884 matches
-
se pot forma 7-9 generații de picnospori. Septoria tritici rezistă peste iarnă sub formă de picnidii pe resturile vegetale sau miceliu în plantele atacate din toamnă. Ciuperca Leptosphaeria nodorum cu f.c. S. nodorum prezintă mai multe forme de rezistență: miceliu în frunze, picnidii pe resturile vegetale și în plus, miceliul de pe semințele infectate. Acest agent patogen poate infecta și gramineele din flora spontană pe care formează picnidii cu picnospori. Prevenire și combatere. Măsurile preventive, ca înlăturarea resturilor vegetale atacate sau
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
peste iarnă sub formă de picnidii pe resturile vegetale sau miceliu în plantele atacate din toamnă. Ciuperca Leptosphaeria nodorum cu f.c. S. nodorum prezintă mai multe forme de rezistență: miceliu în frunze, picnidii pe resturile vegetale și în plus, miceliul de pe semințele infectate. Acest agent patogen poate infecta și gramineele din flora spontană pe care formează picnidii cu picnospori. Prevenire și combatere. Măsurile preventive, ca înlăturarea resturilor vegetale atacate sau înglobarea lor în sol, rotațiile corecte de 3-4 ani fără
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
printre conidiofori se găsesc țepi (sete) bruni, drepți, ascuțiți la vârf, septați de 30-100 µm. În momentul deschiderii acervulului, conidiile mature sunt vehiculate de vânt sau de picăturile de apă. Epidemiologie. Ciuperca rezistă în resturile de plante bolnave și ca miceliu în sămânță, care este și principala sursă de infecție în anul următor. Extinderea bolii este favorizată de perioadele ploioase ale anului și de temperaturile cuprinse între 13 și 27oC. Boala este mai frecventă la soiurile de fasole oloagă Prevenire și
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
degarnisirea pomilor. Scurgeri gomoase se constată aproape la toți pomii sâmburoși, în cazul unui atac de Stigmina carpophylla, acestea ducând la epuizarea rapidă a plantelor. Agentul patogen Stigmina carpophylla (Lév) M.B. Ellis, fam. Melanconiaceae,ord. Melanconiales,cl. Coelomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Miceliul ciupercii formează în țesuturile subepidermale mici strome pe care apar fructificații-acervuli ce ies la suprafață prin ruperea epidermei. Conidioforii ce sunt unicelulari sau cu 1-2 septe, poartă în vârf conidii oval-cilindrice, cu 2-6 pereți transversali. Conidiile măsoară 23-62 x 9-18
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de vegetație germinând la temperaturi cuprinse între 2-24oC și pot rezista și la temperaturile scăzute din timpul iernii, când se găsesc în masa de gome ce se află în crăpăturile scoarței ramurilor. Ciuperca mai poate ierna și sub formă de miceliu în scoarța ramurilor. Atacul acestei ciuperci este puternic în primăverile umede ce urmează după ierni cu temperaturi moderate, care au permis conidiilor să-și păstreze viabilitatea. Infecțiile ciupercii sunt favorizate de leziunile de pe scoarța ramurilor, leziuni produse de grindină sau
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
mari de limb iar pe suprafața țesuturilor distruse se observă zonalități concentrice. Ciuperca poate ataca și cariopsele din spic, acestea prezentând pete negre în zona embrionului. Agentul patogen - Rhynchosporium secalis (Oud.) Davis, fam. Mucedinaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Miceliul parazit al ciupercii se dezvoltă subcuticular, apoi trece în mezofilul frunzei unde va forma strome acoperite de epidermă (haloul brun). Pe aceste strome se diferențiază conidiofori scurți ce susțin conidiile bicelulare, falciforme, hialine, de 1220 x 2-4 µm . Epidemiologie. Sporularea
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
acoperite de epidermă (haloul brun). Pe aceste strome se diferențiază conidiofori scurți ce susțin conidiile bicelulare, falciforme, hialine, de 1220 x 2-4 µm . Epidemiologie. Sporularea ciupercii este favorizată de temperaturi de 15-20oC. Conidiile germinează la suprafața frunzelor umede, dau un miceliu de infecție ce străpunge epiderma sau intră prin stomate și după 9-11 zile de incubație apar simptomele evidente și o nouă generație de conidii. Ciuperca iernează în resturile vegetative de pe sol sub formă de strome din care în primăvară vor
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
µm și conțin asce fusoidale cu ascospori bicelulari, alungiți, de 11-29 x 4-9 µm. Epidemiologie. Ciuperca se răspândește în cursul vegetației prin conidii vehiculate de vânt și apa de ploaie iar de la un an la altul rezistă în sol ca miceliu saprofit, conidii sau loculi cu asce și ascospori. Prevenire și combatere. Măsurile de prevenire a atacului patogenilor ce cauzează îngenuncherea cerealelor, fertilizarea echilibrată ce mărește rezistența paiului la cădere, constituie și măsuri profilactice pentru această boală. 5.6.11. Putregaiul
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
alveole, nu pot fi separate mecanic iar la baza lor și în rahis se observă o colorație cenușie produsă de multitudinea de spori negri . Agentul patogen Nigrospora oryzae (Berk. et Br.) Petch., fam. Dematiaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Miceliul infecțios al ciupercii este reprezentat de un tal ramificat pe care apar spori negri, turtiți sau globuloși, cu episporul neted, de 12-15 µm în diametru. Ciuperca se dezvoltă în rahisul știuleților pe care îl distruge și afectează puțin și facultatea
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
producția scade iar boabele de pe știuleți sunt șiștave. Lanurile puternic atacate par a fi bătute de grindină, prezentând porțiuni mari de frunză uscate, sfâșiate. Agentul patogen Drechslera turcica (sin. Helminthosporium turcicum Pass.) fam. Dematiaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Miceliul ciupercii se dezvoltă în parenchimul frunzelor de unde ies buchete de conidiofori cilindrici, pluricelulari, simpli, bruni. Conidiile prezintă 1-9 septe transversale, sunt eliptice, cu epispor gros, brun-verzui, netede și de dimensiuni variabile între 80-150 x 20-24 µm. Epidemiologie. Agentul patogen se
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
netede și de dimensiuni variabile între 80-150 x 20-24 µm. Epidemiologie. Agentul patogen se răspândește în timpul vegetației prin conidii. La temperaturi optime de 25-30oC și în condiții de umiditate mare germinează, dau infecții secundare și după 7-9 zile de la pătrunderea miceliului apare o nouă generație de conidii. Persistența agentului patogen de la un an la altul este asigurată de conidiile rămase pe resturile vegetale din câmp sau din depozitele de furaje. Prevenire și combatere. Măsurile de prevenire ca: rotația culturilor, înglobarea resturilor
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
scufundate brune, cu crăpături și cu zonalități concentrice. Agentul patogen Alternaria dauci (Kühn) Gr. et Sk. f.sp. solani (Ell. et Mart.) Neerg (sin. A. solani sau A. porii f.sp. solani), fam. Dematiaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Miceliul ciupercii se dezvoltă intercelular și după o perioadă de parazitare, produce conidiofori erecți, septați, bruni ce susțin conidii dispuse în lanț. Acestea sunt alungite, de forma unor butelii, de 90-200 x 14-21 µm, cu 8-15 pereți transversali și 3-7 longitudinali
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
altul și pe, se face prin intermediul conidiilor vehiculate de vânt sau de picăturile de apă. Temperatura cuprinsă între 2-35oC și umiditatea atmosferică de 100 % sunt condiții de favorabilitate a atacului. Permanentizarea ciupercii de la un an la altul se face prin miceliu, conidiile de pe resturile vegetale și prin semințele provenite din fructele parțial atacate. Agentul patogen se poate răspândi cu ușurință în terenurile bogate în humus, cele îngrășate excesiv, în solurile cu carență în magneziu și pe diferite solanacee ca: Solanum tuberosum
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
planta se veștejește în totalitate, chiar dacă la începutul atacului, veștejirea este observată numai ziua. Secțiunea transversală a tulpinii, relevă brunificarea pereților vaselor conducătoare, brunificare ce se observă și în secțiunile efectuate în pețiolul frunzelor. În vasele conducătoare, se observă prezența miceliului ciupercii care împiedică circulația sevei. Rădăcinile plantelor ofilite prezintă zone brune, acoperite de un mucegai roz. Ofilirea este produsă și datorită toxinelor lycomarasmina și acidul fusaric produse de patogen. Acumularea de amoniu și de fenoli în zona afectată, urgentează necroza
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Agentul patogen Fusarium oxysporum Schl. f. sp. lycopersici (Sacc.) Snyd. et Hans., fam. Tuberculariaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Aparatul vegetativ al ciupercii este un tal hialin ce pătrunde prin rădăcini în vasele conducătoare, pe care le obstruează. Pe miceliu apar conidiofori ce susțin macroconidii hialine, eliptice, unisau bicelulare, de 8 x 2,5 µm. Macroconidiile apar direct pe miceliu sau pe conidiofori în sporodochii, sunt falciforme, hialine și de dimensiuni variate, 25-68 x 2,3-4,5 µm, cu 3-5
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Aparatul vegetativ al ciupercii este un tal hialin ce pătrunde prin rădăcini în vasele conducătoare, pe care le obstruează. Pe miceliu apar conidiofori ce susțin macroconidii hialine, eliptice, unisau bicelulare, de 8 x 2,5 µm. Macroconidiile apar direct pe miceliu sau pe conidiofori în sporodochii, sunt falciforme, hialine și de dimensiuni variate, 25-68 x 2,3-4,5 µm, cu 3-5 septe. În condiții nefavorabile, pe miceliu apar conidioforii globuloși sau ovoizi, terminali sau intercalari, care vor asigura permanentizarea patogenului. Epidemiologie
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
hialine, eliptice, unisau bicelulare, de 8 x 2,5 µm. Macroconidiile apar direct pe miceliu sau pe conidiofori în sporodochii, sunt falciforme, hialine și de dimensiuni variate, 25-68 x 2,3-4,5 µm, cu 3-5 septe. În condiții nefavorabile, pe miceliu apar conidioforii globuloși sau ovoizi, terminali sau intercalari, care vor asigura permanentizarea patogenului. Epidemiologie. Patogenul rezistă în resturile vegetale din sol sub formă de miceliu, conidii sau clamidospori. După pătrunderea ciupercii în plantă, aceasta se multiplică în vase iar după
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
dimensiuni variate, 25-68 x 2,3-4,5 µm, cu 3-5 septe. În condiții nefavorabile, pe miceliu apar conidioforii globuloși sau ovoizi, terminali sau intercalari, care vor asigura permanentizarea patogenului. Epidemiologie. Patogenul rezistă în resturile vegetale din sol sub formă de miceliu, conidii sau clamidospori. După pătrunderea ciupercii în plantă, aceasta se multiplică în vase iar după moartea plantelor și apariția micro și macro-conidiilor, acestea sunt vehiculate de vânt, apa de irigații, apa de ploaie sau de uneltele de lucru. Atacul ciupercii
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
va induce uscarea tulpinilor de la vârf spre bază. Tulpinile atacate se smulg ușor din sol, deoarece sunt putrezite. Plantele atacate mai târziu au lăstari îngroșați, cu tuberculi aerieni la subsuoara frunzelor și cu baza tulpinilor acoperită de un manșon de miceliu alb-cenușiu, sub care țesuturile sunt putrezite. Pe stolonii atacați nu se formează tuberculi sau chiar dacă apar sunt mici, deformați, cu peridermul rugos. Pe suprafața tuberculilor apar pustule în formă de crustă, ce devin prin deshidratare și înnegrire, formațiuni sclerotiforme de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
agenților patogeni. Astfel, în vederea limitării extinderii bolilor provocate de ciuperci din genul Graphium care se extinde de la un arbore la altul prin grefe radiculare, se distrug arborii atacați și cei din jur, apoi se sapă tranșee pentru a opri difuzarea miceliului. Lupta împotriva vectorilor duce la micșorarea procentului de plante virozate în lan. Se cunoaște faptul că, afidele transmit agentii diferitelor viroze ale plantelor floricole și ca urmare acțiunile de distrugere a acestor vectori pot salva plantele la atacuri periculoase. Aceste
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
în sticle de culoare închisă; KOH 30 %; H2SO4 0,1 N; alcool izoamalic (pentru eliminarea flurescenței la 1 l alcool se adaugă 2 lingurițe de cărbune animal și se filtrează); CH3COONa 2,5 M, care conține preparat enzimatic de fosfataza. Miceliul de Penicillium se usucă la 45 C, se lasă cu acetat de sodiu timp de 2 3 ore (10 mg miceliu la 1 ml acetat) și apoi extractul se filtrează; soluție standard de tiamină: 10 mg clorhidrat se dizolvă în
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
adaugă 2 lingurițe de cărbune animal și se filtrează); CH3COONa 2,5 M, care conține preparat enzimatic de fosfataza. Miceliul de Penicillium se usucă la 45 C, se lasă cu acetat de sodiu timp de 2 3 ore (10 mg miceliu la 1 ml acetat) și apoi extractul se filtrează; soluție standard de tiamină: 10 mg clorhidrat se dizolvă în 100 ml HCl 0,01 N; 1 ml din soluția obținută se aduce cu apă la 100 ml; 1 ml din
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
și perele sunt mai atacate de Monilinia fructigena decât lăstarii etc. Sexul. În general, nu se constată o deosebire evidentă între însușirile parazitare ale agenților patogeni de sexe diferite. Totuși, unele ciuperci, de exemplu Mucor hiemalis sunt patogene numai prin miceliul de sex mascul. Faza nucleară. Majoritatea ascomicetelor infectează plantele în haplofază în timp ce bazidiomicetele sunt patogene în dikariofază. Specializarea fiziologică. Agenții patogeni paraziți obligați prezintă forme specializate, care parazitează numai anumite soiuri și linii ale plantelor gazdă (ex. Ustilago nuda). Hibridarea
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
reproducerea și răspândirea agenților fitopatogeni pe seama cărora se dezvoltă. Dintre hiperparaziții agenților fitopatogeni, menționăm câteva specii mai frecvent întâlnite în țară la noi: Darluca fillum care parazitează pe diferite specii ale genului Puccinia și Ampelomyces quisqualis care este hiperparazit pe miceliul și conidiile unor ciuperci din familia Erysiphaceae (fig.5). În practică, modul de aplicare al hiperparaziților este diferit după caz: prin stropiri cu suspensii de spori sau micelii, prăfuiri cu culturi uscate, inoculare sau utilizarea de biopreparate ca AQ 10
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
diferite specii ale genului Puccinia și Ampelomyces quisqualis care este hiperparazit pe miceliul și conidiile unor ciuperci din familia Erysiphaceae (fig.5). În practică, modul de aplicare al hiperparaziților este diferit după caz: prin stropiri cu suspensii de spori sau micelii, prăfuiri cu culturi uscate, inoculare sau utilizarea de biopreparate ca AQ 10 pe bază de Ampelomyces quisqualis. Folosirea microorganismelor antagoniste. Acțiunea antagonistă a microorganismelor a fost observată în natură de multă vreme și se datorează proprietății lor, de a produce
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]