288 matches
-
Poienile cu narcise ocupa culmea și versantul nord-vestic al Dealului Buciumanilor, la altitudini cuprinse între 1150 si 1250 m; după o mică întrerupere, ele se continuă pe versantul nord-estic al muntelui Vâlcoi. Rezervația este situată în partea central-sudică a Munților Metaliferi, la contactul cu Munții Vințu-lui. Ea se înscrie distinct in relief prin doi piloni masivi , secționați de apa pârâului Valea Mică sub forma unei mici chei, prin care se strecoară și drumul comunal. Blocul de pe malul stâng, mai povârnit, are
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
Certeju de Sus este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Hunedoara, Transilvania, România. Se află în partea de central-estică a județului, în Munții Metaliferi. Exploatare de minereuri auro-argentifere. La 30 octombrie 1971, la ora 5 dimineața, s-a rupt iazul de decantare al Exploatării Miniere Certej, din Certeju de Sus, iar sute de mii de metri cubi de mâl, steril și apă au plecat
Certeju de Sus, Hunedoara () [Corola-website/Science/300542_a_301871]
-
Pleșcuța (în maghiară: "Peleskefalva") este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Arad, Crișana, România. Localitatea se află situată în Depresiunea Hălmagiu, la poalele Munților Codru-Moma și Metaliferi, pe cursul superior al Crișului Alb, la odistanță de 116 km față de municipiul Arad. Legătura cu Depresiunea Gurahonț se face prin defileul epigenetic al Crișului Alb desfășurat între Pleșcuța și Gurahonț. Prima atestare documentară a localității Pleșcuța datează din anul
Pleșcuța, Arad () [Corola-website/Science/300301_a_301630]
-
Săcărâmb () este un sat în comuna Certeju de Sus din județul Hunedoara, Transilvania, România. Se află în partea de central-estică a județului, în Munții Metaliferi. Săcărâmb face parte din Patrulaterul aurifer al Munților Apuseni. Săcărâmbul a fost un oraș minier unic în lume, pe teritoriul căruia au fost descoperite peste 100 de tipuri de minerale, două dintre ele fiind unice în lume, altele 5 fiind
Săcărâmb, Hunedoara () [Corola-website/Science/300558_a_301887]
-
în manuscrisele chinezești este menționat „cuprul alb” (aliaj al nichelului cu cuprul), cunoscut și sub numele de "batung", folosit pe aceste meleaguri în jurul anilor 1700 - 1400 î.Hr. În Germania medievală a fost găsit un minereu roșu în munții Erzgebirge (Munții Metaliferi), care semăna cu minereul de cupru. Dar atunci când minerii n-au reușit să extragă cupru din el, au dat vina pe un spirit răutăcios al mitologiei germane, "Nickel" (similar cu Old Nick) (chinuitor de cupru). Ei au numit minereul "Kupfernickel
Nichel () [Corola-website/Science/302788_a_304117]
-
este o localitate (oraș district) în districtul Zwickau, landul Sachsen , Germania. Orașul se află pe malul râului Pleiße, la vest în Depresiunea Erzgebirge (Munții metaliferi), regiunea având Orașe mari din apropiere fiind Zwickau, care se află la 8 km (în linie aeriană), Gera la 26 km, iar la 39 km depărtare Chemnitz. Fraureuth, Langenbernsdorf, Lichtentanne și Neukirchenin districtul Zwickauer Land, orașul Zwickau ca și Mohlsdorf
Werdau () [Corola-website/Science/309391_a_310720]
-
impresionantă pe care acesta o deține. Casa lui Constantin Gruescu este vizitată de mii de elevi și studenți care vin an de an la Casa Binelui, deoarece colecția este unică în țară și reprezintă o adevărată hartă geologică a Munților Metaliferi ai Banatului, a industriei extractive a aurului și fierului, extrase din perimetrul Dognecea - Ocna de Fier - Bocșa încă de pe vremea românilor. Expoziția a fost de asemenea vizitată și de președinți ai României, de regina Beatrice a Olandei și de alte
Constantin Gruescu () [Corola-website/Science/313522_a_314851]
-
fliș, șisturi cristaline, calcare, roci eruptive, roci metamorfice). În Carpații Occidentali se disting trei grupe majore de munți: respectiv 18 sub-grupe montane în total. În Munții Apuseni se pot distinge Munții Bihorului alcătuiți din șisturi cristaline și calcare, respectiv Munții Metaliferi și Munții Vlădeasa din roci eruptive. Relieful carstic este bine reprezentat în Munții Apuseni unde peșteri așa cum ar fi Urșilor, Scărișoara și Vântului reprezintă monumente ale naturii. Grupul de mijloc al Carpaților Occidentali, Munții Poiana Ruscă, având altitudinea maximă în
Carpații Occidentali Românești () [Corola-website/Science/304634_a_305963]
-
cât și prin dimensiunea acestor coloane căzute. Există o potecă ce permite accesul rezonabil de facil în zona de maximă spectaculozitate. Aria protejată, remarcabilă prin prezența coloanelor de bazalt de formă prismatic-hexagonală, aflată în nesfârșita înșiruire de culmi ale Munților Metaliferi, un vârf, relativ modest ca altitudine, reprezintă împreună cu „Detunata Flocoasă” (1265 m), puncte de mare atracție turistică. În timp ce „Detunata Flocoasă” își datorează numele pădurii de molid care o acoperă, nu oferă prea multe posibilități de examinare geologică, „Detunata Goală” (1048
Detunata Goală () [Corola-website/Science/303286_a_304615]
-
de pumnalul fiului său. Pământul s-a deschis, ieșind flăcări din adâncime, înghițind uriașii și trupurile îndrăgostiților, iar flăcările s-au transformat în stană de piatră. Ca să ajungi Detunata Goală, trebuie ales ca punct de pornire localitatea Bucium din Munții Metaliferi. Pornind cu mașina din Alba Iulia pe drumul național DN 74, trecând prin Zlatna traversând Pasul Bucium (915 m) până la satul Cerbu (situat la 6 km sud-vest de Abrud) la 7 km depărtare se află comuna Bucium (sinonim instrumentului muzical
Detunata Goală () [Corola-website/Science/303286_a_304615]
-
11,8% . Hunedoara este un municipiu situat la 220 - 270 m altitudine, pe Valea Cernei, la poalele estice ale Munților Poiana Ruscăi, având o suprafață de 100 km ², aproximativ 2% sdin suprafață totală a județului. La Nord se află Munții Metaliferi, la Sud Munții Retezat, la Est Munții Sebeșului, iar la Vest se întind Munții Poiana Ruscăi. În teritoriul administrativ al municipiului sunt incluse localitățile Bos, Gros, Hășdat, Peștișu Mare, Zlaști. Prima menționare documentara este scrisă în 1267 - „Castrum Nostrum Hunod
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
a) coordonează pe întreaga economie, în profil de ramura și teritorial, înfăptuirea programelor privind dezvoltarea bazei de materii prime și energetice a tarii; ... b) acționează, împreună cu ministerele producătoare, pentru realizarea ritmica a sarcinilor de plan privind producția de cărbune, minereuri metalifere, substanțe nemetalifere, țiței, gaze naturale, energie electrica și termica, precum și pentru descoperirea de rezerve de substanțe minerale utile; ... c) participa la elaborarea studiilor și fundamentarea prognozelor, precum și a proiectelor de plan cincinal și anual privind dezvoltarea bazei de materii prime
EUR-Lex () [Corola-website/Law/147154_a_148483]
-
Poți justifica zidul oricât de mult vrei, dar pentru mine înseamnă crimă. The Black Triangle, proiect realizat în anii ’90, urmărește aceeași relație dintre om și mediu în partea vestică a așa-numitului Triunghi Negru, o zonă submontană a Munților Metaliferi, situați între Germania și Republica Cehă. Potrivit Magnum Photos, este unul dintre cele mai devastate teritorii ale Europei, dar și o regiune care a modelat originea și dezvoltarea ulterioară a Republicii Cehe. Mineritul cu cărbune a fost cea mai mare
Josef Koudelka: quot;Fotografiile mele marchează istoria. Nu sunt însă sigur că și schimbă cevaquot; () [Corola-website/Science/295716_a_297045]
-
este situată în Valea Mureșului. După formele de relief Ilia și Bretea Mureșană au vatra satului în lunca iar Brâznic, Săcămaș, Bacea, Cuieș și Sârbi au vatra satului la contactul dintre lunca și dealurile de la poalele munților Poiana Ruscăi și Metaliferi. Satul Valea Lungă este așezat pe cursul Văii Bătrâne, iar Dumbrăvița este așezată la poalele Munților Poiana Ruscăi. A. Grădinițe cu Program Normal din satele: B. Școli primare clasele I - IV: C. Școala generală cu clasele V - VIII Ilia. D. Liceul
Ilia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300551_a_301880]
-
132 kilometri pătrați, reprezintă 1,8% din suprafața județului Albă. Din totalul ei, terenurile agricole ocupă 785 ha teren arabil, pășuni și 849 ha fânețe. Teritoriul comunei este încadrat la S-E de Munții Trăscăului, la S-V de Munții Metaliferi și la N-E de Munții Gilăului, cu masivul Muntele Mare (1826 m). Este străbătuta de la Vest spre Est, pe o distanță de 7 km, de răul Arieș. Comună Bistra este atestata documentar în anul 1437, sub denumirea de "sat
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
catalizează în SO3, iar cu apa se va forma H2SO4 (acid sulfuic) are același efect ca și ploaia acidă, generând probleme ecologice grave în mediul înconjurător. (Pirita este prezentă în aproape majoritatea substanțelor utile exploatate de la cărbune, la zăcăminte nemetalifere, metalifere feroase, sau neferoase). Acidul sulfuric rămâne o substanță corozivă în natură până cănd nu va forma cu alți cationi substanțe chimice stabile, sau insolubile în apă. de calcar Ca CO3. Foraje de adâncime Efect poluant a fluidului de foraj asupra
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
atinge în vârful omonim 1 827 m; - Munții Trascăului, amplasați între Arieș și Ampoi, formați din calcare, cu vârfuri semețe și chei (Cheile Turzii, Râmeți). 20 GEOGRAFIE FIZICĂ Detunatele Peisaj din nordul Munților Bihor Culoarul Timiș - Cerna Cheile Turzii - Munții Metaliferi, situați între Arieș, Ampoi și Mureș, alcătuiți din gresii, calcare și roci vulcanice, având culmi la altitudini sub 1 000 m. Satele sunt situate pe văi și în depresiuni mici, iar locuitorii se ocupă cu creșterea animalelor și cu exploatarea
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
și în timpul stăpânirii romane, când au plecat din Dacia peste 200 000 kg de aur, cantitate impresionantă pentru acele vremuri. Principalele centre de exploatare erau Zlatna și Abrud. Și astăzi se exploatează aur în această regiune, mai ales în Munții Metaliferi (Criscior-Brad, Săcărâmb, Băița etc.). Dar cea mai importantă zonă de exploatare în prezent este cea de la poalele Munților Gutâi, îndeosebi la Cavnic. Cele două metale (argintul însoțind aurul în zăcăminte) se obțin prin prelucrarea minereurilor la Baia Mare și Zlatna. Metalele
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
mai importantă zonă de exploatare în prezent este cea de la poalele Munților Gutâi, îndeosebi la Cavnic. Cele două metale (argintul însoțind aurul în zăcăminte) se obțin prin prelucrarea minereurilor la Baia Mare și Zlatna. Metalele rare se întâlnesc îndeosebi în Munții Metaliferi: mercur (Izvorul Ampoiului), molibden (Băița). Pe baza analizei hărții cu minereurile neferoase și metalurgia neferoasă: • numiți zonele de exploatare a minereurilor complexe; • două centre de exploatare a cuprului; • zona geografică de unde se exploatează bauxita; • centrele de producere a aluminei; • regiunile
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
ei de ordinul zecilor pe lista numelor de locuri cuprinsă în Dicționar. Poate că nu e lipsit de interes faptul că numele rîului Arieș în care se varsă pîrîul Abrud are și el la bază un apelativ maghiar cu semnificație metaliferă (Aranyos, „de aur, cu aur“, poate „auriu“). Or, se știe că de obicei minereul de aur e asociat cu mineralele cuprifere, a căror culoare este o nuanță voalată de roșu (arămiu, cum se mai spune în romînește), așa cum ar fi
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
suficient documentate și argumentate? Breaza Este numele unui oraș (turistic) din județul Prahova, a șase sate (din județele Bistrița Năsăud, Brașov, Buzău, Mureș, Neamț și Suceava), al unui pîrîu (afluent de stînga al Oltului) și a două vîrfuri (în Munții Metaliferi și Subcarpații Lăpușului). Prin polarizare au fost formate: Breaza de Jos și Breaza de Sus (localități componente ale orașului Breaza), Breaza de Sus (sat al comunei Breaza, județul Suceava), Breazova (un deal în Depre siunea Bozovici și două sate, în
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
variantă ar putea fi valabilă și pentru unele dintre toponimele romînești. Ibru Toponimele cu această formă desemnează două pîrîiașe, unul în județul Gorj și altul în județul Hunedoara, precum și două sate din aceleași județe. Există și Dealu Ibrului din Munții Metaliferi. Importanța hidronimelor respective nu e geografică, așa cum se poate bănui, ci lingvistică, fiindcă se pare că avem de-a face cu un microtoponim de origine străveche, traco dacică (cele mai multe nume de locuri identificate ca provenind din substrat sunt macrotoponime, care
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Dealu Olteanului, Cîmpia Olteniei, Defileul Oltului, Valea Oltețului, Valea Oltului, Cheile Oltețului, Dealu Oltețului, Piemontul Oltețului, Arama Oltului, Lunca Oltului. Orăștie Este numele unui municipiu din județul Hunedoara. Prin polarizarea acestui nume, au fost create toponimele Culmea Orăștiei (între Munții Metaliferi și Munții Șureanului), Orăștioara de Jos și Orăștioara de Sus (sate în județul Hunedoara). Numele maghiar al municipiului este Szászváros, „orașul săsesc“. Cele mai vechi atestări au forma Város, Waras, numele romînesc fiind atestat abia în 1581. Emil Petrovici a
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
mele: Pădurea Tisa Mare, Tisarul Mare și Tisarul Mic (vîrfuri din Munții Vrancei), Tisa Nouă (sat din județul Arad), Tisa-Sil vestri (sat din județul Bacău), Tisașul (văiugă care se varsă în Putna), Dealul Tisei (culmi din Munții Zărandului, în Munții Metaliferi, respectiv în Subcarpații Prahovei), Fața Tisei (vîrf din Munții Metaliferi), Muchia Tisei (culme din Munții Clăbu cetele Întorsurii Buzăului), Tisieu (sat din județul Mureș), Dealul Tisii (culme din Dealurile Ciceului). Numele rîului este atestat în Antichitate sub formele: Patissos, Pathissus
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
din Munții Vrancei), Tisa Nouă (sat din județul Arad), Tisa-Sil vestri (sat din județul Bacău), Tisașul (văiugă care se varsă în Putna), Dealul Tisei (culmi din Munții Zărandului, în Munții Metaliferi, respectiv în Subcarpații Prahovei), Fața Tisei (vîrf din Munții Metaliferi), Muchia Tisei (culme din Munții Clăbu cetele Întorsurii Buzăului), Tisieu (sat din județul Mureș), Dealul Tisii (culme din Dealurile Ciceului). Numele rîului este atestat în Antichitate sub formele: Patissos, Pathissus, Partiscon, Partisos, Partiscus, Tissas, Tigas, Tisia, Titsa, Tesa, Tisa, Tissa
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]