile ochilor, zvî4ind vorbă după vorbă, din ce în ce mai repede, încîntat tot mai mult de sine. Când termină cu Lina, reteză cu degetele strânse, subțiindu-și o clipă gura: - Pe fată o cunoașteți, dar ginerele? Mai sorbi repede din paharul
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]