250 matches
-
ndrumare social?, la ?coală Normal? Superioar?, finan?at de c?tre bancherul Albert Kahn. Sociologia ?i ?tiin?ele umane �[Sociologia francez?] nu se consider? o disciplin? izolat?, lucr�nd �n domeniul s?u propriu, ci mai cur�nd că o metod? ?i o atitudine fă?? de fenomenele umane. Nu-i nevoie s? fii sociolog pentru a face sociologie. S-au f?cut �n Fran?a cu mult succes, de c?tre alte discipline, numeroase studii care i-au fost atribuite ei
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i a practicii sociologice, al c?ror divor? �n sociologia american? a epocii l-a denun?at cu ț?rie. Modelul func?ionalist al antropologiei anglo-saxone (Malinowski, Raddiffe-Brown) i-a p?rut capabil � cu importante modific?ri � s? furnizeze o metod? de interpretare a fenomenelor sociale. Acesta constă �n punerea �n eviden?? a contribu?iilor observabile pe care anumite fenomene le aduc la men?inerea ?i la func?ionarea sistemelor sociale mai largi, �n cadrul c?rora s�nt �n interac
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Path Analysis) ?i, mai recent, generalizarea modelului liniar (LISREL). Dar aceast? sofisticare tehnologic? ascunde cu greu precaritatea cronic? a ipotezelor puse �n act ?i, prin efect, ambiguitatea interpret?rîi rezultatelor (Abell, [17]). AȘA se sup?r? Analiza �path� este o metod? care rapid adoptat? de c?tre cercurile largi ale sociologilor, deoarece ofer? mijloacele tehnice pentru m?sur?ri mai precise; etnometodologia, �n schimb, nu a fost adoptat? dec�ț de c?tre un num?r mic de practicieni str�n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cultural c?ruia �i opun un proiect propriu. �Interven?ia sociologic?� practicat? �n cadrul Centrului de Studiu al Mi?c?rilor Sociale (1970) apoi, din 1979, �n cadrul Centrului de Analiz? ?i Interven?ie Sociologic? (CADIS) este prezentat? că o metod? de analiz? ce permite actorilor s? degajeze semnifică?iile practicii lor sociale ?i s???i sporeasc? capacitatea ac?iunii colective (1978). ��Modelul strategic. Dup? ce a studiat func?ionarea organiza?iilor administrative ?i industriale (1963, 1965, 1974) ?i a constatat
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
țară. Calitatea și eficiența manualelor lui Creangă, precum și măiestria sa didactică sunt apreciate și de Mihai Eminescu, revizor școlar la acea vreme. Aceștia se întâlnesc în 1875, când Eminescu remarcă, în cadrul unor conferințe ținute cu învățătorii din județul Iași, temeinicia „metodului legografic” al lui Creangă. Probabil în urma recomandării acestuia, Maiorescu îi va cere întocmirea metodicii. Se pare că Eminescu a dedus talentul de luminător al lui Creangă, evidențiind diferența de metodă ce transforma dresura în pedagogie, admirând empatia învățătorului, rolul practicii
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Ștefan, Leș métamorphoses de la grande ville dans "Leș Rougon-Macquart", Nizet, Paris, 1966 MAX, Ștefan, Leș métamorphoses de la grande ville dans la "Curée", în Leș critiques de notre temps et Zola, Garnier, Paris, 1972 MELIC-SARCHISOVA, Nina V., Conțepția celoveka i tvorceschii metod Emilea Zolea, Dagknogoizdat, Mahacicala, 1975 MÉRÉ, Antoine Gombaud, Leș Conversations, 1668, în Oeuvres complètes, 3 vol., C.-H. Boudhors, Leș Belles Lettres, Paris, 1930 MESCHONNIC, Henri, Modernité. Modernité, Gallimard, Paris, 1998 MICHAUD, Guy, Esquisse de l'ethnotype françis, în La
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
noi românii e tot una cu școala.” În paginile de debut se publică: „Necesitatea înființării unei școli secundare de fete în Bârlad”, de Gh. Ghibănescu; „Țăranul și boierul român față cu politica rusească în secolul XVIII”, de G. Constantinescu R.; „Metodul și învățământul intuitiv”, de E. Apostolescu. Apoi număr de num ăr ‐ Buletin pedagogic, bibliografie și... nelipsitul editor ial semnat de S. M. 340 Haliță, dar și folclor... Numărul 2 al revistei (15 mai 1887) publică: „D in ale școlii primare”,de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
care se par îndatorați a aduce pe românie străine idiotisme și construcții" ă se referă mai ales la traducători î... "Fondosul limbii noastre, ce pe aiurea se caută, este în Sfânta Scriptură", către care, "adaugă-se îmbunătățirile cerute după un metod simplu și care s-ar cuveni a se legiui de către un giudeț Amfiction, ce se poate închega din gramaticii români a Transilvaniei, a Țării Românești și a Moldovei"1. În altă parte 2 se spune că "stropiarea" limbii, căreia i
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
face cu un teoretician, ci cu un artist obiectiv care satirizează, dar care n-are cum arăta în numele cui anume satirizează. Am putea să părăsim opera și să găsim un răspuns în activitatea sa politică. Dar nu acesta poate fi metodul nostru, căci voim să ne întemeiem mai ales pe scrisele autorilor. Și dealtmintrelea, Caragiale n-a avut vreo activitate politică pronunțată. El a fost cândva, în vremea ce ne interesează, junimist, dar aceasta, dacă ne arată atitudinea sa politică antiliberală
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de sinceritatea profesorului Bogdan. Cel? lat prieten ț�n? r de la facultate al lui Iorga era D.�Onciul de la Cern? u?i. Acesta posedă un sim? austriac al metodei filologice stricte. Trioul Iorga? Bogdan? Onciul aducea cu el tinere? e, o nou? metod? ? tiin? ific? ? i responsabilitate occidental? ? i str�nse rela? îi prietene? ți cu studen? îi. A fost pl? cerea �ndoielnic? a lui Maiorescu s?? l prezinte pe Iorga �nainte de primul s? u curs, lucru pe care l? a f
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
bazeaz? teza pe un element aprioric�, scria Dom�novszky. Sau: �Cercet? rile lui s�nt dominate de prejudec?? ile sale politice�. Iar �n final: �Metodă lui Iorga ? i abordarea de c? tre el a istoriei nu trebuie s? fie considerate drept metod? ? tiin? ific? �n adev? ratul sens al cuv�ntului�, �ntruc�ț, dup? p? rerea lui Dom�novszky, nici un instinct istoric ? i nici o intui? ie istoric? nu pot sluji umplerii unui hiatus istoric lipsit de documenta? ie. Totu? i, instinctul sau intui? ia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
unor asemenea condi? îi. Iorga condamnă secolul al XX-lea. �Trebuie s? g?sim un echilibru �ntre ceea ce poate face o mă? în? ? i (? elurile) pe care se str? duie sufletul omenesc s? le ating? �. Sau: �Este nevoie de o metod? istoric? (de interpretare a prezentului). Noi nu zugr? vim sufletul animalelor mai bine dec�ț au f? cut? o autorii picturilor din pe? tera Altamira. Nu le s�ntem superiori din punct de vedere moral cre? tinilor din catacombe. ?i nici mai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
un important factor politic, iar ostilitatea lui Iorga fă?? de ea cre? tea o dat? cu popularitatea ei tot mai mare. Dup? asasinarea lui Ducă, Codreanu, �C? pitanul� G? rzii de Fier a schimbat tactică. �Ac? iunea ț? cut? � era nouă metod? a lui Codreanu. Prin realiz? rile ei, Legiunea voia s? impun? argumentul care este �ntotdeauna cel mai puternic �n cadrul unei societ?? i corupte: exemplul. Legiunea a organizat lag? re de munc? pentru adolescen? i f? r? nici o discriminare de clas
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
inea c? primul act era scoaterea �n afara legii a presei �evreie? ți�. La scurt timp unul dup? altul, ziarelor �Adev? rul�, �Diminea? a� ? i �Lupta� li s? a interzis apari? ia printr? o Lege? decret ministerial?. Aceasta va deveni o metod? predilect? a guvernului Goga? Cuza de a lua m? suri legislative. O alt? lege? decret dizolva Adunarea abia aleas?. Au fost dizolvate ? i Consiliile Administrative. Această a fost ocazia cu care Iorga i? a spus lui C? linescu (transmi? �nd evident
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
op.cit., p. 450 163��Neamul rom�nesc�, 16 mai 1936 164�Munteanu, op. cît. , p. 442 165��Revista istoric? rom�n? �, nr. 1, Bucure? ți, 19 martie 1931. Citat ? i de Michelson �n articolul s? u 166�Nicolae Iorga, Un om, o metod? ? i o ? coal? , Bucure? ți, 1940 167�Michelson, art. cît. 168�C.�Giurescu, Istoria rom�nilor, vol. 3, partea I, edi? ia a doua, Bucure? ți, 1944, p. 231. �ntruc�ț Istoria Rom�nilor a lui Giurescu s-a v�ndut �n mai multe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
care o auzise de la tat? l s? u, C.�C.�Giurescu 182��Revista istoric? rom�n? �, nr. 4, Bucure? ți, 1932, citat? ? i de Michelson �n articolul men? ionat mai sus; vezi ? i Memorii, vol. VIII, p. 69 183�Iorga, Un om, o metod? ? i o ? coal? , passim 184��Universul�, 23 mai 1936 185��Neamul rom�nesc�, 16 mai 1936 186�Generalit?? i... , p. 348. Iorga a conferen? iat ? i despre �ra? ionalismul antina? ional�. Aceast? conferin?? a fost ? inut? �n momentul culminant al controversei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
dezvoltare morale care corespund dezvolt]rii lor psihologice și, dac] s-ar ar]ta c] aceste etape sunt aceleași pentru toți, s-ar dovedi astfel în mod conving]tor c] morală nu este pur subiectiv] și nici relativ] la cultur]. Metod] și teorie moral] DALE JAMIESON Ultimul articol din aceast] secțiune este diferit de celelalte, deoarece el nu trateaz] natură eticii, ci natură teoriei morale, adic] a acelor teorii ale eticii prezentate în partea a patra a acestui volum. Cum putem
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
reflecta mai bine baza indian] a acestei tehnici. Ceea ce înseamn] c] Gandhi nu mai este mulțumit de ideea de a „întoarce cel]lalt obraz”, de a reține taxele și obligațiile sau de a decretă „nu v] pripiți”, ci caut] o metod] prin care adversarul 1) s] fie confruntat cu situația și s] existe contactul direct, „fâț] în fâț]”, în problema disputat] și 2) s] redreseze r]ul sau greșeală f]r] a utiliza forță și a r]ni cealalt] parte. În vederea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
practic]. Cea dintâi tradiție budist], numit] adesea și Therav³da, a luat naștere în Asia de Sud-Est, mai precis în Sri Lanka, Tailanda, Birmania și Cambodgia. Tradițiile de mai tarziu au ap]rut în Nepal, China și Coreea, cum este Mah³y³na (care înseamn] Marea Metod]), iar în Tibet și Mongolia - Tantray³na (sau Metodă Ezoteric]). Adepții Mah³y³na denumesc tradiția budist] timpurie Hin³y³na (Mică Metod]). În acest articol, ne preocup] înv]ț]turile generale în materie de etic] ale lui Buddha. Diversele abord]ri relevate de tradiții
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Tailanda, Birmania și Cambodgia. Tradițiile de mai tarziu au ap]rut în Nepal, China și Coreea, cum este Mah³y³na (care înseamn] Marea Metod]), iar în Tibet și Mongolia - Tantray³na (sau Metodă Ezoteric]). Adepții Mah³y³na denumesc tradiția budist] timpurie Hin³y³na (Mică Metod]). În acest articol, ne preocup] înv]ț]turile generale în materie de etic] ale lui Buddha. Diversele abord]ri relevate de tradiții etice diferite vor fi discutate în partea final] a acestei analize. îi. Aspecte etice în tradiția budist] Când
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dintre lucruri nu numai c] influențeaz] denumirea obiectelor, dar pot fi asociate și clasificate în nenum]rate moduri. Realitatea nu privilegiaz] nici un model constant de clasificare și nici nu dirijeaz] raționamentele de diferențiere a lucrurilor. Interpretarea oric]rui tao (cale, metod]) este realizat] prin adoptarea uneia dintre mai multe perspective nelimitate. iv. Zhuang Tzi: relativismul taoist Al treilea curent a dat naștere taoismului promovat de Zhuang Tzi, care s-a detașat de poziția antilingvistic] a lui Mencius și Lao Tzi. Realiștii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
consecințe ale ignorantei sau ale necunoașterii. În al doilea rând, aspectele obișnuite se pot dovedi suficiente în cooperarea elementar] și în raporturile reciproce cu ceilalți, iar în practic] este posibil a pretinde ceva mai mult decât o simpl] opinie sau metod]. În cele din urm], indiferent de drumul ales în viat] (chiar și practicarea meseriei de m]celar), omul are posibilitatea de a-și modela îndemânarea pan] la perfecțiune, pan] când aceasta devine o a doua natur], moment în care omul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
radicali. Scopul principal nu este acela de a scoate în evident] erorile altor persoane, ci de a evidenția lipsa clarit]ții ideilor lor și modul în care oamenii ajung de multe ori s] cread] lucruri care sunt contradictorii. Întraga să metod], de fapt, presupune c] adev]rul poate fi extras din acestea: ceea ce vrea el s] știe este un fapt extrem de cunoscut tuturor dac] ar putea fi articulat corespunz]tor. Într-un fel, aceast] idee prefigureaz] doctrina platonician] de înv]tare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aceast] conștiinț] este o form] de cunoaștere a legii morale poate fi interpretat] ca fiind un mijloc de a deosebi diferite st]ri de fapt și propriet]ți care constituie fapte și valori morale, la fel cum știință este o metod] de a descoperi, de exemplu, acele fapte constituive ale legilor fizicii. Alternativ, pretenția ar putea fi interpretat] c] susține ideea conform c]reia aceast] conștiinț] este o cale de a cunoaște poruncile lui Dumnezeu, așa cum consultarea unui manual poate reprezenta
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
El a preferat un stil mai riguros al gândirii decât cel obișnuit. În scrierile lui Anselm, acești doi factori se unesc pentru a susține o discuție ordonat] logic, pornind de la „axiome” și ajungând la concluzii implicite. El a aplicat aceast] metod] a gândirii sistematizate și discursive în cazul unor diferite probleme teologice și, citând autoritatea (auctoritas) sub forma citatelor din scripturi sau din scrierile patristice, a fost preocupat s] o utilizeze că un mijloc de a ajunge la concluzii suplimentare. Aceast
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]