3,500 matches
-
or să se adauge și altele, chiar și vila... Aș vrea să fie studentă atunci, să nu fie aici, să audă șușoteli în urma ei. "Leit Aglaia." Aglaia... Avea un an, un an și ceva cînd am văzut-o ultima oară: mică, ochi mari, numai cu doi dinți în față, ca un iepuraș... Într-adevăr, tot timpul Maria s-a purtat anormal, incredibil, Mihai nici n-a vrut să creadă, mai degrabă ar fi crezut că Doina nu-i a ei, da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
alte mărunțișuri. Și o pungă cu cadouri. Coborând deci din avion, am pornit către ieșire, străbătând coridoare kilometrice, lăsându-mă purtat de benzi și scări rulante în direcția Passport Control - Baggage Claim - Exit. Trecând de procedurile vamale și luându-mi mica valiză portocalie de pe o bandă rulantă, m-am îndreptat spre stația de taxiuri, aruncându-mi valiza în portbagajul primei mașini dintr-o coloană infinită de autoturisme galbene. Șoferul, un tânăr spilcuit, mexican după privire și după port, a demarat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
rotunde, de culoarea piersicii, de Aldactone la 100 de miligrame fiecare. Proprietara noastră trebuie că-i avidă după hormoni feminini. Analgezicele și estrogenul sunt cam singurele alimente consumate de Brandy, și zice: — Dă-mi, dă-mi, dă-mi. Gustă niște mici Estinyl îmbrăcate-n roz. Înghite câteva dintre tabletele turcoaz de Estrace. În timp ce folosește ca pe-o cremă de mâini niște Premarin vaginal, zice: — Domnișoară Kay? Zice: — Nu reușesc să strâng pumnul, dulceață. Crezi s-o să poți termina totul fără mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
se strecoare prin desișuri fără să atingă o frunză sau să îi ia gâtul unui dușman fără să li se întețească bătăile inimii. Nu simți invidie nici atunci când Chimé din Farepíti fu ales printre cei care urmau să vâslească în mica piroga care avea să conducă iscoadele până la recif, deși în orele care se scurseră până la întoarcerea ei statu într-o asemenea tensiune, încât în momentul când Vetéa Pitó se așeza lângă el sări în sus, de parcă l-ar fi ars
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
cu toții că experiența nu s-ar fi putut dovedi mai nefericită. În afară de bestia pe care o rânise Tapú Tetuanúi, aproape dintr-un accident, toți ceilalți agresori reușiseră să se întoarcă la navele lor, fără să fi suferit nici cea mai mica zgârietura. Iar ei, acum, isi propuseseră să-i doboare pe propriul domeniu și în ciuda faptului că erau mult mai puțini ca număr. Întins pe punte, cu fața în sus, Tapú Tetuanúi nu putu să nu se întrebe dacă de fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
unei galerii de artă, și Inky spune: — Hai să-i sictirim cerându-le mărunțiș... Asta e vacanța în care încetează să mai fie Packer și Muffy Keyes, președintele unei companii producătoare de textile și moștenitoarea unui fabricant de tutun. E mica lor escapadă de weekend în plasa de protecție a societății. Bețivul de la Global Airlines se dovedește a fi Webster „Cercetașul” Banners, și, împreună cu Inky și Muffy, se întâlnesc cu „Slăbănoaga” și Frizzi. Apoi li se alătură Packer și un alt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
copii. Cancer la sân. — Faci asta - vezi? spune ea, și oamenii pur și simplu îți dau bani. Muffy scrie: Veteran de război olog. Flămând. Vreau să ajung acasă. Și Inky zice: — Perfect. Zice: Tocmai ai prezentat Cold mountain. Asta e mica lor tabără urbană. De-a v-ați ascunselea în câmp deschis. În văzul lumii. Nimeni nu e mai ușor de ignorat decât vagabonzii. Poți să fii și Jane Fonda sau Robert Redford, dacă împingi un cărucior de cumpărături pe bulevard
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
nimeni, de fapt - stau la ei în studio și pictează o miniatură perfectă. Sau schițează un studiu în cărbune, după ce-au dat eticheta cu un strat alb, de bază. Apoi, cu eticheta în palmă, se duc să-și expună mica lor operă. În vagoanele de tren. Pe banchetele din spate ale taxiurilor. Și operele lor rămân „expuse” acolo pentru mai multă vreme decât v-ați închipui. Poșta a făcut etichetele astea dintr-o hârtie atât de ieftină încât nu le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
Unchiul Dali o prinse de mână și fetița se roti, de câteva ori, pe sub brațul lui. Nuntașii aplaudară iar unchiul nu-și mai încăpu în pene de mândrie. Se afla în mijlocul atenției, partenera se bucura de o sinceră apreciere. De mică își corectase mișcările și gesturile în fața oglinzii. Dansa, în timp ce radioul dat la maxim o făcea pe Sanda să se ascundă în spatele ușilor închise, învârtindu-se, analizându-și ținuta, privirea și zâmbetul. O dată ce stăpânea toate astea, mișcările trupului căpătau inflexiuni proprii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
e dacă sunt și unii care nu-ți sunt de folos În cadrul slujbei, persoane care-ți plac... Înțelegi ce vreau să zic, adevărați prieteni! — Uită-te la asta, a spus el lipindu-și arătătorul de vitrină. În apă era o mică țestoasă, o carapace de piele plutind calm În ocean. S-ar zice că-i fericită, nu? — Cred că da. Sunt grămezi de pești buni de mâncare pentru ea, privește! I-a arătat un banc de macrouri suspendat În oceanul sticlos
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
ondulat al femeii era pieptănat Într-o parte și strâns cu o mică agrafă, iar rochia neagră, severă, părea nepotrivită cu tinerețea ei. Trebuie să fi fost turcoaică, a spus Mick. Tata zicea că nu-i o adevărată grecoaică. Era mica lor glumă, ceva cu care o tachina Întruna, dar povestea asta despre Grecia n-a Însemnat niciodată mare lucru pentru mine În copilăria pe care am petrecut-o Într-o suburbie din Melbourne. Cum nici tata nu era prea zvelt
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
mulțumire. Manevra îi reușise, și-a zis, ochiul furat de coafura bogată și de nuanțele plăcute și stranii ale părului, uita să mai contemple în amănunt figura. Asta însemna că va face o bună impresie a doua zi. Ai adus mica fugară? A întrebat ea radiind de fericire și abandonând în farfurioară țigara, a venit către Carmina și a sărutat-o fugitiv pe obraz. Ți-am adus rochia de la croitoreasă e în camera Fanei, poți s-o probezi. Nu acum, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
ce scrie nu se compară cu prima lui carte. — Te referi la cronicile literare? Adrian a sustinut dintotdeauna că nu citește cronicile. — O minciună sfruntată. Pe care i-am încurajat-o. Dar nu-i vorba doar de cronici. Cea mai mica ofensa, reală sau imaginara, îl aruncă în brațele disperării. Gândul că Din adâncuri nu i-a fost nominalizat la premiul Booker practic l-a împins în pragul sinuciderii. — Habar n-am avut... spuse Șam. Și i-ai povestit chestia asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
să ascultăm o specie frumoasă, povestea vieții sale. Întro clipă, am pătruns și noi în fantezia poveștii, care începea așa: ,, - Când am luat eu naștere pe acest pământ, am băgat de seamă frumusețea acestei minunate țări în care locuiți. De mica m-am hrănit cu insecte, gărgărițe, miriapozi, păianjeni și multe alte vietăți mici. Când a trebuit să plec din această țară, cu greu am putut sa mă despart de ea. N-am avut însă de ales. Am zburat în văzduhul
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
și am crescut aici. Și acest lucru nu te Îngrijorează? Întrebă Iolanda, cu o maliție În glas ce nu mai mira pe nimeni. Nu Înțeleg Întrebarea, bâigui Petru. Era iritat. Începuse un joc ciudat al replicilor care risca să prelungească mica lor reuniune până la ora Închiderii. Parcă zicea că Îl așteptau părinții la masă și când colo, iată-l parcă stăpânit de o voioasă amnezie. Hotărî că era timpul să-și reia locul În fotoliu, crezând că În acest fel Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
își goli berea, înclină din cap spre mine, clipi și plecă. Am rămas singur acolo o vreme, învârtind sticla de bere și uitându-mă la farfuria cu V-urile cojilor de sendviș și fâșiile de grăsime abandonate. 11 Tot mai mica Antarctică a timpului — Tu și motanul țineți o bibliotecă ambulantă, dragule? Tușa Ruth zâmbi, cu capul pe trei sferturi deasupra biroului de recepție. M-am oprit la baza scărilor. — Păi, partea „ambulantă“ s-ar putea să fie o problemă. Femeia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
spunea răsuflarea umedă a vântului care mă învăluia, nu ai cum să te ascunzi de asta. Cred că în lume încă mai există un bloc mic din tăcerea primordială. De la 3 la 5 noaptea - o ultimă sălbăticie naturală, tot mai mica Antarctică a timpului. În inima acestui timp-spațiu izolat și tăcut am închis în cele din urmă caietul cu notițe și tabele decodificatoare. Terminasem. Am frunzărit textul complet al Fragmentului becului încă o dată și am închis carnețelul. M-am plimbat prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Resurse Umane și Carieră Diplomatică. Distins cu înalte distincții de către Marele Duce de Luxemburg și suveranii Iordaniei și Marocului; A decedat în anul 2000. NICOLAE STÂNEA Născut în anul 1934, într-un sat din Transilvania situat la 14 km de "Mica Romă" orașul Blaj, unde a urmat și studiile medii. Căsătorit în anul 1959 cu Zinovia, are un fiu, Mihai. Între anii 1953-1958, a urmat cursurile Institutului de Relații Internaționale din București, iar în 1958 a început activitatea în Ministerul Afacerilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
despre creșterea bunăstării într-o societate progresistă. Ți-ai salvat bruma de curaj și de voință, grăuntele de personalitate. Ce nu te omoară zice-se că te întărește". Așa este. Mai importantă, cu mult mai importantă decît orice a fost mica mea libertate. Mica melodie a libertății. "De-atîta rău, zău mi se face bine", zice Poetul răzleț din Basarabia, Ion Anton. Răul-bine de România. "Invidiezi dexteritatea socială a lui Genosse?, nu mă slăbește vocea vitregă. Ai fi vrut să ajungi, imediat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
plictiseala mea să o culeg pentru tine? La ce supliciu mă supui? E mult de muncă, semănătorul e atât de harnic și lacom și avar de a-mi oferi cât mai multe și a-mi lua totul pentru ca eu cu Mica Marie, păpușa mea, să rămânem singure, să putem cugeta la o nouă stratagemă, Mama știe, ce bună e Mama Maria, oferă fiicei sale, Mioara Alimentară, cele mai năstrușnice jocuri pe computer, pentru că vizeta ușii de metal era ecranul prin care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
eului meu profund.“ Constatând că nu poate să aibă un copil, Elvila se adresează unor ginecologi, care se dovedesc ineficienți. Găsește, în sfârșit, un medic capabil, „un medic etiopian, instalat la Curtea de Argeș“ și rămâne însărcinată. Dar când naște, naște o mică... mulatră. Pamfil, cuprins de gelozie, îi pune mercur în cafea și o trimite cu nou-născută cu tot la părinți. Dumnezeu intervine salvator, pentru ca el să nu devină un asasin, și face ca Elvila, cu mercurul în ea, să moară din cauza
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
să caut mereu din ochi celălalt mal. Sau la Weingarten, tot În Oberschwaben, dacă prima mea ispravă rostită corect pe nemțește a fost „Ich trinke Wein...“. Marea Șvabă — Văd dedesubt un lac imens, Îmi spune Nicole, e de fapt o mică mare. Mai văd, uite-l, și un avion care se ridică, e mult sub noi și lasă-n urmă o coadă lungă, lungă de fum. Foarte răsucită coada!... Zburam spre Paris, pesemne pe culoarul de croazieră standard, la unsprezece mii
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Mariei din Magdala. Tradiția ortodoxă orthodoxă Spre deosebire de Proloagele noastre calchiate în bună măsură după tradiția catolică, Viețile Sfinților din tradiția orthodoxă greacă prezintă următoarea biografie a Mariei Magdalena. Ea s-a născut în Magdala, pe malul Tiberiadei. A fost de mică virtuoasă și credincioasă lui Dumnezeu. Era atât de virtuoasă, încât Duhul Sfânt ar fi putut să o aleagă pe ea ca mamă a lui Isus. Tocmai excesul de virtute i-a atras pe cei șapte demoni în suflet, aceștia împiedicând
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Stătea acolo, într-o grămadă de pietre știți cum sunt pietrele de munte: rotunde, șlefuite de apă, albe-cenușii, unele roșcate... așa erau și astea. O grămăjoară de pietre și ceva strălucea acolo. Am spus c-o fi o bucată de mică (doar pietrele de la noi aveau foi întregi de mică în ele)... dar hai să ne uităm de-aproape. Și ce să vezi ! Era o cruce. Așa cum se poartă la gât : alb-argintie, atârna încă de o bucată de lănțișor . Stătea acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
sunt pietrele de munte: rotunde, șlefuite de apă, albe-cenușii, unele roșcate... așa erau și astea. O grămăjoară de pietre și ceva strălucea acolo. Am spus c-o fi o bucată de mică (doar pietrele de la noi aveau foi întregi de mică în ele)... dar hai să ne uităm de-aproape. Și ce să vezi ! Era o cruce. Așa cum se poartă la gât : alb-argintie, atârna încă de o bucată de lănțișor . Stătea acolo, prinsă între pietre și strălucea. Am scos-o ușor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]