420 matches
-
de numeroasele mediocrități existente și atunci, ca și acum, în punctele-cheie ale societății (și facem trimitere aici la mediul politic și la cel muzical al vremii respective). Poate și pentru că mulți au încercat a-i asemui, din seva propriei lor micimi, geniul acestei necuprinse în cuvinte interprete de operă cu deșertul propriei lor ființe de lut, neoferindu-i nimic altceva în ultimii ani de viață, din septembrie 1936 și până în ianuarie 1939, decât, din păcate, indiferență, foarte multă indiferență și marginalizare
ELOGIUL DEMNITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377758_a_379087]
-
trăire că, unde dragoste nu e, există ură, lăcomie, dușmănie, război, moarte, un întreg cortegiu de rău și urât. Planeta noastră este dominată de frică și mizerie, astfel că se explică furibunda dorință de a te spăla de jegul/noroiul micimii și neputinței prin crearea unei virtuale planete a iubirii. Este planeta ce se naște din visul-sete neostoită a sufletului ce nu și-a atins împlinirea prin trăirea sacrului către care tânjește. La modul utopic chiar Terra ar fi putut deveni
FLOAREA NECȘOIU CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376110_a_377439]
-
o seară de vară. Menirea ei a fost să lase în sufletul meu acest cîntec! Știu doar că este un cîntec vechi, ca ținutul ce l-a zămislit. Că vine din trecut. Din trecut,de acolo de unde nouă, astăzi, în micimea noastă sufletescă , ne este rușine să căutăm! Știu doar că este prea dulce, prea simplu și prea tămăditor pentru suflete de om ! Și prea curat! Atît cît îl mai știu îl aștern pe hîrtie , ca să nu se piardă. „-De unde
CANTEC PIERDUT de MIRELA PENU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377733_a_379062]
-
în țară acele funcțiuni? Toți știu, cu bugetul în mână că, de la ministru până la registratore, de la generar până la suplocotenente plata ce se dă este atât de mică încît un om cu familie nu are cu ce trăi. Teza "Romînului" despre micimea și nesuficiența lefilor e întrucîtva justificată. Într-adevăr, prin creșterea în străinătate, tinerimea noastră a contractat trebuințe pe cari n-ar fi cătat să le aibă nicicând daca considerăm sărăcia țării și nevoile ei de tot felul. E un rău
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
punct cu punct aproape totdauna cu unanimitate. Ar trebui într-adevăr să se retipărească procesele-verbale ale ședințelor acelei Adunări, daca nu de altceva dar pentru ca generațiile mai nouă să vază cât de sus erau acei oameni peste patimele zilei, peste micimea diatribelor de partid, peste decadența actuală a lucrurilor. Astfel, o comisie însărcinată cu proiectarea acelor puncte cari să servească de bază viitoarei organizări a României aduce, în ședința de la 15 octomvre 1857, următorul proiect: 1. Îndreptarea hotarelor Principatului prin o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
n-a trăit în zadar în mijlocul acelei mizerabile, mincinoase și fără de caracter demagogii din Atena, că nu în zadar s-a consumat pe pământ acea inteligență vastă care s-a ocupat cu discusutul tuturor cutelor sofistice în cari s-ascunde micimea omenească. O ultimă observare. Noi admitem în adevăr că prințul Dim. Ghica merge azi mînă-n mână cu onorabilele, învățatul și neprihănitul Serurie, precum și cu onorabilele Fleva, pentru că s-a convins că opoziția sistematică se face din cauza goanei după putere, iar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
care-o face "Presa". Noi n-am zis și nici ne-a venit în minte a zice că bunătatea recoltelor sau căutarea lor în piețele europene se poate atribui unui guvern. Bunătatea recoltelor atârnă de la Dumnezeu, căutarea în piețe de la micimea concurenței rusești și americane, producțiunea însă a unei bune recolte, apoi proporția între producțiunea generală și consumațiunea generală nu sânt atât de neatârnate de sistemul de idei care guvernă un popor precum s-ar crede la prima vedere. Răspundem anticipando
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
e decât un pretext; cea adevărată nu se mărturisește nicicând și publicistul cată s-o afle cu incunjur și oarecare bataie de cap. Se știe însă că nu există o mai mare disproporție decât cea dintre mărimea pretextului invocat și micimea cauzei adevărate. Nu ne îndoim așadar că și în cazul de față agenții propagatori de știri de senzație, o creațiune a poliției roșie, vor ști să povestească în Piața Sf. Anton și-n cea mică fel de fel de mari
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
inventată din nevoia disperată de a umple cu ceva vidul sufletesc în care se mișcă și acționează. Montarea lui Dan Nasta (semnatar atât al regiei cît și al scenografiei) a accentuat caracterul "derizoriu" al tragediei din Calul verde, astfel încît micimea ambiției morale a personajelor se degajă insidios de pretutindeni, într-o senzație de stagnare exasperantă. Interpreții sînt foarte bine aleși, cu o excepție paradoxală! autorul Constantin Popa, care este și interpretul rolului principal. Nu că actorul nu s-ar achita
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
divină, este Dumnezeu Întrupat, face parte dintr-un „plan” cosmic și a resuscitat spiritual Întreaga omenire. „Lecțiile” lui Socrate au primit numeroase amendamente, „lecția” lui Isus strălucește În perfecțiunea ei pretutindeni și definitiv. Învățătura filosofului ne trage În jos, arată „micimea” noastră, ne Încurcă mințile, iar cea a Mântuitorului ne Înalță spre ceruri, ne arată cât de „mari” putem ajunge și ne luminează. Din perspectiva creștinismului, omul este o ființă suspendată Între cer și pământ, nedesăvârșită, dar care este chemată să
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
aibă un grad foarte mare de toleranță etnic-religioasă” (p. 29). Datele sunt prezentate în tabelul 5. Și iarăși probleme statistice. În primul rând nu este indicată semnificația statistică a diferențelor dintre localități. Probabil că nici nu are sens statistic datorită micimii „subeșantioanelor”: Brașovul (54 persoane), Bacăul (63), Constanța (58) etc. Problema de fond este însă alta. Brașovul este substanțial mai tolerant decât altele pentru că populația sa are „o experiență de migrațiune duală”? sau a altor factori „ascunși” în „experiența duală”? Mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
deoarece nu constă decât în focalizarea atenției asupra unor fapte bine stabilite. Aș căuta să-i fac pe tineri intens conștienți de trecut, de faptul că viitorul omenirii va fi, după toate probabilitățile, incomparabil mai lung decât trecutul ei, de micimea planetei pe care trăim și de faptul că viața pe această planetă nu-i decât un incident vremelnic. Iar odată cu aceste fapte, în care accentul cade pe insignifianța individului, aș prezenta un ansamblu de fapte total diferit, care să întipărească
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
către beneficiarul actului religios. Rugăciunea transmite cuvinte (Întărite prin gesturi), nu obiecte, ființe sau acte comunitare. Accentuând această dimensiune, W. Burkert (1996) consideră că rugăciunea se află În directă opoziție cu ansamblul „riturilor de supunere”: dacă acestea scot În evidență micimea, umilința sau vinovăția omului (prin declarații de penitență sau prin acte de autopedepsire), rugăciunile reprezintă o afirmare a superiorității cuiva (căruia i se cere să facă ceea ce performerul rugăciunii consideră că este peste puterile sale), iar În relația cu sacrul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
meschin, incoerența sinelui: „Ca fluturii, ce rabdă să-i poarte-n praf omida,/ Să rabd și eu în mine, povară, două vieți?” Pasivitatea, preț al umilinței și ascezei, e detestată în numele puterii și luptei (Nehotărâre). O dorită altitudine neatinsă de micime (Muntele Măslinilor) se unește cu percepția dualității, „osânda” omului: „Făcuși din tine două puteri adânci de ură.” Sufletul său e multiplu, polimorf, rupt între solicitări divergente: „Sunt înger, sunt și diavol și fiară și alte-asemeni” (Portret). „Sfântul palid” și „biciul
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
uitare a le spune adevărul, A le spune că nu-s vrednici decât de adânc dispreț, Că pentru o vorbă goală tu jertfești a lor vieți, Că în tine nici nu-[ți] pasă, nici visezi de-ale lor păsuri, Cu micimea lor de suflet tu în tine [că] [î]i măsuri, Cumcă lauda cu care [î]i încarci e o ocară, Cumcă tot ce e ca dânșii este vrednic ca să piară". [A C T] Versiunea A 2282 D R E P
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
le spune adevărul, A le spune că nu-s vrednici decât de adânc dispreț, Că pentru o vorbă goală tu jertfești a lor vieți, Că în tine nici îți pasă, nici visezi de a lor păsuri, Cu-a lor proprie micime de simțire că îi măsuri, Cumcă lauda cu care îi încarci e o ocară... Cumcă tot ce e ca dânșii este vrednic ca să piară... ]2 Tu țineai la cele bune, la străbune obiceiuri Și voiai să vezi Moldova iar pe
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
partea ce-o înghite distribuitorul. Oricine care-a avut ocazia de-a afla a câta parte din prețul pe care-l plătește în prăvălie pentr-un articol ajunge la persoana care-a produs acel articol cată să rămâie uimit de micimea acelei părți. E important a cerceta cauza... Aceasta nu vine de la dobânda extraordinară a capitalului. Vine din două cauze: una e marea, pot zice nesățioasa parte a produsului comun pe care-l iau simpli distribuitori, suma colosală pe care-o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sau afectează a avea în tratarea istoriei de la 1848 încoace. Necunoscător cauzelor economice și sociale cari determină fenomenele publice ale unei societăți omenești, d-sa face ca istoric ceea ce face și ca politician, judecă toate cele a priori, măsurîndu-le cu micimea insuficienței propriilor sale cunoștințe, ba vede chiar mărire și înălțare acolo unde decadența e invederată și-și face un merit din fapte absolut condemnabile. Ceea ce voim să constatăm astă dată e altceva. De câte ori afirmam că d. C. A. Rosetti e
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și ție, Sfinte Augustine, că mi-ați mai arătat o dată cine sunt adevărații mei prieteni și că m-ați încredințat că nu mi-am irosit viața închinînd-o vouă. Mulțumesc și fiindcă m-ați binecuvântat și cu o nouă dovadă a micimii omenești. Inima mea va fi mai ușoară când va lua deciziile pe care cu toții știm că se apropie. Abatele se așeză din nou la masa de scris, îndepărtînd cu muchia palmei firele de praf care căzuseră din tavan. Trase spre
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Se gândi câți oameni stătuseră înaintea lui exact pe pământul acelei planete, vorbind exact despre aceleași lucruri, simțind exact ceea ce simțea el acum. Dacă era ceva cu adevărat neliniștitor la Vechea Terra, atunci probabil că lucrul acela era senzația de micime pe care o resimțea oricine se gândea la istoria omenirii. Măreția aceea nu avea să o aibă vreodată Z. Iar lucrul ăsta punea cele două lumi într-o relație ierarhică din care zeții nu aveau cum să iasă decât sclavi
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
parte, și „numele care se deduc din lucrarea providenței divine”, pe de altă parte. Numele divine sunt Binele, Frumosul, Lumina și Iubirea (cap. III-IV), Ființa (cap. V), Viața (cap. VI), Înțelepciunea (cap. VII), Puterea, Dreptatea, Mântuirea, Inegalitatea (cap. VIII), Măreția, Micimea, Identitatea, Diversitatea, Asemănarea, Neasemănarea, Repaosul, Mișcarea, Egalitatea (cap. IX), Timpul și Veșnicia (cap. X), Pacea (cap. XI), Sfanțul sfinților, Regele regilor, Domnul domnilor, Dumnezeul dumnezeilor (cap. XII), Unul (cap. XIII), „unitatea tuturor atributelor pozitive ale Aceluia care este Cauza a
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
dorința” e mai puternică, cu atît devine mai exclusivistă, impunîndu-ți un anumit tip de comportament: cînd, de exemplu, cineva este Înflăcărat de dorința răutăcioasă de a arăta ridicolul din comportamentul cuiva, Își dezvăluie, de fapt, fără să-și dea seama, micimea sufletească, devenind astfel el Însuși ridicol (și implicit ținta unor ironii). * „Unii stăpînesc cetăți, dar sînt robiți de femei.” (Democrit) De unde rezultă, Încă o dată, faptul știut că „rațiunea” este meșteră În strategii, pe cînd „sentimentul”, În arta de a ne
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
poate acoperi” (V. Hugo); „CÎtă frumusețe, cîtă generozitate și noblețe sufletească stau ascunse chiar și În firea celor mai umile făpturi omenești.” (V.G. Belinski); „A spune că omul este un amestec de slăbiciune și putere, de lumină și orbire, de micime și grandoare, nu Înseamnă a-i face proces, ci a-l defini” (D. Diderot). * „Nu te Întovărăși cu nimeni prea mult. Te vai bucura mai puțin dar vei și suferi mai puțin.” (Marțial) Negreșit, sunt puțini oameni care să nu
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Nausiphanos din Theos ori Diotim din Tyr, de exemplu, din care nu mai subzistă decât ici o vorbă, colo o frază sau o amintire... -, situa binele suveran în impasibilitate, în capacitatea de a nu te lăsa afectat de lume, de micimile și meschinăriile ei. Foarte probabil, bucuria filosofică este aceea de a trăi deasupra contingențelor obișnuite, alături de preocupările celor mulți, în alt loc decât pe scena trivială a cotidianului omului de pe stradă. Plăcerea de a fi și de a exista ca
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
etc.) Nu da cu bâta În baltă, că te stropește. Efectul de bumerang al răului pe care i l-ai făcut cuiva se explică prin faptul că el se va reflecta În conștiința celor din jur ca o dovadă a micimii caracterului tău.) Ce nu vrei să știe dușmanul nu spune prietenului. Într-un alt proverb ni se dă explicația acestei invitații la prudență În comunicare: „Tu spui secretul tău prietenului, iar prietenul tău are și el un prieten”. Există, desigur
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]