231 matches
-
vornic scria lui Telal Bașa ca să publice mezatul pe ulițele capitalei în curgere de 40 de zile". Publicația se făcea și la reședința ținutului, unde se afla moșia de vânzare. Mezatul se făcea în Divanul țării, și se chema Șoltan - mezat. Din vechime mezatul a purtat numele de „Cochiivechi". În Ispisocul lui Matei Vodă din anul 1755 pentru apărarea unor moșii boierești de peste Prut de ușurgii, se zice: „și de câte ori trimite Domnia să strângă ușurulu de la tătari, sau se vinde de la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Telal Bașa ca să publice mezatul pe ulițele capitalei în curgere de 40 de zile". Publicația se făcea și la reședința ținutului, unde se afla moșia de vânzare. Mezatul se făcea în Divanul țării, și se chema Șoltan - mezat. Din vechime mezatul a purtat numele de „Cochiivechi". În Ispisocul lui Matei Vodă din anul 1755 pentru apărarea unor moșii boierești de peste Prut de ușurgii, se zice: „și de câte ori trimite Domnia să strângă ușurulu de la tătari, sau se vinde de la Cochii-vechi ușurul, acei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
au înscris și au dat la vistierie tablele contribuabililor, a ieșit alt ordin de la domnie ca fiecare ce are pecetluit să mai dea câte 5 lei. După ce nici așa nu s-au strâns veniturile trebuitoare, rupta a fost dată la mezat pentru restul celor care nu primiseră pecetluirile și, astfel, antreprenorii s-au simțit în drept de a căuta și găsi pe toți cei care se „substrăsese" de la dare. Cu alte cuvinte, și aceste „hârtii și pecetluituri" s-au dovedit tot
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
4 bani de vadra de vin. În Descrierea Moldovei din spusele lui Dimitrie Cantemir se înțelege că fumăritul era mai vechi, însă nu era atât de important atunci fiindcă era mai mic. În timpul lui Mihai Racoviță fumăritul devenise obiect de mezat, dat pe seama CochiiVechilor... Gorștina sau goștina era o dabilă pe oi și pe mascuri, pe care visteria o da în antepriză pentru a fi încasată. La început, goștina se lua pentru pășunatul oilor și a porcilor în munții domnești, iar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de companii de pojarnici și în aceste orașe. La Bârlad de exemplu, Departamentul treburilor dinlăuntru anunța în 1841 că în târgul Bârlad se va înființa o „comandă pojărnicească de 20 de oameni", iar pentru organizarea ei urma a se „tine mezat pentru procurarea celor necesare”. Pentru dotarea ei cu tehnica trebuitoare, Eforia din Bârlad anunța că a și cumpărat două tulumbe iar Departamentul treburilor dinlăuntru se și pronunța în vederea ținerii unei licitații pentru „îmbrăcămintea slujitorilor isprăvnicești și ai pojarnicilor". Despre utilitatea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
din întreaga lume. Sardinia - due popoli (turiști și băștinași), încremenită parcă în vreme și vremuri, cu un ochi privind spre Civitavecchia, cu un altul spre Cagliari. Pe de o parte, emfaza tehnologică a Irlandei, ce a culminat cu scoaterea la mezat a specificului național, puțini irlandezi mai vorbind astăzi limba străbună (Irish language), și mai puțini fiind în măsură să furnizeze detalii despre datinile și obiceiurile folclorice. De cealaltă parte, grija constantă pentru conservarea produselor artistice tradiționale, fie ele de sorginte
Doua insule by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12567_a_13892]
-
trișezi - trișezi Poet răspopit Să fie cea din urmă dintre deghizările tale Oriunde te-ai duce Și chiar dacă vocația ta nu mai formează miza Tot vei fi prins de copoiul hazard Care a dublat miza Pentru a te scoate la mezat Recunosc mâinile însângerate ale cățărătorului Gata să înhațe de guler inefabilul Simți în jur muza făcând rondul La un rondel depărtare Asemenea uliului cuvintele zburătoare Vor smulge îndoiala De care încă te mai bucuri III O dată pe an văd țâșnind
Abdelaziz Kacem by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11353_a_12678]
-
etc., construite cu multă trudă și multe privațiuni de către cetățenii României. Cu ajutorul inflației, statul român, prin Banca Națională a României, a pus pe butuci fabricile și uzinele, întregul capital productiv al țării, ca să poată să le demoleze, ca să poată să le scoată la mezat, să fie cumpărate de guvernanți și de străini la prețuri de nimic. Cu ajutorul aceleiași inflații, statul român, în mai puțin de un deceniu, în perioada 1990-1997, a redus la jumătate puterea de cumpărare a salariilor și pensiilor, astfel încât majoritatea cetățenilor
PROIECT DE LEGE nr. 47 din 16 ianuarie 2014 privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258840_a_260169]
-
s-au mulțumit să treacă în proprietatea statului lor bunurile aflate în proprietatea poporului român, dar au trecut cea mai mare parte a acestor bunuri în așa-zisa proprietate privată a statului, ca să le poată vinde, să le scoată la mezat, pentru ca să le poată cumpăra, ei și străinii, la prețuri subevaluate. Proiectul de lege propus de cetățeni pentru revizuirea Constituției desființează această așa-zisă proprietate a statului, fie ea privată sau publică. Statul nu produce avuție, ca atare nu poate fi
PROIECT DE LEGE nr. 47 din 16 ianuarie 2014 privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258840_a_260169]
-
etc., construite cu multă trudă și multe privațiuni de către cetățenii României. Cu ajutorul inflației, statul român, prin Banca Națională a României, a pus pe butuci fabricile și uzinele, întregul capital productiv al țării, ca să poată să le demoleze, ca să poată să le scoată la mezat, să fie cumpărate de guvernanți și de străini, la prețuri de nimic. Cu ajutorul aceleiași inflații, statul român, în mai puțin de un deceniu, în perioada 1990-1997, a redus la jumătate puterea de cumpărare a salariilor și pensiilor, astfel încât majoritatea cetățenilor
PROIECT DE LEGE nr. 308 din 22 aprilie 2013 privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251829_a_253158]
-
s-au mulțumit să treacă în proprietatea statului lor bunurile aflate în proprietatea poporului român, dar au trecut cea mai mare parte a acestor bunuri în așa-zisa proprietate privată a statului, ca să le poată vinde, să le scoată la mezat, pentru ca să le poată cumpăra, ei și străinii, la prețuri de batjocură. Proiectul de lege propus de cetățeni pentru revizuirea Constituției desființează această așa-zisă proprietate a statului, fie ea privată sau publică. Statul nu produce avuție, ca atare nu poate
PROIECT DE LEGE nr. 308 din 22 aprilie 2013 privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251829_a_253158]
-
etc., construite cu multă trudă și multe privațiuni de către cetățenii României. Cu ajutorul inflației, statul român, prin Banca Națională a României, a pus pe butuci fabricile și uzinele, întregul capital productiv al țării, ca să poată să le demoleze, ca să poată să le scoată la mezat, să fie cumpărate de guvernanți și de străini, la prețuri de nimic. Cu ajutorul aceleiași inflații, statul român, în mai puțin de un deceniu, în perioada 1990-1997, a redus la jumătate puterea de cumpărare a salariilor și pensiilor, astfel încât majoritatea cetățenilor
PROIECT DE LEGE nr. 1.198 din 5 noiembrie 2015 privind revizuirea Constituţiei României - iniţiativă legislativă cetăţenească, 24 ianuarie 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266824_a_268153]
-
s-au mulțumit să treacă în proprietatea statului lor bunurile aflate în proprietatea poporului român, dar au trecut cea mai mare parte a acestor bunuri în așa-zisa proprietate privată a statului, ca să le poată vinde, să le scoată la mezat, pentru ca să le poată cumpăra, ei și străinii, la prețuri subevaluate. Proiectul de lege propus de cetățeni pentru revizuirea Constituției desființează această așa-zisă proprietate a statului, fie ea privată sau publică. Statul nu produce avuție, ca atare nu poate fi
PROIECT DE LEGE nr. 1.198 din 5 noiembrie 2015 privind revizuirea Constituţiei României - iniţiativă legislativă cetăţenească, 24 ianuarie 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266824_a_268153]
-
etc., construite cu multă trudă și multe privațiuni de către cetățenii României. Cu ajutorul inflației, statul român, prin Banca Națională a României, a pus pe butuci fabricile și uzinele, întregul capital productiv al țării, ca să poată să le demoleze, ca să poată să le scoată la mezat, să fie cumpărate de guvernați și de străini, la prețuri de nimic. Cu ajutorul aceleiași inflații, statul român, în mai puțin de un deceniu, în perioada 1990-1997, a redus la jumătate puterea de cumpărare a salariilor și pensiilor, astfel încât majoritatea cetățenilor
PROIECT DE LEGE nr. 609 din 28 iunie 2016 privind revizuirea Constituţiei României - iniţiativă legislativă cetăţenească, 25 mai 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273370_a_274699]
-
s-au mulțumit să treacă în proprietatea statului lor bunurile aflate în proprietatea poporului român, dar au trecut cea mai mare parte a acestor bunuri în așa-zisa proprietate privată a statului, ca să le poată vinde, să le scoată la mezat, pentru ca să le poată cumpăra, ei și străinii, la prețuri subevaluate. Proiectul de lege propus de cetățeni pentru revizuirea Constituției desființează această așa-zisă proprietate a statului, fie ea privată sau publică. Statul nu produce avuție, ca atare nu poate fi
PROIECT DE LEGE nr. 609 din 28 iunie 2016 privind revizuirea Constituţiei României - iniţiativă legislativă cetăţenească, 25 mai 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273370_a_274699]
-
funcție aducătoare de venit. În anii 1837 - 1838 Ștefan Fănuță se va judeca cu Săvescu la Tribunalul Polițienesc din București pentru a-și recupera suma împrumutată, ceea ce va și reuși în final. Cu alți bani cumpără o brutărie scoasă la mezat, actul încheindu-se la 4 aprilie 1815. La această dată, Ștefan ocupa funcția de pitar, iar din 1817 devine medelnicer. Din această funcție va scrie un memoriu către Poarta Otomană din partea boierilor patrioți, nemulțumiți de politica domnitorlui Ioan Gheorghe Caragea
Zilot Românul () [Corola-website/Science/307947_a_309276]
-
texte administrative, știri politice și militare, articole și note de îndrumare, cuprinzând noțiuni elementare de istorie, geografie, comerț, economie, industrie etc. Primul număr cuprindea un articol editorial privind istoricul ziarelor în lume; înștiințări „din lăuntru”; înștiințări „din afară”; informații despre „mezaturi”, plecări și sosiri de demnitari la Bucuresci; știri „despre lucrarea pământului, care merge înainte cu mare spor”. În anul 1837, ziarul a început să publice un supliment numit "Curierul de ambe sexe", magazin cultural cu o componentă feminină. În 2014
Curierul Românesc () [Corola-website/Science/310589_a_311918]
-
masivă diferite corporații internaționale și/sau transnaționale, care nu sunt trase la răspundere pentru modul în care au contribuit la devalizarea națiunii. La rândul său, guvernul cleptocratic amplifică fenomenul de aservire generală, iar - ca atare - funcțiile publice sunt puse la mezat, fiind cumpărate sau tranzacționate prin falsificarea alegerilor.
Republică bananieră () [Corola-website/Science/310835_a_312164]
-
contra văduvei insolvabile a lui Iordache Olimpiotul, pentru datorie, la Tribunalul Civil din Chișinău, se reîntorc în București la finele războiului ruso-turc, în 1830. Frații Macedonski reintră în slujba statului ca tălmaci/târzimani. Lui Dimitrie Macedonski i se vând prin mezat/licitație două vii (Scăieni și Țintea, județul Prahova, 3 august 1832). Ca epitrop al Bisericii Staicului, porucicul Dimitrie Macedonski are diverse deferenduri cu diverși meșteșugari, cârciumari, alte categorii sociale, inclusiv cu cumnatul său, Crețescu (12 august 1835), pentru furtișag, neexecutări
Dimitrie Macedonski () [Corola-website/Science/306145_a_307474]
-
(latină: "Marcus Didius Salvius Julianus"; 133 - 193) a fost împărat roman de la 28 martie la 1 iunie 193. era un senator foarte bogat, originar din Gallia. A devenit împărat cumpărând la mezat tronul imperial de la pretorieni, care, după tulburările ce avuseseră loc la moartea împăratului Pertinax, au scos tronul imperial la vânzare, pentru cel mai bun preț. A fost recunoscut de Senat și de pretorieni, nu însă și de legiunile de la Dunăre
Didius Iulianus () [Corola-website/Science/305955_a_307284]
-
Pretorienii îi pun atunci pe cei doi pretendenți să liciteze donativa lor viitoare. Iulianus câștigă promițând fiecărui soldat din gardă câte 25.000 de sesterți. Acest episod a fost considerat în continuare deosebit de rușinos, imperiul părând să fie pus la mezat de soldații săi. Senatul, amenințat de militari, îl numește împărat pe Didius Iulianus, iar soția și fiica acestuia primesc titlul de „Augusta”. Rapid, Iulianus se dovedește foarte nepopular, iar mulțimea îl huiduie când se prezintă la circ. Trei generali (Pescennius
Didius Iulianus () [Corola-website/Science/305955_a_307284]
-
ambele părți. 1880 - David Adania fondează prima agenție de publicitate din România, care purta numele său. Până acum, publicitatea din România a trecut prin mai multe faze: strigătul mărfurilor în fața prăvăliilor și în zonele cele mai circulate; "anunciurile" ("înștiințările"), sau "mezaturile", "vânzările" sau "înștiințările particulare", care erau informații despre marfa sub forma unor texte scurte și apăruseră în ziarele vremii începând cu anul 1829. Acestea din urmă aveau o formă concisă pe care azi o numim "mica publicitate”. 1886 - Thomas J.
Publicitate () [Corola-website/Science/297145_a_298474]
-
a Țării (CSAT) a decis ca cele două nave să fie păstrate în stare de funcțiune, având statut de „dotări strategice din punct de vedere militar”. În prezent feriboturile sunt ținute în stare de conservare și au fost scose la mezat. Număr de angajați în 2010: 95 La începutul lui 2011 CN Administrația Porturilor Maritime SA a decis să preia CFR Ferry Boat.
CFR Ferry-Boat () [Corola-website/Science/321120_a_322449]
-
disciplinei militare. Este asasinat la Roma, în 28 martie 193, după 87 de zile de domnie, de Garda Pretoriană, nemulțumită de severitatea măsurilor luate și de austera politică economică inițiată. Didius Iulianus a devenit împărat pe 28 martie cumpărând la mezat tronul imperial de la pretorieni, care, după tulburările ce avuseseră loc la moartea împăratului Pertinax, au scos tronul imperial la vânzare, pentru cel mai bun preț. A fost recunoscut de Senat și de pretorieni, nu însă și de legiunile de la Dunăre
Anul celor cinci împărați () [Corola-website/Science/322611_a_323940]
-
loc o plată... le așteaptă pe femei pețitorii.” (II, 18-20). Solinus (sec. III), prezintă asemănător ceremonialul căsătoriei: „Femeile de măritat se duc la bărbați nu după hotărârea părinților, ci acelea care se disting prin frumusețe cer să fie vândute la mezat și după ce li se îngăduie să se stabilească valoarea lor, se căsătoresc nu după obiceiuri, ci după prețurile (oferite); iar cele năpăstuite din pricina urâțeniei lor își cumpără cu zestrea lor bărbații cu care se mărită” (Culegere de fapte memorabile, 10
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]