235 matches
-
pedagogice - strategiile de predare-Învățareevaluare, direcționate special pentru realizarea unui Învățământ prioritar formativ. Domeniul educației dezvoltă un spațiu și un timp pedagogic deschis creativității În plan individual (creativitatea cadrului didactic, creativitatea elevului), colectiv (creativitatea colectivului didactic, creativitatea clasei de elevi, creativitatea microgrupurilor de elevi) și social (creativitatea organizației școlare, creativitatea comunității educaționale, naționale, teritoriale, locale). Procesul creator de tip pedagogic este angajat la nivelul proiectării didactice/educației care presupune valorificarea etapelor de pregătire-incubație-iluminare-verificare a modului de realizare a lecției, orei de dirigenție
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Rodica DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93099]
-
acum la vârsta tâmplelor argintii, a deplinei maturități fizice și intelectuale, cu răspunderi profesionale, sociale și familiale. În angrenajul microsocial al școlii, dirigintele este un pinion cu important rol formativ educativ. El păstorește o clasă de elevi, o organizează ca microgrup social, îi orientează țelurile, îi modelează treptat sintalitatea. Se poate afirma că personalitatea clasei de elevi, cu calitățile și minusurile ei este opera dirigintelui, este rezultatul investițiilor intelectuale și morale ale acestuia. Roadele strategiilor educative ale dirigintelui se obiectivează în
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
fete, veniți din Iași și din celelalte orașe ale județului, dar mai ales din comunele ieșene. Timizi și dezorientați, fiecare cu zestrea lui biologică, intelectuală, comportamentală și sufletească, alcătuiau un conglomerat de personalități ce urma să se constituie într-un microgrup școlar cu bineștiute rosturi formative și educative. Privindu-i acum, după atâția ani, lui Dumitru Dascălu îi vine greu să recunoască în femeile și bărbații pe care îi are în față pe adolescenții deșirați de acum aproape un sfert de
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
I: 186), cvasimulțumit (FC I: 20), echidistant - (fante) echidistante (E. Poll, Fizică: 118), dar și Președintele statului trebuie să fie echidistant față de partidele politice etc. -, macro-/microsistem, (nivel) macrosocial/microsocial (A. Țiglea, Sociologie: 75), microagenție de voiaj (Dimitrescu 1995a: 275), microgrupuri sociale (A. Țiglea, Sociologie: 18), minivacanță (Dimitrescu 1995a: 174-179, 257; Dimitrescu 1997, s.v.), (societăți) multiculturale (A. Țiglea, Sociologie: 26, 31), multifuncțional (Dimitrescu 1997, s.v.), multi-/polivitamine, omniprezent (omniprezență), semiadormit (A. Pleșu, Jurnalul: 13), semicolonie (FC I: 139), semiîntunecos (O. Paler
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
condițiile interpersonale ale educației, de la la relația dintre educator și educat pînă la structura și dinamica grupurilor centrate pe sarcini educative. Din punctul de vedere al acestor discipline, clasele școlare și alte colectivități educative sînt definite - și deci abordabile ca „microgrupuri” sociale, centrate pe o anumită sarcină. Disciplinele sociologice explorează vastul continent al condițiilor sociale ale educației, modul în care educația se integrează în societate, contribuie la inte grarea socioculturală a indivizilor educați și face acest lucru într-o gamă foarte
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
din ea: cercetările orientate comportamentalist, cognitivist și cele privitoare la trăsături (în măsura în care sunt integrate în comportamentele interpersonaleă, preocupările legate de motivație, controlul acțiunii, formarea și transformarea persoanei în timp. Dintr-o altă perspectivă, psihologia persoanei se diferențiază de cea a microgrupurilor umane și de psihosociologie în general. Legătura cu psihopatologia și, mai ales, cu psihoterapia a fost constantă și flexibilă. O parte dintre preocupări se plasează în continuarea a ceea ce, în trecut, se înțelegea prin tipologie caracterială, altele au legătură cu
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în ultimele trei decenii este psihologia și psihopatologia developmentală. Aceasta se organizează ca o colecție convergentă - și în ansamblu coerentă - de studii privitoare la dezvoltarea copilului, trecându-se de la aspectele strict biologice la cele psihobiologice, de psihologie individuală, psihologie a microgrupului familial, integrare psihologică în diverse sisteme de funcționare socială. Studiile dezvoltării sistemului nervos central în perspectiva neuroștiințelor, a neurologiei și neuropsihiatriei joacă un rol important. Organizarea cercetării și interpretările sunt efectuate din perspectiva unor diverse doctrine, de la psihanaliză la teoria
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
reprezintă studierea dezvoltării și metamorfozelor pe întreaga durată a vieții, deci articularea cu problematica ciclurilor vieții de la vârsta adultă; Rerspectiva transgenerațională a particularităților dezvoltării normale și anormale; înțelegerea dezvoltării din perspectivă ecologică - a interrelațiilor și influențelor reciproce dintre individ și microgrupurile umane cu care interacționează direct în cadrul unei socioculturi; studierea concomitentă a factorilor stresanți și ai celor protectivi; studierea continuității și discontinuității dintre tulburările și devianțele prezente la o anumită vârstă și la vârste ulterioare, inclusiv la cea adultă; cercetarea „elasticității
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
deși trăirile spirituale, mai ales în sensul experiențelor mistice, nu sunt doar acceptate, ci larg comentate în perspectiva unei psihologii transpersonale. Tyrer nu comentează persoana normală decât aluziv. Totuși, acordă atenție inserției acesteia în universul interpersonal-social cu referință la familie, microgrupuri, profesie, locuință, norme sociale, toate aceste zone fiind indicatori posibili ai tulburărilor de personalitate. Livesley insistă mai mult asupra sinelui, Eului, relațiilor interpersonale și celor de microgrup, lăsând și el în umbră diferențierile între temperament și caracter sau tema conștiinței
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
aluziv. Totuși, acordă atenție inserției acesteia în universul interpersonal-social cu referință la familie, microgrupuri, profesie, locuință, norme sociale, toate aceste zone fiind indicatori posibili ai tulburărilor de personalitate. Livesley insistă mai mult asupra sinelui, Eului, relațiilor interpersonale și celor de microgrup, lăsând și el în umbră diferențierile între temperament și caracter sau tema conștiinței morale. Millon sugerează o schemă vagă a personalității și dezvoltării acesteia, susținând continuumul tulburărilor psihice între simpla reacție, sindroamele complexe și tulburările personalității. În schimb, nu argumentează
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
persoana în toate perspectivele. Se consideră că persoana învață din experiențele sale de viață importante. Ansamblul cunoștințelor dobândite de subiect se organizează după liniile de forță ale unor opinii, convingeri, credințe care deseori sunt influențate de afilierile sale la diverse microgrupuri. În raport cu diverse situații și persoane subiectul se poate manifesta variat dar se consideră că în mod normal, pe măsura maturizării, crește și consistența sinelui „nuclear”, care integrează multiplicitatea sine-urilor circumstanțiale. Teoria „individuației” a lui JUNG susține că la vârsta
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
antisociale. MILLON (1981Ă și HEAD (1991Ă postulează faptul că un mediu social cu expresivitate emoțională deficitară și simultan hiperprotector cultivă trăsăturile de tip dependent. Familia în ansamblu are o slabă coeziune interioară, este inabilă în raporturile cu alte grupuri sau microgrupuri sociale și este dominată de insuficiența curiozității și a deschiderii spre valorile și tradițiile culturale. Personalitățile patologice de tip evitant marchează viața de familie prin manifestările lor de o extremă reținere și prin măsurile de securizare în fața numeroaselor fobii. Evitarea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
167 2.3. Învățarea prin cooperare 168 2.4. Metoda învățării cooperative 170 2.5. Baza de date 170 2.6. Tehnicile TGT și STAD 171 2.7. Seminarul socratic 172 2.8. Tehnica plusurilor și minusurilor 174 2.9. Microgrupurile de mentorat 174 2.10. Metoda mozaicului 175 2.11. Predarea reflexivă 176 2.12. Tehnica ziarului 177 2.13. Metoda interacțiunii observate (fishbowl) 177 2.14. Alte tehnici de tip fishbowl 178 2.15. Grupurile de discuție tutoriale 179
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
competiție, așa cum de multe ori regăsim în învățământul tradițional, poate induce sentimente negative la cursanți, o interdependență negativă prin care un cursant nu poate câștiga decât în urma eșecului înregistrat de un coleg al său. În principiu, cursanții sunt împărțiți în microgrupuri (pornind de la două persoane, dar determinând o activitate eficientă în echipe de patru până la șase cursanți) ce împărtășesc obiective comune și trebuie să realizeze sarcini împreună. Grupurile, de obicei, sunt alcătuite din persoane cu experiență și stiluri de învățare diferite
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
că persoanele dezvoltă o interdependență pozitivă unele față de altele; cursanții percep că își vor putea îndeplini obiectivele instructive doar dacă și colegii lor și le vor îndeplini pe ale lor. Astfel, se pornește de la ideea că un singur membru al microgrupurilor nu poate poseda toate informațiile, abilitățile și resursele pentru a-și duce sarcina la bun sfârșit (fiind necesară contribuția tuturor membrilor pentru un asemenea deziderat). Instructorul observă și se focalizează atât pe performanța academică, cât și pe dezvoltarea competenței sociale
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
problemă aflată în discuția unei echipe sau alteia. 2.6. Tehnicile TGT și STADtc " 2.6. Tehnicile TGT și STAD" De Vries, Edwards și Fennessey (Forsyth, 1983, p. 438) ne propun o tehnică ce folosește împărțirea unui colectiv lărgit în microgrupuri, tehnică intitulată TGT (Teams/Games/Tournaments). Pentru început, elevii/studenții sunt împărțiți în echipe de câte patru-cinci persoane. După aceea, echipa astfel formată lucrează la un material pe care profesorul l-a prezentat recent în clasă, practicând diverse jocuri proiectate
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
activitatea cu studenții am remarcat rezultate similare). Se pot astfel utiliza o mulțime de modalități de îmbunătățire a gradului de observare, dintre care propunem următoarele: - se poate cere elevilor/studenților să urmărească, într-o primă fază, o singură persoană din microgrupul de discuție, fără să numească această persoană până la momentul feedbackului; - similar, pentru o mai bună focalizare a atenției, se vor numi, pentru o scurtă perioadă, doar două persoane în cercul interior, interacțiunile dintre acestea fiind astfel mai vizibile; - cadrul didactic
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
face în genul ofertelor de servicii, fiecare dintre participanți trebuind să echilibreze minusul propriu identificând un plus la unul dintre colegi și încercând să învețe de la acesta elementul de învățare nu îndeajuns de bine stăpânit până în acel moment. 2.9. Microgrupurile de mentorattc "2.9. Microgrupurile de mentorat" Microgrupurile de mentorat descriu o metodă de predare bazată pe gruparea cursanților, pe gradul de direcționare a interacțiunii lor; generarea acesteia își are fundamentarea în experiența lui Richard Light care, în calitate de profesor la
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
servicii, fiecare dintre participanți trebuind să echilibreze minusul propriu identificând un plus la unul dintre colegi și încercând să învețe de la acesta elementul de învățare nu îndeajuns de bine stăpânit până în acel moment. 2.9. Microgrupurile de mentorattc "2.9. Microgrupurile de mentorat" Microgrupurile de mentorat descriu o metodă de predare bazată pe gruparea cursanților, pe gradul de direcționare a interacțiunii lor; generarea acesteia își are fundamentarea în experiența lui Richard Light care, în calitate de profesor la Universitatea Harvard, a utilizat mici
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
participanți trebuind să echilibreze minusul propriu identificând un plus la unul dintre colegi și încercând să învețe de la acesta elementul de învățare nu îndeajuns de bine stăpânit până în acel moment. 2.9. Microgrupurile de mentorattc "2.9. Microgrupurile de mentorat" Microgrupurile de mentorat descriu o metodă de predare bazată pe gruparea cursanților, pe gradul de direcționare a interacțiunii lor; generarea acesteia își are fundamentarea în experiența lui Richard Light care, în calitate de profesor la Universitatea Harvard, a utilizat mici grupuri de lucru
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
pentru a revedea procedurile de lucru și conținutul ce trebuia predat. Apoi liderii se întorceau la grupurile lor (formate din cinci până la opt membri), pentru a se realiza procesul de instruire. Figura 1. Maniera tradițională (a) de instruire și procedeul microgrupurilor de mentorat (b) (adaptare după Sprinthall, Sprinthall și Oja, 1994) Atmosfera devenea astfel mai relaxată, frica, anxietatea și tăcerea unor membri fiind combătute prin creșterea nivelului de interacțiune. Rezultatele au confirmat că cei care se instruiau o făceau mai bine
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
participanți împărțiți în cinci-șase echipe funcționale, fiecare cuprinzând câte șase persoane. Creată de către J. Donald Phillips de la Michigan State University, metoda este una deschisă spre largi posibilități de utilizare, de la practica școlară curentă la activitățile de pregătire cu adulții. În cadrul microgrupurilor formate, se desemnează câte un conducător de discuții, cu rol de moderator, activitatea în echipă desfășurându-se pe trei coordonate: pregătirea, desfășurarea și valorificarea producției de idei. Reuniunea Phillips 66 se poate întinde pe durata a aproximativ două ore și
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
presupune doar șase pași: (1) topicul controversat este prezentat participanților; (2) fiecare cursant lucrează singur în cercetarea literaturii de specialitate și alcătuiește - în scris - un document incluzând argumentări ale celor două perspective propuse de problematică; (3) în clasă, sunt formate microgrupuri de cursanți, la jumătate dintre cei prezenți cerându-li-se să desfășoare un joc de rol pro, iar celeilalte jumătăți contra, fiecare grup alegându-și cele mai bune trei argumente; (4) instructorul cere grupului pro să-și prezinte argumentele de
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
se îndreaptă spre rezolvarea unor probleme particulare, focus-group-ul urmărește mai mult colectarea de date și analiza complexului proces de influențare a opiniilor în cadrul grupului. Această constituire a opiniei de grup (identificabilă în acțiunile latente sau manifeste ale membrilor, liderilor sau microgrupurilor de interese) este un fenomen deosebit de interesant, nu îndeajuns exploatat în literatura și practica școlare. De aceea, una dintre caracteristicile importante (și, în funcție de perspectiva adoptată în activitatea noastră, benefică sau nu pentru tehnica în cauză) este faptul că, în timpul focus-group-ului
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
și de redirecționare: sunt cele care pregătesc o anumită temă și readuc participanții din respectivul focus-group la temele centrale ale acestuia; în practica școlară, aceste întrebări sunt foarte utile, în special pentru persoanele care nu sunt obișnuite să lucreze în cadrul microgrupurilor, deoarece, pe de o parte, pregătesc și dozează efortul de implicare/învățare al acestor elevi/studenți, iar pe de altă parte, refocalizează discuția pe temele propuse de cadrul didactic (în mod constant, în primele astfel de activități, tendința spre divagare
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]