597 matches
-
Mița și Didina ), nu! dacă nu am strigat “Bravo” din sală, regret! Bravo, Nae Girimea, fie-ți poleită cu glorie mustața subțire ! În “D-ale carnavalului” participă monștri sacri ai interpretarii lui Caragiale, nu simpli actori. Ilie pronunță „Mâța”, nu Mița. Partitura caragialană este îmbogățită cu noi cuvinte, și sensuri noi. Sorin Leoveanu se joacă cu publicul de-a șoarecele cu pisica: ruperi de ritm, grimase, “magnetizări” teribile; scena din frizerie are o gradație colosală: în final, ca într-o casă
„D-ALE CARNAVALULUI”. Cronică de spectacol, de Liviu Florian Jianu () [Corola-blog/BlogPost/339574_a_340903]
-
carnavalului este temperat carnavalescă, lămurind mai degraba intrigile; anormalitatea carnavalului constă nu în faptul că fiecare femeie are un amant ( asta este pură normalitate ), ci în faptul că fiecare femeie îl trădeaza cu altul..) Alt gag a trupei: Pampon și Mița , citind epistola pierdută de Nae, dau să se razbune: cum ? ... dezbrăcându-se înfrigurat, în același pat... Cuprinse de patimă, cele două femei sunt gata, pe de altă parte, la un melange a trois, cu Nae, în același așternut. Iordache, calfa
„D-ALE CARNAVALULUI”. Cronică de spectacol, de Liviu Florian Jianu () [Corola-blog/BlogPost/339574_a_340903]
-
personajele principale. Comisarul ( Valeriu Dogaru ) cere explicații, pe care le retează fără să le asculte, cu mârâitul : “Vorbaaaa !...” Pampon scoate în șuturi în avanscenă un jandar care, chipurile, îl arestează. Ce afirmă Telemache ? “dacă mă înșală și a opta oară... ( Mița)... mă însor...”. Cum poate să plângă și să sufere “mangafaua”, adică “bibicul”, pe scenă, acest Rică Venturiano de buzunar, și Birlic cu har, este măcar genial...” Bibicul” cade cu ușă cu tot ca un Icar, cascador al oaselor...după cum ori de câte ori
„D-ALE CARNAVALULUI”. Cronică de spectacol, de Liviu Florian Jianu () [Corola-blog/BlogPost/339574_a_340903]
-
temeliile naționalului se cutremură sub pulpele și cleștele unui Hercule... Totul e bine când se termină cu bine”. Dom’ Nae lămurește afacerea, îi împacă pe toți, dându-și întâlnire, estimp, pe ascuns, cu fiecare femeie: cu Didina, la 17, cu Mița, la 19... Trupa craioveană și-a luat rămas bun pe scenă de la conu’ Iancu, privind ironic din cercul cu stele european. Își lua rămas bun, chipurile, de la anul Caragiale. Mie, unuia, mi s-a părut că nenea Iancu trăiește doar
„D-ALE CARNAVALULUI”. Cronică de spectacol, de Liviu Florian Jianu () [Corola-blog/BlogPost/339574_a_340903]
-
printre invitați au apărut și Mierlan Ristea, fostul gestionar de la bufet, și Jianu Oprea, fiul bătrânului Jianu, prieten nedespărțit al lui Guță, plecați chiar și pe lumea de dincolo în aceeași zi, ambii muncind cândva pe pământul lui Iancu și Mița Murgescu, părinții lui Andrei; aceștia erau aduși de Anghel, gestionarul fermei lui Andrei, responsabil cu expedierea mărfii și recoltarea facturilor, care, îndată, a vorbit ceva cu Andrei, apoi s-a retras. Când unii își pierduseră răbdarea să afle ce se
SFÂRŞITUL LUI ANDREI MURGESCU. Fragment din romanul Îngerii de la Casa Morarului de Ion R. Popa, Ed. Autograf, Craiova, 2011 () [Corola-blog/BlogPost/339663_a_340992]
-
dintre ei a zis că nu e sigur dacă între Lazăr și Irina ar fi fost ceva, dar că între domnul Iancu și mama Irinei a fost, că era femeie frumoasă, curată, dichisită și făcea serviciul în casă, pe când doamna Mița era ocupată cu prăvălia; ei socoteau că Irina și Lazăr ar fi frați după tată. -Opreo, moș Jianu n-a murit de mult, Dumnezeu să-l ierte! Spune-ne și nouă, că ați trăit în aceeași casă, mâncați împreună, l-
SFÂRŞITUL LUI ANDREI MURGESCU. Fragment din romanul Îngerii de la Casa Morarului de Ion R. Popa, Ed. Autograf, Craiova, 2011 () [Corola-blog/BlogPost/339663_a_340992]
-
și așa!“ Trădăm la primul colț de stradă Și-apoi încălecăm pe-o șa. Senzația e de plutire De infinit parașutism Noi am făcut mișto subțire Și de marxism, și de fascism. Ce Decebal și Burebista? Ce patriotul cărturar? Trăiască Mița Biciclistă Și berea rece la pahar! Mitică veșnic să trăiască Și noi pe lângă el, noroc! Filozofia chelnărească E tot pe loc, pe loc, pe loc! Întreaga drojdie se scurse Din mahalale de Fanar Și-n loc să fim un roib
ION CATRINA PREZINTĂ: -ZEFLEMEAUA LUI CAMIL PETRESCU de ION CATRINA în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340902_a_342231]
-
pe lângă picioare, cu gândul să nu murdărească fața de masă a Simonei, apoi își dădu jos și mantaua. O puse pe spătarul scaunului pe care il oferise femeia. Se așezase apoi pe scaun, dar nu fu atent la povestea lui Miță, pentru că o cunoștea mai bine decât povestitorul. Privea masa încărcată cu de toate, deși, dacă l-ar fi observat cineva, ai fi avut impresia că nu vede și nu aude nimic din ce era în jur. Pe masă erau așezate
CĂPITANUL VASILE (6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341181_a_342510]
-
verzi, împrejmuiți de niște gene lungi și întoarse cu rimel, alături de sprâncenele frumos pensate îi scoteau în evidență roșeața din obraji. Era îmbrăcată într-o rochiță roz și subțire de vară, peste care își pusese un șorț bleu de bucătărie. Miță ajunsese la finalul povestirii, în timp ce soră-sa își ștergea lacrimile de pe lângă ochi, pentru a nu-și strica machiajul. Privind spre masă, căpitanul nici nu realiză faptul că prietenul său terminase de povestit prin ce trecuseră în acea zi și când
CĂPITANUL VASILE (6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341181_a_342510]
-
bine decât cu un om normal, alteori, nu se poate vorbi nici măcar cât face unu plus unu. Tare ciudat mai ești, măi Vasile! Parcă ar fi în tine doi oameni la un loc, când apare unul, dispare celălalt, și invers.'' Miță își luase o farfurie în mână și vroia să-și pună puțină ciorbă. Nu prea se dădea în vânt după ciorbe. Dacă ar fi fost după el, și-ar fi umplut farfuria cu sarmale, dar mâncarea surorii sale era bună
CĂPITANUL VASILE (6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341181_a_342510]
-
ei: - Hei, voi! Ce v-apucă pe-amândoi? Vă faceți semne despre mine? - Ceee? tresări Simona, auzindu-l, cum poți crede asta, căpitane? - Nuuu! Căpitane, ce-ai? Cum să ne facem semne despre tine, când ești prietenul nostru? sării și Miță, cum poți crede așa ceva? - Lasă mă, că știu io care-i treaba cu voi, vă pare rău de mine, le spuse, privindu-i grav, nu mă luați de prost, vă rog io! Să știți că dacă o să mă mințiți acu
CĂPITANUL VASILE (6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341181_a_342510]
-
rog io! Să știți că dacă o să mă mințiți acu', mă ridic șî plec de-aci. Tăcu puțin și fiind atent la cei doi frați, continuă, Simono, tu ești femeie, nu m-aș supăra așa tare pe tine, dar tu Miță, pe tine te consider pretenu' meu, auzi tu? Șî dacă io văd că tu mă minți, atunci, aci se termină pretenia noastră, nu mai vorbesc în viața mea, cu tine! Miță și Simona erau surprinși, nu le venea să creadă
CĂPITANUL VASILE (6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341181_a_342510]
-
m-aș supăra așa tare pe tine, dar tu Miță, pe tine te consider pretenu' meu, auzi tu? Șî dacă io văd că tu mă minți, atunci, aci se termină pretenia noastră, nu mai vorbesc în viața mea, cu tine! Miță și Simona erau surprinși, nu le venea să creadă. Ea se convinse încă o dată de dubla personalitate specială a căpitanului și fratele ei își dădu repede seama că nu trebuia să fie evaziv cu el, așa că-i răspunse cât putu
CĂPITANUL VASILE (6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341181_a_342510]
-
căpitane, cum spui tu, fu de acord Simona, hai să mâncăm, că și mie mi-e foame, zău așa! - Daaa, și mie! Auzi surioară, dar dacă aș sări peste ciorbă și-aș trece direct la sarmale? - Ce? Păi de ce, măi Miță? Ce-are ciorba mea? Nu-i bună? Ia zi măi căpitane, nici ție nu-ți place? Vai de mine, oi fi greșit ceva la ea, și-acu mă fac de rușine cu voi! - Nuuu, îi bună mă Simono, îi foarte
CĂPITANUL VASILE (6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341181_a_342510]
-
cu voi! - Nuuu, îi bună mă Simono, îi foarte bună! Mie-mi place, zău că-mi place, îi spuse căpitanul cu gura plină. - Și mie-mi place, nu pot să zic că nu-mi place, Doamne fere'! mai spuse și Miță, care încercase cumva să vadă dacă poate scăpa de ciorbă, dar văzând că nu avusese nicio șansă, începu să mănânce. Simona se uită la el, preț de câteva secunde și îi spuse: - Hoțomanule, ce ești tu! Acu-mi dau seama
CĂPITANUL VASILE (6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341181_a_342510]
-
bine, nu? Ooo, stai, că ți-arăt eu, ție! Luănd o felie de pâine din coș, o aruncă în căpitan, râzând. Acesta, râzând și el vru să repete gestul, dar se opri la timp, văzând privirea Simonei și spuse: - Mă Miță, stai mă cuminte. Hai să fim cuminți amândoi, îți zic io, că se supără Simona pe noi, și oricum nu-i frumos, nu se face așa ceva! - Așa-i, ai dreptate, aprobă sora prietenului său, privindu-l cu drag, hai, gata
CĂPITANUL VASILE (6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341181_a_342510]
-
Să-ți fie de bine, căpitane, să fii sănătos! - Și eu mă săturai, vorba căpitanului, ,,săru'mâna pentru masă, c-a fost bună și gustoasă!'' - Sigur v-ați săturat, măi? Sper că nu vă e rușine să-mi spuneți. Ție, Miță, nu-ți este, știu eu. Căpitane, hai, să nu-ți fie rușine, hai mai ia vreo două sarmale. - Nuuu, nu mi-i rușine mă Simono, pe cuvântu' meu! Îți spusei, mă săturai, că dacă mi-era mie, mai mâncam io
CĂPITANUL VASILE (6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341181_a_342510]
-
mai contrazise și le spuse: - Bine măi băieți, bine! Cum vreți voi, atunci merg și vă pun la pachet din budinca mea. Și îi lăsă singuri câteva minute, zâmbind și mergând la bucătărie să facă cele două pachețele. Căpitanul și Miță își făcură semn între ei și râseră încet, să nu-i audă, dar ea știa bine că cei doi prieteni erau cei mai fideli complici în prietenia lor. Nu dădea mare importanță față de astfel de momente dintre ei, pentru că se
CĂPITANUL VASILE (6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341181_a_342510]
-
că cei doi prieteni erau cei mai fideli complici în prietenia lor. Nu dădea mare importanță față de astfel de momente dintre ei, pentru că se simțea bine în compania lor de fiecare dată. Când termină de împachetat budinca, auzii telefonul lui Miță și pe acesta răspunzând: - Salut, Mircea!... sunt pe la soră-mea cu căpitanul... da... da, da, da, cum să nu! da... ajung cam în cinci sau zece minute la tine... bine, hai că vin, peste vreo două minute plec de-aci
CĂPITANUL VASILE (6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341181_a_342510]
-
mai pot sta. - Nu mai stau nici io, că de! Omu' vine, dar mai șî pleacă, nu? - Stați așa, măi! Mai stați puțin, că mai e și berea, și sucul, să gustați puțin, încercă Simona să-i mai țină, dar Miță îi răspunse: - Lasă Simona, că eu beau o bere pe la Mircea, nu-i problemă. Dă-i repede lu' Vasile să guste ceva. - Nuuu, că nici io nu vreau, că sunt mâncat acuma. Șî beau io mai în colo pe undeva
CĂPITANUL VASILE (6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341181_a_342510]
-
în colo pe undeva o bere, așa că nici la mine nu-i problemă, fată dragă. Io îți mulțumesc încă o dată, pentru masă. Hai pretene, hai să mergem, că poate te grăbești și să nu te mai țin după mine, da? Miță îl privea cu drag și zâmbind. Cel mai mult îi plăcea promptitudinea asta a lui, atunci când era vorba despre vreo plecare sau despre o situație aparte, care necesita oameni hotărâți și categorici, fără echivoc. Ridicându-se de la masă și luându
CĂPITANUL VASILE (6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341181_a_342510]
-
o parte și mai spuse: - Io îs gata, hai să plecăm acu, că te-așteaptă colegul tău. - Hai! Și o porni spre ușă, sprijinindu-se de cârjă, urmat de căpitan. După ei, Simona îi conduse și după ce îl îmbrățișă pe Miță, făcu același lucru, și cu Vasile. Și ei își luară la revedere de la ea, după care coborâră treptele scărilor, fără să-și spună nimic. Când ajunseră jos și ieșiră din scara blocului, Miță îi spuse căpitanului: - Ne oprim prima dată
CĂPITANUL VASILE (6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341181_a_342510]
-
îi conduse și după ce îl îmbrățișă pe Miță, făcu același lucru, și cu Vasile. Și ei își luară la revedere de la ea, după care coborâră treptele scărilor, fără să-și spună nimic. Când ajunseră jos și ieșiră din scara blocului, Miță îi spuse căpitanului: - Ne oprim prima dată acasă să lăsăm astea, nu? Și după aia plecăm iar, nu? - Nuuu, io nu mă mai opresc la mine, că știi bine că io pe urmă nu mai trec pe-acolo, cine știe cât timp
CĂPITANUL VASILE (6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341181_a_342510]
-
de mine, cu treaba asta, îți promit, dar restul, cu venitul acasă, cu parcu' și cu câinii, nu. La ce să te mint? Că doar mă cunoști, mă pretene! - Of, măi căpitane, ce mă fac eu cu tine? îi spuse Miță zâmbind și privindu-l lung. - Nimic mă, nimic. Ce să te faci? Nimic, îi răspunse el zâmbindu-i și privindu-l la fel. Miță nu-i mai spuse nimic și nici căpitanul. Își continuară drumul spre blocul din fața Billei, unde
CĂPITANUL VASILE (6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341181_a_342510]
-
doar mă cunoști, mă pretene! - Of, măi căpitane, ce mă fac eu cu tine? îi spuse Miță zâmbind și privindu-l lung. - Nimic mă, nimic. Ce să te faci? Nimic, îi răspunse el zâmbindu-i și privindu-l la fel. Miță nu-i mai spuse nimic și nici căpitanul. Își continuară drumul spre blocul din fața Billei, unde locuiau. Când ajunseră în fața lui, își strânseră mâinile și își luară rămas-bun, după care plecară fiecare în treaba lui. Vasile mai făcu câțiva pași
CĂPITANUL VASILE (6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341181_a_342510]