279 matches
-
duce la evitarea apariției unor boli deși, nu este totdeauna o concordanță directă între vigoarea unei plante și starea ei sanitară; unele boli nu pot fi evitate printr-o hrănire echilibrată a plantei (virozele, bolile vasculare de origine bacteriană sau micotice). Bolile neparazitare pot fi evitate sau diminuate ca efect prin administrarea în sol sau la plantă a microelementelor ca bor, zinc, molibden etc. Carența în calciu a solului favorizează instalarea fuzariozelor vasculare și a bacteriozelor. Aciditatea solului joacă un rol
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
factorii favorizanți ai infecțiilor minore, se numără: - glicozuria: creează un mediu favorabil pentru dezvoltarea germenilor patogeni. - staza urinară secundară hipotoniei vezicii urinare, dată de sarcină și agravată de neuropatia diabetică. - dilatarea tractului urinar în sarcină. Vulvovaginitele sunt cel mai frecvent micotice, dar și tricomoniazice și bacteriene. Hidramniosul Complică aproximativ 29% din sarcinile diabetice față de 0,5-1% din cele nediabetice, fiind favorizat de controlul metabolic slab. Devine clinic manifest în ultimele 1-2 luni de sarcină. Complicații obstetricale Traumatismele la naștere: apar ca
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
care permite identificarea bacilului Koch la examenul direct sau prin însămânțare pe mediul Lövenstein sau intraperitoneal la cobai. Tratamentul este specific, antibacilar. Uneori se impune intervenția chirurgicală pentru drenaj. Uneori se practică tiroidectomie mai mult sau mai puțin întinsă. Tiroiditele micotice Sunt afecțiuni rarisime. Agenții responsabili sunt Aspergillus (cel mai frecvent), Coccidioides imunitis, Candida, Allesheri boydii. Se realizează abcese focale și leziuni hemoragice. GUȘILE NODULARE ȘI CANCERUL TIROIDIAN Nodulii tiroidieni Nodulul tiroidian este definit ca o tumefacție localizată a glandei tiroide
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
calciu intravenos. Uneori apar fenomene de însoțire, contracturi ale musculaturii netede: laringospasm bronhospasm spasm frenic, gastric, piloric. C. Tulburările trofice Sunt expresia tardivă a unei hipoparatiroidii vechi necunoscute insuficient tratate pielea: uscată, scuamoasă unghii: striate, casante, cu leuconichie și perionixis micotic 145PARATIROIDELE șI HORMONII CALCITROPI păr: uscat, friabil dinții: alterarea emailului dentar (aspect gălbui, striat, erodat), dantura cu bord crenelat, carii frecvente, dinții sparți ochii: cataractă endocrină subcapsulară anterioară și/sau posterioară calcificări anormale: nucleul gri central (sd. Fahr) decelabil prin
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
de asemenea, controlul nivelului maxim de reziduuri de pesticide în plante și produse vegetale. Nesiguranța alimentară este determinată pe de o parte de utilizarea pesticidelor în obținerea producției agricole, iar pe de altă parte de prezența unor specii bacteriene și micotice, care au capacitatea de a produce micotoxine. Nesiguranța alimentară datorată pesticidelor. Pesticidele fac parte integrantă din tehnologia de obținere a producției agricole asigurând securitatea alimentară, dar nu și siguranța alimentară. Produsele chimice pot avea un efect toxic direct, dar imprimă
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
modificat în funcție de rezultatul antibiogramei și va fi dublat de toaleta repetată cu o urmărire atentă a plăgii pentru a surprinde eventuala tendință la difuziune a procesului septic. Relativ frecvent, la bărbații diabetici, se întâlnește fimoza inflamatorie, secundară balanopostitei nespecifice sau micotice favorizată de mediul local, favorabil multiplicării bacteriene în condițiile glicozuriei și reactivității scăzute. Intervenția chirurgicală urmărește îndepărtarea țesutului inflamator cicatricial prepuțial care împiedică decalotarea glandului penian și excizia cvasitotală a mucoasei pentru a preveni recidiva. Infecțiile profunde sunt de obicei
Tratat de diabet Paulescu by Eduard Catrina, Iulian Brezean, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92219_a_92714]
-
și pe teren imunodeprimat: Pneumonia cu celule gigante (Hecht) Keratita rujeolică punctată, care se poate complica cu ulcerații și cecitate Crupul rujeolic, care poate necesita intubație la copii Suprainfecțiile posteruptive bacteriene (bronhopneumonii, otite purulente, septicemii, tuberculoză), virale (herpesvirusuri, adenovirusuri) sau micotice Complicațiile digestive: gastroenterita, hepatita, enterocolita, adenita mezenterică Complicațiile neurologice o Encefalomielita acută apare la sfârșitul erupției, prin mecanism autoimun, datorită similitudini structurale între componentele virusul rujeolic si mielină o Panencefalita sclerozantă subacută (PESS) este o complicație tardivă, cu prognostic fatal
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
tratamentele antibiotice abuzive, administrate de rutină pentru orice angină, fără a avea dovada etiologiei bacteriene, conduc la apariția și răspândirea rezistenței la antibiotice. Clasificări Anginele pot fi clasificate după criterii etiologice, evolutive, anatomopatologice. a. Clasificarea etiologică Angine infecțioase virale bacteriene micotice Angine neinfecțioase imunalergice cauzate de factori fizici (arsuri) sau chimici (nicotina) b. Clasificarea după evoluție: Angine acute Angine cronice c. Clasificarea după aspectul anatomo patologic: Angine eritematoase Angine pultacee Angine pseudo-membranoasă Angina ulceroase și ulcero-necrotice Angine veziculoase sau aftoase Tablou
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
în faringitele infecțioase poate fi estimat pe baza scorului Centor modificat, recomandat de anumite ghiduri de terapie. Complicații Complicațiile anginelor pot apare prin: Extinderea în vecinătate a procesului inflamator: adenita sau adenoflegmonul, otita, laringita, bronșita, sinuzita, meningita Suprainfecția bacteriană sau micotică Mecanism toxic: nefrita “in focar” Mecanism imunalergic: eritemul nodos (postviral sau postbacterian), purpura Henoch Schonlein (postviral sau postbacterian), glomerulonefrita acută, RAA (poststreptococic). Tratament Intervențiile de management pentru anginele infecțioase sunt: Igieno-dietetice: adaptarea dietei la toleranță și la pierderile de lichide
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
valvulare prin semne ecografice de endocardită (masă intracardiacă flotantă, abcese sau dehiscența valvei prostetice), sau instalarea unui suflu nou de insuficiență. Criterii minore (m) pentru diagnosticul endocarditei: Factori predispozanți (cardiopatie, utilizatori de droguri intravenoase Febră > 38șC Manifestări vasculare: embolii, anevrisme micotice, infarct pulmonar, hemoragie intracraniană sau conjunctivala, leziuni Janeway Manifestări imune: glomerulonefrita, leziuni Osler, pete Roth, factor reumatoid Argumente microbiologice (altele decât cele majore) Argumente ecografice compatibile cu endocardita (altele decât cele majore). Conform criteriilor Duke, endocardita poate fi exclusă, probabilă
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
folosită în clinică, este cea anatomo-clinică și cea etiologică. CLASIFICAREA ANATOMO-CLINICĂ: I. Pericardita acută: A. uscată (fibrinoasă); B. lichidiană. II. Pericardita cronică: A. lichidiană; B. adezivă; C. constrictivă. CLASIFICAREA ETIOLOGICĂ: I. Pericardite infecțioase: A. virală; B. bacteriană; C. tuberculoasă; D. micotică; E. alte infecții (sifilis, parazitară). II. Pericardite neinfecțioase: A. pericardita acută idiopatică (benignă); B. pericardită epistenocardică (în infarctul miocardic acut); C. uremie; D. neoplasme (în tumori primare ale pericardului, tumori metastatice ale pericardului); E. mixedem; F. colesterolică; G. chilopericard; H.
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
ovale pe retină; - Manifestări clinice produse de embolii: -arteriale splenice - produc dureri; -abdominale; -ale arterei centrale a retinei - produc cecitate; -ale coronarelor - infarcte miocardice; -ale arterelor mari periferice - sindrom de ischemie acută a membrelor; -ale arterelor cerebrale - hemiplegie, afazie. - Anevrismele micotice - mai frecvent la nivelul arterelor cerebrale; - Semne clinice de insuficiență cardiacă congestivă și insuficiență renală [10]. EXAMINĂRI PARACLINICE Laborator: 1. Examene hematologice: - anemie normocromă, microcitară; - leucocitoză; - VSH crescut; - hipergamaglobulinemie; - titruri crescute ale factorului reumatoid; - crioglobulinemie și complexe imune circulante; - complement
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
explicații alternative anatomice, sau - abcese, sau - dehiscențe parțiale ale protezelor valvulare, sau - regurgitări valvulare noi. Criterii minore - Predispoziția: condiții cardiace predispozante sau abuz de medicamente intravenos; - Febră peste 38 grade Celsius, - Fenomene vasculare: embolie arterială majoră, infarcte pulmonare septice, anevrism micotic, hemoragie intracraniană, hemoragii conjunctivale, leziuni Janeway; - Fenomene imunologice: glomerulonefrite, noduli Osler, pete Roth, factor reumatoid; - Dovada microbiologică: hemocultură pozitivă, dar care nu îndeplinește criteriul major enunțat mai sus sau dovada serologică a infecției active cu organism corespunzător endocarditei infecțioase. - Ecocardiografie
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
aftoase, virusuri Coxsackie), mai rar bacteriană (streptococi anaerobi). 5.2.4.6 Complicații Complicațiile anginelor pot apare prin: Extinderea în vecinătate a procesului inflamator: adenita sau adenoflegmonul, otita, laringita, bronșita, sinuzita, meningita INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 86 Suprainfecția bacteriană sau micotică Mecanism toxic: nefrita “in focar” Mecanism imunalergic: eritemul nodos (postviral sau postbacterian), purpura Henoch-Schonlein (postviral sau postbacterian), glomerulonefrita acută, RAA (poststreptococic). 5.2.5 Diagnostic Diagnosticul anginelor cuprinde două etape: Recunoașterea anginei pe baza simptomelor subiective, examenului faringian și a
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
ciclu celular la drojdii durează între 6 și 9 ore, în funcție de specie, vârsta celulei, de condiții de cultură. 1.13.2. Conjugarea Conjugarea reprezintă o formă particulară de reproducere sexuată, prezentă la marea majoritatea drojdiilor ca și la alți taxoni micotici. La Schizosaccharomyces pombe, floculația este o prerecuzită a copulației, ce apare înaintea sporulării. Rezultatul copulației, proces posterior floculării, este formarea zigotului diploid . Copulația la drojdii, ce de altfel la toate eucariotele, cuprinde cele 2 etape caracteristice: plasmogamia și kariogamia. S-
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
tratament - Se manifestă cu eritem, apoi descuamare care poate evolua în cazuri rare cu dermită umedă - Simptomele sunt: prurit și senzație de arsură - Tratament: o eritem cu sau fără descuamare: crema cu corticoizi o dezepitelizare: creme trofice, cicatrizante o suprainfecție micotică: antimicotice topic Edem al țesutului celular subcutanat - este un efect acut al radiațiilor asupra țesutului conjunctiv care poate evolua până la fibroză persistentă. - Tratament: heparină, hialuronidază, corticoizi topici (betametazonă) Mastită: - Complicație rară, se manifestă cu eritem, edem, căldură locală și durere
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
foarte vast. El prevedea "descrierea pe baza datelor din literatura de specialitate a leziunilor din bolile infecțioase și neinfecțioase ale păsărilor". În februarie 1961 am cerut modificarea subiectului În Modificările ficatului și ale vezicii biliare În bolile bacteriene, virotice și micotice ale găinilor, având ca scop: stabilirea unei imagini complete a tabloului anatomic și histopatologic al ficatului În aceste boli și stabilirea unor elemente anatomopatologice de diagnostic diferențial. Mi se cerea să cercetez bolile existente În țara noastră, În condiții spontane
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
a susținut și obținut titlul de doctor docent. În timpul prof. dr. doc. Virgil Costea, Clinica Dermatologică s-a mărit la 120 de paturi. Laboratorul a fost compartimentat, separându-se Laboratorul de chimie, de hematologie bacteriologie și cel de micologie. În cadrul alergologiei micotice s-au practicat testări și tratamente biologice, atât pentru bolnavii din spital cât și ambulatoriu. Preocupat de măsurile de profilaxie a bolilor venerice, prof. univ. dr. doc. Virgil Costea a scris broșuri de educație antiveneriană și a preconizat întocmirea unor fișe
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
cum ar fi ectazii ale venelor mari, ale venelor intradermice, etc. Dermita de stază reunește modificările cutanate, trofice, care pot să domine tabloul clinic. Tegumentele sunt atrofice, lucioase, friabile, subțiri și se pierd fanerele. Staza venoasă produce frecvent infecții cutanate micotice și bacteriene, însoțite de limfangită și eczeme recurente. Dermatita ocră este constituită din ansamblul modificărilor de mai sus la care se adaugă petele brune, hemosiderice, negricioase, cu tendință la confluare, secundare transformării peteșiilor. Frecvent, dermita de stază este însoțită de
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
descuamative, denumirea frecvență a unor gingivite că manifestări bucale în diskeratoze sau dermatoze: lichen plan, pemfigus, sclerodermie. Gingivite și gingivo-stomatite acute și subacute: Gingivo-stomatita ulcero-necrotică, Gingivo-stomatită herpetica, Aftele și gingivo-stomatita aftoasa recidivanta. Gingivite și gingivo-stomatite acute și cronice de cauza micotica. Tumori gingivale benigne și maligne ÎI. Parodontite Parodontita marginala cronică superficială: Cu fenomene hiperplazice, Pe fond de involuție precoce. Parodontita marginala cronică profundă: A. la copii: a) Prepubertară precoce b) Parodontita juvenila B. la adult: a) Parodontita marginala cronică profundă
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
clampării aortei, femural, construcția anastomozelor proximale), sau la distanță de momentul chirurgical, dar legat de acesta. - Inflamatorii - arteritele Takayasu, o inflamație nespecifică, de etiologie necunoscută poate duce la formarea de anevrisme și disecții. De asemenea, în cazul aortitelor nonspecifice, aortitele micotice, sau specifice, luetice se pot dezvolta anevrisme și disecții consecutive. - Toxice - o clasă etiologică nou asociată cu disecția aortică este efectul toxic al cocainei și amphetaminelor asupra peretelui aortic. CLASIFICAREA DISECȚIILOR AORTICE Disecțiile aortice sunt clasificate în funcție de localizarea anatomică, extindere
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
se consideră corecția chirurgicală a leziunilor renale periculoasă, de asemenea în cazurile care necesită clampare proximală a aortei. Pentru controlul hemoragiei, această manevră trebuie să dureze cât mai puțin, prepararea aortei subrenal și repoziționarea clampului fiind imperios necesare. ANEVRISMUL ARTERIAL MICOTIC Este o entitate care are ca etiologie o embolie septică la nivelul suprafeței intimale ce duce la apariția unei arterite transmurale localizate. ANEVRISMUL IMFLAMATOR Reprezintă o entitate clinico-patologică distinctă ce reprezintă circa 5% din anevrismmele abdominale. Acesta se caracterizează printr-
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
-
stând cu membrul inferior „atârnat” pe marginea patului. În stadiul IV durerea este continuă, apărând tulburări trofice care conduc la necroză, ulcerații sau la gangrene localizate la extremități: necroze în „mușcătură de șobolan”, eroziuni sau ulcerații interdigitale suprainfectate bacterian sau micotic. Mai poate apărea o atrofie musculară și într-o fază mai înaintată osteoporoză. Simptomatologia poate fi mult agravată de apariția unui edem, tromboză venoasă sau unei limfangite secundare. În 1997, Rutheford R.B., Baker J.D., Ernst C. și colaboratorii au introdus
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
transabdominal este contraindicat datorită unor riscuri prohibitive anesteziologice (leziuni cardiace sau pulmonare severe, insuficiență renală cronică, obezitate morbidă sau leziuni maligne sau de sistem care scad speranța de viață sub 2 ani). Riscuri intraabdominale (graft aortic infectat, fistula aorto-enterică, anevrism micotic, prezența unor surse enterale de contaminare, iradiere, afecțiuni maligne intraabdominale, ciroză cu ascită și fibroza retroperitoneala asociată, intervenții chirurgicale abdominale multiple în antecedente cu aderențe extensive). Complicațiile acestui tip de intervenții chirurgicale sunt cele cunoscute revascularizărilor, specificitatea constând în diferitele
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
sfârșitul cursurilor, persoanele cu DZ afectate de neuropatie periferică să fie capabile să-și susțină propriul lor program de autoîngrijire: inspecția zilnică a extremităților, cu ajutorul aparținătorilor, dacă este cazul, inspecția periodică a încălțămintei, exercițiu fizic adecvat și monitorizat, recunoașterea leziunilor micotice, a calusului, fisurilor, panarițiilor, flictenelor, uscăciunii tegumentare și acordarea atenției medicale necesare. Persoanele cu DZ și neuropatie periferică trebuie de asemenea să cunoască riscul asocierilor morbide: neuropatie, boală arterială periferică, infecție cutanată, osteită, fiind instruiți să urmeze planul de reabilitare
Tratat de diabet Paulescu by Rodica Perciun, Mirela Culman, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92226_a_92721]