231 matches
-
care influențează major opțiunea școlară și profesională și se referă la: - microgrup ( prieteni, vecini, rude) care-i influențează pe tineri în luarea unei decizii (de exemplu: să meargă câți mai mulți la aceeași școală profesională sau liceu). Această contagiune de microgrup poate avea efecte benefice (confortul relațional) sau negative (insatisfacția în profesia aleasă) cauzate de incompatibilitatea cu particularitățile individuale. - prestigiul profesiilor - elevii deficienți de auz sunt convinși de existența acestui factor și manifestă interes pentru a ocupa locuri/funcții în profesia
Pa?i c?tre succes ?n orientarea ?colar? ?i profesional? by Crina Boule, Liana Nedeianu, Aurelia St?nuic? , Florica Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84353_a_85678]
-
importantă în vederea dezvoltării potențialului creativ al preșcolarilor. Mijloacele didactice intuitive, mijloacele tehnice, audiovizuale, noile tehnologii educaționale sprijină și mobilizează activitatea preșcolarului, declanșează și mențin atenția, generează intense stări motivațional- afective favorabile învățării. Alternarea adecvată a activităților frontale cu activități pe microgrupuri și cu cele independente, formează receptivitatea asociațiilor față de comunicarea interpersonală, față de valorile exprimate de ceilalți, favorizează asociațiile de idei, analogii. Modul de apreciere al educatoarei influențează conduita emotivă a copilului, strategia abordării situațiilor în care este implicat. Dacă educatoarea apreciază
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
instrumentul intern al ideației și poate crea falsa impresie de vorbire inteligibilă și de limbaj structurat. (1983, I. Stănică, E. Ungar, C. Benescu, p. 45) Printre rânduri, putem discerne importanța pe care o are limbajul mimico-gestual pentru surzi. „În cazul microgrupurilor de surzi, când comunicarea se desfășoară într-un limbaj comun, cel al semnelor, aceștia pot să împărtășească și să primească mesaje corecte, dar conținutul acestora este limitat de experiența grupului de persoane surde, fiind lipsiți de transferurile ce ar putea
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
O Îmbinare a activităților bazate pe efortul individual al elevului (lectura, exercițiul personal, Întocmirea de fișe de lucru, etc.) cu activitățile ce solicită efortul colectiv (metode bazate pe discuții, rezolvarea de probleme În microgrupuri, jocuri didactice, brainstorming-ul, studiul de caz, etc.) determină randament școlar sporit. Folosirea metodelor care combină Învățarea individuală cu munca În echipă, precum și a metodelor care contribuie la intensificarea relației profesor-elev, creșterea ponderii metodelor activ participative, nu Înseamnă renunțarea la
Caleidoscop by Mariana Dulgheru () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93347]
-
presupune o învățare bazată pe comunicare, prin colaborare, produce o confruntare de idei, opinii și argument, creează situații de învățare centrate pe disponibilitatea și dorința de cooperare a copiilor, pe implicarea lor directă și activă, pe influența reciprocă din interiorul microgrupurilor și interacțiunea socială a membrilor unui grup. “Învățarea în grup exersează capacitatea de decizie și de inițiativă ,dă o notă mai personală muncii, dar și o complementaritate mai mare aptitudinilor și talentelor, ceea ce asigură o participare mai vie, mai activă
Coronița prieteniei by Moceanu Ioana, Şcoala cu cls. I-VIII, Bonţida, jud. Cluj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93014]
-
puțin unii dintre ei) însă nu pot acționa împreună. Ca popor nu ne lipsește vocația creatoare sau economică, ci ne lipsește vocația de popor. Sutele de ani de ascundere prin păduri n-au avut ca efect decât o coeziune a microgrupurilor. Și o proiectare într-un viitor incert a propriei libertăți. Impresia de evoluție în cunoaștere o avem raportându-ne la cunoștințele noastre anterioare. Avem senzația că am evoluat după ce am căpătat o nouă informație. Însă ce relativă este această evoluție
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
Interactivitatea presupune o învățare prin comunicare, prin colaborare, produce o confruntare de idei, opinii și argumente, creează situații de învățare centrate pe disponibilitatea și dorința de cooperare a copiilor, pe implicarea lor directă și activă, pe influența reciprocă din interiorul microgrupurilor și interacțiunea socială a membrilor unui grup. Interactivitatea determina reciprocitate și implicare în învățare. Un învățământ modern, bine conceput permite inițiativa, spontaneitatea și creativitatea copiilor, dar și dirijarea, îndrumarea lor, rolul educatorului căpătând noi valențe, depășind optica tradițională prin care
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Asăvoae Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1134]
-
atitudinea afectivă față de acesta, decizia de a-l cumpăra sau nu, de a amâna achiziția etc.<footnote Ildiko Fekete, op. cit., p. 13. footnote> Astfel, consumator poate fi considerat orice subiect economic care are drept obiectiv satisfacerea necesităților individuale sau ale microgrupului de apartenență (familie, gospodărie). Conceptul de consumator nu se referă numai la câmpul existenței bunurilor, ci se prelungește în eul subiectului economic, în principal asupra proceselor cognitive, adică a premiselor care duc la conștientizarea actului de cumpărare<footnote H. Raffee
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
vieții (ordinea nașterii, evenimente biografice, studiile și înalta performanță creativă) Ana Stoica - Constantin enumeră factorii stimulativi ai creativității, deveniți blocaje prin absență: I. Factori interni ( individ): a) intelectuali 19 b) aptitudini speciale c) „ de permeabilitate” II. Factori externi: 1. Colectiv : microgrup (echipă) și organizații: a) climatul creativ b) conducerea 2. Societate: a) valori promovate; b) condiții create; c) educație; d) nivelul cultural; e) securitatea psihologică; f) securitatea personală g) spiritul vremii h) „ miturile dinamice ” ca expresie a dorințelor umane colective (Ana
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
excelenței, iar lipsa acestora poate determina la persoanele înalt creative energizări puternice de învingere a obstacolelor. Factori stimulativi ai creativității, deveniți blocaje prin absență A. Interni - Individ ( factori intelectuali, aptitudini speciale, factorii „de personalitate”) B. Externi - Colectiv (climatul creativ al microgrupului, conducerea) - Societatea (valori promovate, condiții create, educație, nivelul cultural, securitate psihologică și personală, spiritul vremii, „miturile dinamice” ca expresie a dorințelor umane colective) (Ana Stoica-Constantin, 2004, pp.158-159) CAPITOLUL III Cultivarea creativității școlarului mic Motto: „Educația dată la școală se
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
preferințele individuale. Această modalitate de lucru se folosește atunci când se urmăresc obiective legate de integrarea în grupul școlar a copiilor cu cerințe speciale și de valorizarea lui în activități nonacademice (accentul fiind pus pe obținerea de succese/ încurajări la nivelul microgrupului, care să asigure creșterea încrederii în sine a copilului cu cerințe speciale). Se impun câteva condiții pentru ca această nouă modalitate de lucru în clasă să fie eficientă, și anume: planificarea riguroasă a activității și împărțirea rolurilor și responsabilităților între cadrele
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
etc. Parteneriatul în predare este util mai ales atunci când se urmăresc obiective legate de integrarea socioșcolară a copilului cu cerințe speciale în grupul clasei, respectiv valorizarea lui în activități nonacademice (accentul fiind pus pe obținerea unor succese/încurajări la nivelul microgrupului, astfel crescând și încrederea în sine a copilului cu cerințe speciale). Modul în care cadrul didactic formulează întrebările, astfel încât răspunsurile să fie accesibile și copilului integrat, permite atragerea și participarea activă a copilului la activitatea didactică și evită riscul de
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
timp liber (o medie de 3ore/zi), 3% declarând lipsa timpului liber. Se impune o mențiune specială pentru AZS, în privința odihnei: 24 ore/săptămână (sâmbăta) aceștia se detașează relativ complet de orice activitate curentă, dedicându-se vieții religioase, sociale, de microgrup și familiale. Dieta Subiecții sunt împărțiți în două părți relativ simetrice, între cei care consumă carne (119 persoane) și cei care nu consumă carne (111 persoane). Dieta ovo-lacto-vegetariană este întâlnită cu precădere la români (60 subiecți), ca grup etnic, și
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de natură psihosocială, a reușit să facă o descriere sugestivă, prin intermediul unor exemple interesante luate din domeniul muncii industriale, a celor patru caracteristici de bază ale comportamentului frustrării: „agresiunea”, „regresiunea”, „fixarea”, „resemnarea”. Ținând seama de faptul că între individ și microgrupul din care acesta face parte există o strânsă corelație, - psihologia grupului este condiționată de psihologia și motivația membrilor și, așa cum comportamentul fiecărui individ poartă amprenta psihologiei grupului, - rezultă că efectele tensiunilor intramicrogrupale sunt resimțite nu numai de fiecare individ aparținând
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
cine și ce solicită?, pentru cine (în favoarea cui) e formulată cererea?, cui se adresează cererea (cine are competența de aborda problema socială)? 2. Analiza situației constă în culegerea informațiilor utile despre pacient, ca și despre mediul în care acesta evoluează (microgrupul de apartenență, mediul socio-cultural general, instituțiile și organizațiile cu funcții de sprijin social inclusiv instituția căreia i se adresează cererea de ajutor). În această etapă se dovedește utilitatea unor cunoștințe teoretice din diverse științe socioumane, ca și utilitatea metodelor științifice
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
pentru ceea ce se petrece în comunitate; * să nu fie indiscret, să nu forțeze situația de observație și să nu pară prea interesat de un aspect sau de un actor social; * să manifeste interes egal față de toți membrii și față de toate microgrupurile existente în comunitatea respectivă, pentru a dobândi încrederea tuturor; * să se preocupe de antrenarea unor subiecți în cercetare și să acorde o atenție specială așa-numitelor "persoane-cheie", fără acordul cărora nu are acces la anumite informații. Participantul observator este, în
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
primească "tratamentul" cu încredere și să aștepte "vindecarea". Denumirile sub care găsim modelul medical în prezent sunt acelea de casework, serviciu social individualizat sau metoda intervenției psihosociale. În principiu, modelul conservă orientarea sa inițială către persoana asistatului sau/și către microgrupul de apartenență (în special cel familial, dar și cel profesional, religios, educațional etc). Denumirile diferite utilizate în literatura canadiană (serviciu social individualizat sau intervenție personalizată) și în cea americană și europeană (intervenție psihosocială) trimit la două fațete ale unuia și
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
în plan infracțional. Fiind lipsiți de simț moral (psihopatiile mai fiind denumite "confruntare cu cei din jur") adeseori conflictul devenind pentru ei o sursă de satisfacție sunt incapabili de o adaptare perfectă și de durată la mediul familial, sau de microgrup social. În genere, spre deosebire de nevropați, psihopații nu-și cunosc și nici recunosc boala și, în genere, nu sunt considerați bolnavi mental decât în sens larg. Specialiștii consideră psihopatia ca o entitate limitrofă normalului, în care trăsătura dominantă o formează tulburările
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
general, suicidul este considerat ca având o mică pondere cantitativă în comparație cu alte cauze de deces. Totuși, din pacate realitatea este cu totul alta, sinuciderea constituind o cauza majora a mortalității. La scara planetara fenomenul suicidar înregistrează o tendință ascendentă, în microgrupurile sociale, rata sinuciderii variază semnificativ, într-o oarecare măsura pe sex, dar în special pe vârste, profesii, categorii sociale etc. Astfel, suicidul este de trei ori mai frecvent la bărbați decât la femei, de două ori mai frecvent la vârstnici
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
un anti-Marx, în condițiile specifice ale anilor ’50-’70; astăzi, Tocqueville nu mai este interpretat în același mod, deși raportarea la Marx rămâne pertinentă. Când judecăm fără să ținem seama de contextul istoric și, când e cazul, generațional și de microgrup (prietenia transideologică, de exemplu, așa cum o reconstituie Matei Călinescu pentru grupul „Criterion”), sacrificăm o substanță intelectuală esențială, fără de care „despărțirile” nu duc nicăieri, reintegrându-ne în cercul „violenței mimetice”. Toate cele de mai sus nu suspendă, ci rafinează judecata morală
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
celibatari, văduvi, divorțați și fără copii(Grecu-Gaboș, 2000), din acest studiu reiese că există un risc suicidar mai mare la cei căsătoriți, Într-o pondere de 5/1, precum și la cei căsătoriți cu mulți copii. Aceasta se poate datora disfuncționalității microgrupului familial și chiar dizarmoniilor familiale generate de consumul de băuturi alcoolice. În legătură cu statutul profesional, În numeroase lucrări se susține că sinuciderile sunt mai frecvente la cei fără statut profesional și la cei cu statul profesional nesigur și că profesia intervine
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
-
nivel dat al organizație, s-a observat că pe măsură ce coborâm spre nivele de execuție situate mai jos în ierarhie, numărul celor care știu efectiv ceea ce trebuie să știe scade tot mai mult. Faptul acesta are repercusiuni asupra climatului psihosocial din microgrupuri, știut fiind că între informare și participare există o relație de reciprocitate. Oamenii simt nevoia să cunoască mecanismul din care fac parte, mediul în care își desfășoară munca ca să se orienteze cu siguranță. Este bine cunoscut că informarea membrilor organizației
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
deficiențe, căci „în afara activității, a muncii, a educației nu există compensare și nu poate exista recuperarea nici unei deficiențe”. 3. Este necesară îmbunătățirea componenței comisiilor de triere și diagnosticare, de selecționare și orientare școlară a deficienților, comisii care, sub aspect de microgrup interdisciplinar, să țină seama de deficiența primară, cât și de cele cumulate, de efectele secundare ale deficitului primar, elemente care vor indica criteriile de diferențiere a conținutului recuperării. 4. Suntem întru totul de acord că metodologia didactică este elementul intim
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
în care există probleme de sănătate, este important să se încerce și să se obțină o evaluare a sensului relațiilor existente între persoana bolnavă și membrii familiei sale. O socioanaliză făcută persoanei bolnave trebuie să includă structura și relațiile din microgrupul familial și din grupul de la locul de muncă. În situația existenței unei boli cronice devine, de asemenea, necesară o fotografiere a relației dintre familie și boală. Un punct de start pentru evaluarea factorilor ce afectează abilitatea familiei de a se
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
teoria relațiilor interpersonale (fie că sunt primare sau secundare, manifeste sau latente, normale sau deviante, comunitare sau societale etc.); - teoria grupurilor sociale, știința sociologică operând cu analize structurale și funcționale ale diferitelor grupuri sociale și asupra dinamicii lor, pornind de la microgrupul familial la macrogrupurile reprezentate de clasele sociale, de lacomunități locale la națiuni sau comunități internaționale. Diverse analize diferențiate s-au operat asupra grupurilor formale și a celor informale, o aplicabilitate aacestora întâlnindu-se, de exemplu, în sociologia organizațională, cu tot
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]