374 matches
-
Utilizate figurativ cuvintele cuprind comparații, metonimii, sinecdote, personificări care susțin idei, reprezentarea fizică și ocultă a lumii. Dacă e să privim invers lucrurile metafora nu e apanajul exclusiv al poesiei, cu toate că la origine limbajul artelor este metaforic. Ritmul, rima și metrica susțin deopotrivă arta poetică. Când Baudelaire se referea la puterea poeților de a avea viziunea imposibilului prin realitate, el știa că splendoarea sufletului este cea care își sărbătorește întâlnirea cu spiritul cosmic în vers. Asociind pictura, sculptura și muzica, poesia
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
și nu poate comunica fără o colaborare strânsă cu cealaltă jumătate a creierului. Limbajul arid și sintetic de sintaxă și precizie necesită modularea emoțională, melodică și bogăție metaforică a prosodiei într-un balans din care ia naștere poesia. Ritmul particular, metrica, rima și metafora diferențiază poetica de proză, dar nu există o limită precisă, așa cum diferența între limbajul muzical și cel prin cuvânt nu se poate face, ele îmbinându-se în permanență. De la afazie și până la schizofrenie, maladiile care influențează limbajul
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Physical Basis of Rime (Baza fizică a rimei) *6, de repetarea armonicelor lor. Dar, deși poate fi fundamentală, această latură sonoră nu este, evident, decât un aspect al rimei. Mult mai importantă din punct de vedere estetic este funcția "ei metrică, rima marcând terminarea unui vers, sau acționând ca organizator, uneori singurul organizator, al structurii strofei. Dar, în primul rând, rima are un sens, și de aceea este foarte strâns legată de întregul caracter al unei opere poetice. Datorită rimei cuvintele
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
ca pentru apărarea poeziei. Folosită cu discernământ, proza ritmică ne silește să înțelegem mai bine textul ; ea subliniază; ea contribuie la închegarea frazei ; permite stabilirea unor gradații, sugerează comparații ; în sfârșit, ea organizează exprimarea ; iar organizare înseamnă artă. Prozodia, sau metrica, e un subiect care, de-a lungul secolelor, a fost studiat într-un număr enorm de lucrări. S-ar putea crede că tot ce avem de făcut astăzi este doar să cercetăm noile specimene metrice și să extindem studiile existente
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
Omond și utila trecere în revistă a teoriilor mai recente făcută de PaMister Barkas *30, deși prin concluziile lor sprijină un scepticism nefundat, se cuvin salutate ca tot atâtea încercări de a lămuri aceste confuză. Distincțiile care se impun în metrica engleză se vor înmulți foarte mult dacă vom studia enorma varietate de teorii, privind metrica,, elaborate pe Continent, în special în Franța, în Germania și în Rusia. (d) În raport cu obiectivele studiului de față, va fi suficient să analizăm numai principalele
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
deși prin concluziile lor sprijină un scepticism nefundat, se cuvin salutate ca tot atâtea încercări de a lămuri aceste confuză. Distincțiile care se impun în metrica engleză se vor înmulți foarte mult dacă vom studia enorma varietate de teorii, privind metrica,, elaborate pe Continent, în special în Franța, în Germania și în Rusia. (d) În raport cu obiectivele studiului de față, va fi suficient să analizăm numai principalele tipuri de teorii despre metru fără să ne ocupăm de distincțiile subtile sau de teoriile
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
persiste mai ales în școli și în manualele elementare. Ea are totuși merite, căci se concentrează fără înconjur asupra modelelor metrice, ignorând amănuntele și caracteristicile personale ale recitatorului, o dificultate pe care multe sisteme moderne n-au putut-o evita. Metrica grafică știe că metrul nu este o simplă chestiune de sunet, că există un model metric pe care ea îl consideră parte integrantă a poemului sau baza acestuia. Cel de al doilea tip de teorii despre metru este reprezentat de
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
recitarea cântată a tot ce este poezie. Iar izocronismul introdus de ea nu este altceva decât un sistem subiectiv format din grupuri de sunete și de pauze care, comparate, ne apar egale. Un al treilea tip de teorii despre metru, metrica acustică, se bucură în prezent de o largă audiență. Ea se bazează pe , cercetări obiective, folosind adesea unele instrumente cum ar fi oscilograful, care permite înregistrarea și chiar fotografierea fenomenelor concrete ce se produc în cursul recitării versurilor. Metodele experimentale
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
largă audiență. Ea se bazează pe , cercetări obiective, folosind adesea unele instrumente cum ar fi oscilograful, care permite înregistrarea și chiar fotografierea fenomenelor concrete ce se produc în cursul recitării versurilor. Metodele experimentale privind cercetarea sunetelor au fost aplicate în metrică de Sievers și Saran în Germania, de Verrier, care a folosit mai ales materiale engleze, în Franța și de E. W. Scripture în America. *36 O scurtă expunere a unora dintre principalele rezultate obținute poate fi găsită în lucrarea lui
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
de E. W. Scripture în America. *36 O scurtă expunere a unora dintre principalele rezultate obținute poate fi găsită în lucrarea lui Wilbur L. Schramm Approaches to a Science of English Verse (Introducere la o știință a. versului englez). *37 Metrica acustică a stabilit clar elementele distincte care constituie metrul. De aceea, astăzi, nu mai avem nici o scuză când confundăm înălțimea, intensitatea, timbrul și durata, deoarece se poate demonstra că acestea corespund unor factori fizici susceptibili de a fi măsurați : frecvența
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
va fi similară înregistrărilor obținute de un seismograf în timpul unui cutremur. Acest lucru reprezintă, fără îndoială, o realizare ; și numeroși oameni cu înclinații științifice (printre care se află, desigur, și mulți americani) conchid că nu putem depăși aceste descoperiri. Totuși, metrica de laborator ignoră în mod evident, și nu poate să nu ignore, sensul: astfel, s-a ajuns la concluzia că în realitate nu există silabe, deoarece emisiunea vocală este continuă ; că nici cuvântul nu există, deoarece urnitele lui nu apar
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
că nici cuvântul nu există, deoarece urnitele lui nu apar la oscilograf ; și că, în sensul strict al cuvântului, nu există nici melodie, deoarece înălțimea, exprimată numai de vocale și de câteva consoane, este în permanență întreruptă de zgomote. 224 Metrica acustică demonstrează de asemenea că nu există un izocronism perfect, deoarece durata reală a măsurilor diferă considerabil Cel puțin în limba engleză nu există silabe lungi sau scurte fixe, deoarece o silabă "scurtă" poate fi, fizic, mai lungă decât o
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
un timp de așteptare. *39 După trecerea unui anumit timp, ne așteptăm să auzim un semnal ritmic, dar nici periodicitatea nu trebuie să fie exactă, și nici semnalul nu trebuie să fie într-adevăr puternic, atâta timp cât noi îl simțim puternic. Metrica muzicală are, fără îndoială, dreptate atunci când susține că toate aceste deosebiri de durată, accent și înălțime sunt relative și subiective. Dar metrica acustică și cea muzicală au amândouă un defect sau, mai degrabă, o limită: ele se bazează exclusiv pe
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
să fie exactă, și nici semnalul nu trebuie să fie într-adevăr puternic, atâta timp cât noi îl simțim puternic. Metrica muzicală are, fără îndoială, dreptate atunci când susține că toate aceste deosebiri de durată, accent și înălțime sunt relative și subiective. Dar metrica acustică și cea muzicală au amândouă un defect sau, mai degrabă, o limită: ele se bazează exclusiv pe sunet, pe una sau mai multe interpretări ale recitatorilor. Concluziile metricii acustice și metricii muzicale sunt valabile numai pentru o recitare sau
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
contrapunctul dintre frazarea impusă, impulsul ritmic și ritmul real al vorbirii condiționat de diviziunile frazei. Dar diviziunea frazei nu poate fi stabilită altfel decât prin pătrunderea sensului ce-1 are versul. De aceea formaliștii ruși *43 au încercat să așeze metrica pe o bază complet nouă. Termenul de "picior" le pare nepotrivit, deoarece există numeroase versuri fără "picioare". Izocronismul, deși subiectiv aplicabil la multe versuri, este și el limitat la anumite tipuri si, în plus, nu este susceptibil de cercetare obiectivă
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
decât un accent (accentele secundare nefiind accente propriu-zise, ci fenomene de respirație), în timp ce în engleză, întocmirea unei bune statistici ar fi destul de anevoioasă având în vedere accentele secundare și numeroasele cuvinte enclitice și proclitice. Specialiștii ruși care se ocupă de metrică acordă mare importanță faptului că diferitele școli și diferiții autori respectă în mod diferit modelele metrice ideale, că fiecare școală și uneori fiecare autor își are propria normă metrică și subliniază că ar fi injust și eronat să se judece
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
nu putem tăgădui că ele au aflat o cele de ieșire pe de o parte din impasul cercetărilor de laborator, iar pe de altă parte din subiectivismul pur al metricii muzicale. Multe puncte continuă să fie obscure și controversate ; dar metrica a restabilit în prezent contactul necesar cu lingvistica și cu semantica literară. Se recunoaște acum că sunetul și metrul nu trebuie să fie izolate de sens, și că se cuvin a fi studiate ca elemente ale ansamblului operei literare. 230
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
a stilului poetic, despre "nomenclatura lui fizico-teologică'', cum o numește el; dar n-a reușit să le integreze într-o analiză completă a stolului. *22 Desigur, ar fi greșit să se considere că această procedură, oare, pornind de la considerații privind metrica, ajunge la probleme de conținut și chiar de filozofie, acordă vreo prioritate, logică sau cronologică, vreunuia dintre aceste elemente, în mod ideal, ar trebui ca, plecând din orice punct, să ajungem la aceleași rezultate. Acest tip de demonstrație ne arată
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
predecesorului „artist” care fusese Dosoftei, dar întrecând cu mult în expresivitate pe ardeleanul Ioan Viski (căruia i se atribuie o nouă și modestă transpunere în stihuri a psalmilor, datând de la 1697). Interesează, în Psaltirea lui C., înrâurirea poeziei populare în metrică, dar mai ales deprinsă ca model stilistic. Predoslovia, izvodită în versuri rusești și românești, denotă un anume exercițiu în cultivarea spiritului, a elocinței. SCRIERI: [Psalmi], în I. Bianu, Introducere la Dosoftei, Psaltirea în versuri, București, 1887, XLIX-LX; Dictiones latinae cum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286409_a_287738]
-
obiectivă a ceea ce se indică adesea prin „antichități“) și etimologică a cuvintelor (sensul ori ginar, evoluția); cercetarea formelor analogice (În morfo logie); exegeza estetică a operei literare (de această analiză țin și critica autenticității unei opere literare și, la poezie, metrica). Reconstituirea textului originar este posibilă numai În limitele impuse de originea și etapele istorice ale textului scris. Este cert că deosebirile materiale dintre cărțile antice și cele moderne au influențat cititorul În relația lui cu textele literare. Materialul obișnuit pe
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
expresive ale limbajului pe toate nivelurile de producere a semnificației (elemente grafice și fonetice, lexicul, morfologia și sintaxa), generând mesaje polivalente; - stratul sonor constituie o dimensiune esențială mai ales în creațiile lirice, în care ima ginile auditive, figurile de sunet, metrica versului, ritmul și rima creează eufonia. Fonetismele regionale, populare, arhaice sau cele marcate de oralitate au diverse funcționalități expresive în contextul stilistic; - nivelul lexico semantic are ca semn distinctiv actul producerii semnificației, care se bazează pe „sinonimie zero“ (unui semnificat
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
doină, elegie, satiră, parodie etc.). Ca „artă a Limbajului“, mai mult decât celelalte genuri, genul liric apelează la procedee expresive care evoluează de la simplul strigăt emoțional la rafinata utilizare a tuturor tipurilor de imagini, de figuri de stil sau de metrică și la organizarea în cele mai diverse forme de poezie (de la formele clasice la „spațialitatea plastică“ a caligramelor). 3.4.7. Genul liric. Modele de eseuri structurate Lirica romantică: Numai poetul... de Mihai Eminescu SUBIECTUL al IIIlea: Redactează un eseu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
sau, dimpotrivă, ca veșnic adaos la durata limitată hărăzită omului, ca timp rotitor, întemeind lumi și cântec. Poezia se încheie astfel rotund, prin revenirea la prezențele inițiale: omul și Erosul. Întregul discurs, formulat la persoana întâi (în versuri cu o metrică variabilă, liber sau cu semirimă), situează eul liric în centrul viziunii artistice, înscriind poezia în sfera liricii reflexive. Item 4: susținerea unei opinii despre modul în care tema și viziunea despre lume se reflectă în textul poetic studiat În opinia
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
V. față, gestualitate, politețe, relație interpersonală. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; PAYNE - BARBERA 2004; VARO-LINARES 2004. DH PROZODIE. În antichitatea greacă și latină, prozodia indica variațiile de accentuare, temporale și de înălțime din pronunție, care se foloseau în metrica și în melodia poeziei. Întrucît fenomenele prozodice aparțin vorbirii, iar nu de limbă, interesul pentru ele a fost redus un timp, însă, în ultima jumătate de secol, atitudinea s-a schimbat, sub denumirea prozodie fiind cuprinse nu numai fenomenele respective
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
chestiuni metodologice, care sînt la fel de numeroase, precum cele legate de caracterul parametrilor multipli ai prozodiei, de interacțiunile perceptive dintre diferiți parametri (intensitate, înălțime, durată, timbru) și de absența adecvării cuvînt cu cuvînt între percepere și măsură. V. analiză conversațională, emoție, metrică, versificație. DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002 RN PULSIUNE COMUNICATIVĂ. În psihanaliză, pulsiunea este un proces dinamic constînd dintr-o încărcare energetică ce face ca organismul să tindă spre un scop. Originea ei
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]