251 matches
-
dans la ville où le sang de décembre était à peine lavé, grandissait, timide encore, cette folie de jouissance qui devait jeter la patrie au cabanon des nations pourries et déshonorées" [Zola, La Сurée, p.80]. Spre sfârșitul secolului, Franța mic-burgheză a Republicii a Treia, bogată, confortabilă și mulțumită de sine nu mai este țara Ioanei D'Arc și a lui Napoleon, cea a mării Revoluții și a căutării de libertate. Filozoful Nicolai Berdiaev constată [p.149-150] că în existența mic-burgheză
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
mic-burgheză a Republicii a Treia, bogată, confortabilă și mulțumită de sine nu mai este țara Ioanei D'Arc și a lui Napoleon, cea a mării Revoluții și a căutării de libertate. Filozoful Nicolai Berdiaev constată [p.149-150] că în existența mic-burgheză au început să moară virtuțile naționale ale poporului francez capacitatea de eroism, dragostea de libertate și temeritatea în fața morții. Setea de bogăție a trecut în ipocrizie și venalitate. Anume în acest Paris oraș spiritual, vesel, liber și cutezător mică burghezie
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
n'est-ce pas? Autrefois, elle logeait Rougon. On raconte même qu'elle lui prêtait de l'argent... Et maintenant, quel métier fait-elle? (...) Mme Correur est une dame fort respectable", dit-il nettement" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.30]. Proaspăt căsătorită, mic-burgheză Sidonie Chèbe intra triumfătoare în rândurile mării burghezii: "un sourire de triomphe éclairer tout à coup ce joli visage énigmatique" [Daudet, Fromont jeune et Risler aîné, p.25]. Mitul lui Pigmalion este reluat în varianta scriitorului Mariolle, care încearcă să
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
elegantă". Astfel, Pariziana oferă posibilitatea revizuirii raporturilor dintre genuri, ce au cunoscut diferite deplasări ale centrului de gravitație. Dependența materială și juridică la nivel de societate are ca răspuns independența spiritului și a moravurilor. Ciocnindu-se de barierele unei societăți mic-burgheze, închisă afirmării feminine, Pariziana își construiește o autonomie relativă. Dacă emanciparea se asociază, în mod tradițional, cu forme instituționalizate societăți sau comitete cu o structură și un program emanciparea femeii pariziene ține de modul său de a fi. Timpul și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
chirie ai familiei) și își câștigă traiul (său și al Fetiței) decupând siluete din hârtie. Va reveni în centrul romanului ca regizor și producător de film mut, pentru a se căsători cu Mama eliberată, prin moartea soțului, de chinuitorul mariaj mic-burghez. Coalhouse Walker e prototipul negrului nedreptățit care ia justiția în propriile mâini și răzbună vandalizarea Fordului său printr-o serie de crime și atentate cu bombă. Pianist, discipol al lui Scott Joplin (tăticul ragtimeului), e „autorul“ bebelușului găsit de Mamă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
Kavrig și gospodina Dochița Barbalat se întâlnesc în moduri subtile, apte să smulgă admirația cititorului. În centru se află aventurile conștiinței pionierului Iulian, sfâșiat sufletește între poeziile patriotice de la școală, scrise de Liviu Deleanu, Nicolai Costenco, Grigore Vieru, și melancoliile mic-burgheze ale mamei despre brișca părintească ce o purta la iarmaroc, pe vremea stăpânirii românești. Dar Iulian e un neastâmpărat, aruncă cu roșii stricate în capetele bătrânilor din bloc: astfel intră în scenă veteranul de război Polikarp Feofanovici, încărcat de orgoliul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
neașteptat. Coabitarea cu foștii proprietari, fostul brutar și nevasta lui, se desfășurase fără ciocniri, la început, în absența lui Damian. În momentul mutării noastre forțate la ei, Damian ispășea o condamnare la închisoare, denunțat - se zicea - ca patron și exploatator mic-burghez. Damian era prototipul micului întreprinzător care prosperase sub regimul capitalist. Într-o bună zi, Damian Marinescu a apărut acasă. Era acolo, îl auzeam vorbind cu nevastă-sa. A fost politicos cu noi, ba chiar slugarnic, uneori insinuant, sugerând un fel
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
al ideii de națiune și de familie. Deci, pentru a ucide acest sentiment - dușmanul neîmpăcat al comunismului - trebuie distrus sentimentul de naționalitate și de familie"12. Astfel, o parte a conducătorilor bolșevici vizau desființarea structurilor familiei tradiționale, considerată fie familie mic-burgheză, fie familie feudală (familia musulmană tradițională din Asia Centrală)13. Primele decrete ale puterii sovietice și "Codul de acte ale stării civile" au anulat căsătoriile oficializate de biserică, recunoscând numai căsătoria civilă, ceea ce a determinat ca în condițiile în care majoritatea
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
soției sale, imaginea lui Luximin (numele de revoluționar al lui Marcel Pauker) era departe de cel al unui revoluționar de profesie, gata să se sacrifice pentru cauză, deoarece Ana Pauker îl caracteriza astfel: "rupt de mase, individualist, orgolios, crunt individualist mic-burghez, fracționist, aventurier, agent al Siguranței, troțkist"78. Sunt tot atâtea motive de a-i considera pe comuniști de-a dreptul fanatici. Viziunea lor se caracteriza prin ignorarea realităților economice și sociale și prin anunțarea, așa cum o făcea Alexandra Kollontai, a
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
dacă intelectualii nu ar fi alimentat-o cu forța cuvântului lor. Intelectualul care crede în ideea revoluției de exemplu, nu este rău intenționat, ci doar scurtcircuitat de naivitatea credinței sale într-o lume perfectă pentru toți. El poate aparține clasei mic-burgheze pe care comunismul o demonizează pentru a o destitui. Intelectualul care crede într-o idee alege mai degrabă să se autodistrugă decât să renunțe la idee. Soljenițîn construiește un personaj tragic din anii 50, victimă a propriei sale ideologizări, pe
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
agățam de ele cu disperare, ca și cum fără ele ne-am fi prăbușit"122. Lui Michel i-a luat mult timp să-și depășească tabuurile. Pentru a începe să se elibereze, a trebuit să plece departe de Arles, de atmosfera sa mic-burgheză, de ambianța puritană insuflată de regimul Vichy. Abia multe luni mai târziu, în Alpi, în timpul petrecerilor-surpriză alături de fetele din regiune și de băieții din Rezistență, tânărul a avut îndrăzneala să flirteze din nou. Încetul cu încetul, mustrările de conștiință și
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
fiecare dintre ei urma să cunoască "iubiri contingente". Fiecare i-a promis celuilalt să nu-l mintă niciodată, să nu-i ascundă nimic. Acceptând acest pact, cea pe care toată lumea o numește acum " Castorul" se delimitase de normele mediului său mic-burghez și catolic. Însă legătura ei cu Sartre, așa cum avea să i se destăinuiască mai târziu amantului său Nelson Algren, se apropia mai mult de o "fraternitate absolută" decât de o dragoste adevărată. "Din punct de vedere sexual, n-a fost
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
la prima ocazie să se debaraseze de el, toate acestea au jucat un rol important în transformarea fascismului din prima etapă cel contestatar al ordinii burgheze în brațul înarmat al contrarevoluției. Iar acest fascism, fondat pe alianța tactică a elementelor mic-burgheze a fost cel care a constituit sprijinul esențial al primei forme a mișcării și al claselor conducătoare care i-au oferit subvenții și înțelegeri secrete cu aparatul de stat și care s-a instalat la putere în anii douăzeci. De
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
operei sale, viziunea sa despre lume și propria-i personalitate. Armonia formelor și a culorilor devine astfel un scop secundar, iar ceea ce contează este încercarea de a atinge cele mai înalte culmi ale exprimării. Respingînd ca și futurismul italian, conformismul mic-burghez, expresionismul german, așa cum se dezvoltă în anii 1910 la München, Berlin și Dresda, își are rădăcinile într-o tradiție "germanică" datînd cel puțin din timpul lui Grünenwald. Aceasta nu-i împiedică însă pe promotorii săi să se lase influențați de
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
în timp ce Vito, fiul său care se înțelege bine cu negrii, poartă un tricou negru. Hainele lui Sal îl identifică cu patronul-muncitor care vine la pizzerie în Cadillac-ul său, dar care își pune șorțul să facă pizza, prezentîndu-se ca un businessman mic-burghez. Alte tricouri îi identifică pe cei care le poartă cu eroi culturali albi sau negri. Un tînăr alb care tocmai și-a cumpărat un apartament în ghetou poartă un bluzon asemănător cu cel purtat de Sorry Bird de la Boston Celtics
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
lua cuvîntul. Ne vom referi la o mică parte dintre ei, spicuind cîteva "perle". Primul este Geo Bogza, de la care vom afla ce probleme de conștiință îl frămîntau în junețe: "În contradicție cu starea de spirit generală a unui mediu mic-burghez, cînd la 16 ani, la sunetul sirenei, vedeam că alți oameni intră în fabrică la ora 6 dimineața, iar eu eram liber să mă plimb, iar la prînz aveam mîncare ca și ei și poate și mai bună. "Cum se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
moartea, nu rareori! -, m-au Întărit, cum se spune; mi-au dăruit, În sfârșit!, simțul realității sociale și o reală cunoaștere, de facto, a tipologiei umane și sociale. Și, printre altele, capacitatea de a „ieși din mine”, din coconul meu mic-burghez, fasonându-mi cumva timiditatea, povară În tinerețe, În sensul că am reușit s-o Înving nu de puține ori din obligația - și apoi din bucuria! - de a nu fi exclus iremediabil din câmpul social. Nu mă plâng și nu le
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
întâmplări pe care le-am trăit pe parcursul acestor lungi zile și nopți de nebunie literară. Ne facem promisiuni de interviuri și colaborări. Martin, afabilul nostru ghid prin Berlin, s-a deghizat într-un travestit, și ținuta sa - șocantă pentru simțul mic-burghez și familist - atrage din toate părțile priviri intrigate și șușoteli amuzate, dar se pare că ghidul nostru este un exhibiționist notoriu și-i place să fie în centrul atenției, să-și afișeze nonconformista orientare sexuală. Scăpat de chingile opresiunii ideologice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
eram „cât de cât abil”, m-aș fi lăsat, cu o bună teatralitate a „modestiei”, specialitate a creatorului sudic și balcanic ce-și convertește nu rareori enorma vanitate, uneori justificată, în aere ipocrit-popești, conformându-se unui clișeu răspândit în mediile mic-burgheze, cel al „artistului harnic și modest”, al „marelui creator, simplu și modest” etc. A fost, nu contest, și ambiția mea socială, dorința de a conduce o revistă, nu numai în numele meu, dar și al grupului în care mă formasem, ca
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
societate revolută (cea interbelică românească, nu lipsită nici ea de avataruri grave, corupția, printre altele, sau discrepanța între sat și oraș!...Ă, la valorile „prime” ale acestei noțiuni, din epoca ascendentă, „sănătoasă”, dinamică, a burgheziei, când în mediile mai ales mic-burgheze, coloana vertebrală a unei națiuni pe cale de modernizare, precum România înainte și după primul război, „cariera”, cariera socială, „practică” - mai puțin cea artistică! -, era modelul educației și de reușită. Profesiunile „burgheze”, de la notar la funcționar în administrație, poliție, magistratură, medicină
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
masculin. Fostul erou al cauzei Beyrouth-sur-Seine a părăsit așadar pagina întâi a ziarelor din Franța. Ca să fiu cu inima împăcată, am cerut o audiență la general. Domiciliul său: într-un cartier elegant, o vilă de la periferie. De mărime mijlocie, decor mic-burghez. Desigur, altceva decât palatele arabo-maure, cu stolul lor de servitori și cu grădinile lor feerice, în care trăiesc nababii războiului. Mergi mai repede la cer dintr-o cocioabă decât dintr-un palat", spunea Francisc din Assisi. N-am niciun complex
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ambițiune unică: aceea ca să-mi trec neapărat toate clasele liceului, dar În par ti cular, adică cu un minimum de școlaritate - și asta nu la gândul vreunei viitoare cariere În viață, ci dintr-o simplă prejudecată sau conformism de natură mic-burgheză - [să am] măcar studiile liceale terminate, prin 1908, așadar, m-am găsit Într-o dimineață În biroul lui Mihalache Popescu, severul administra tor al Casei școalelor și dispensatorul de taxe al candidaților la examenele date În particular. Îi prezint cererea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
a gândit că mi-ar putea fi sete și s-a baricadat în casă. Elle avait peur de l'étranger que je suis. Mirosea în jur a friptură de duminică, bărbații își lustruiau Jeep-urile strălucitoare sau tundeau gazonul. Fericire mic-burgheză, fără îndoială, dar fericire adevărată. Iar eu, cățărat pe scara mea de trei metri înălțime contemplam tot acest microcosmos de cartier elvețian bogat, clănțănind de zor din foarfeca mea imensă de spațiu verde. Semănam cu personajul Edward interpretat de Johnny
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
își permite să cheltuie (aproape) zilnic suma rotundă de 25 de euro pentru o masă obișnuită de prânz, pentru că cea à la carte este cu mult mai scumpă. Regăsesc, rușinat de plăcerea pe care o pot resimți, o Genevă familiară, mic-burgheză și tare bine așezată, cea cu care am interacționat atât de multă vreme. O societate a cărei morală calvinist-protestantă m-a schimbat în profunzime, prin "influență", ca să folosesc o metaforă stângace împrumutată din fizica primilor ani de școală. Chiar dacă nu
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
contactele cu scriitori și cu literați universitari, vizite în familii, pentru cunoașterea societății americane. Oameni foarte prietenoși, joviali, generoși. Dar - nu știu cum să mă exprim - puerili, infantili, de-o simplitate vecină nu cu noblețea, ci cu naivitatea. Purtători ai acelei mentalități mic-burgheze, mărginite, autosatisfăcute, autosuficiente, kitschofile. Oameni care râd în hohote la cele mai idioate gaguri. Pragmatism, simț practic, gadgeturi, ingeniozitate, inventivitate și dollars, dollars, do llars. Totul măsurat, evaluat, apreciat, definit în dollars. La televizor aveam impresia că nu se vorbește
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]