229 matches
-
acestor afecțiuni la tinerii pacienți, precum și a influențelor diverse și multiple ce conduc la apariția unei tulburări. Atenție O influență majoră, dar adesea neglijată este compatibilitatea între sistemele ce alcătuiesc mediul. Conform lui Bronfenbrenner, mezosistemul, care reprezintă interacțiunea între două microsisteme (de pildă, mediul de acasă cu cel de la școală), permite să se prevadă măsura în care un sistem rămâne sănătos, funcțional și echilibrat. De reținut Există mai multe teorii care pun în evidență complexa dinamică dintre influențele individuale și de
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
La acest nivel, alți factori de risc sunt sexul masculin, temperamentul dificil, greutatea mică și/sau traumele la naștere, nivelul intelectual și predispozițiile genetice pentru psihopatologii. Influențe pozitive exercită o capacitate normală și o stare de sănătate bună. Mediul imediat (microsistemul) Sistemul familial devine universul copilului și fie îl ferește de traume, fie este incapabil să îi ofere protecție și să îi satisfacă nevoile. Violența domestică sau o atitudine inconstantă din partea părinților poate sta la baza unor mecanisme de autocontrol slab
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
ecosistemic se regăsește în ideea eficienței școlare, în care influențele părinților, elevilor, personalului, serviciilor etc. sunt recunoscute ca factori ce interacționează la diferite niveluri, influențând eficiența întregului sistem. Pe scurt, modelul ecosistemic susține că lumea înconjurătoare a copilului cuprinde un microsistem (copilul însuși), un mezosistem (copilul, profesorul și colegii săi), un exosistem (copilul și relația lui cu școala privită ca un tot, cu părinții și cu alți factori externi) și, în sfârșit, un macrosistem (copilul în relație cu valorile culturale, sociale
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
anume. A. Degenne și M. Forse (1994) consideră că rețeaua socială reprezintă ansamblul relațiilor unui individ. Autorii citați precizează că termenul de rețea este utilizat atunci când accentul se pune pe o perspectivă mai largă, deschisă spre exterior, potrivit teoriei sistemice (microsistem, macrosistem, sistem, subsistem de rețelele socioumane), iar termenul de relație se utilizează când accentul cade pe perspectiva interindividuală (relațiile între membrii unei echipe, familii, etc). Rețelele de relații de care dispune o persoană la un moment dat pot include: soțul
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
alcătuire a ei. Lecția, precizează I. Cerghit, este o „entitate de învățământ, care este ceva mai mult decât o formă sau un cadru de instrucție, căci presupune mecanisme și legități de structurare și funcționare ce trebuie bine cunoscute” . Lecția, în calitate de „microsistem”, captează și reconfigurează într-un mod specific toate componentele universului didactic: conținuturi, strategii, metodologii, modalități de organizare, forme de evaluare, specificări relaționale, conformații psihosociale etc. Calitatea acesteia depinde nu de fiecare element în parte luat separat, ci de relevanță elementelor
Abilităţi practice şi educatie tehnologică Proiectare INVATAMANTUL PRIMAR by LAURA SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/768_a_1491]
-
UNIVERSITARIA 144 Seria {tiin]ele limbajului Angelica Hobjilă este lector universitar doctor la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, din cadrul Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași. A publicat Elemente de didactică a limbii și literaturii române pentru ciclul primar, (2006), Microsistemul deicticelor în limba română vorbită neliterară actuală, (2003); suporturi de curs: Limba română; Literatura română și literatura pentru copii; Didactica activităților de educare a limbajului; Didactica limbii și literaturii române pentru ciclul primar (în volumele pentru specializarea "Pedagogia Învățământului Primar
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
exercițiile, scenariile didactice sugerate, prin actualitatea lor, sînt perfect adaptate trăsăturilor psiho-fizice și intelectuale ale elevilor de astăzi și pot constitui sugestii și teme de reflecție pentru școala românească care traversează complexe prefaceri. După o excelentă teză de doctorat despre microsistemul deicticelor românești și după alte două lucrări dedicate didacticii în ciclul primar și cel preșcolar, această carte constituie o continuare firească a preocupărilor Angelicăi Hobjilă, cercetător competent și discret, care, avem convingerea, va concepe și va elabora și alte lucrări
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
și Ioana Aneci. Iași: Polirom. Haugh, M. (2007). The co-constitution of politeness implicature in conversation. Journal of Pragmatics, 39, 84-110. Héril, A. & Mégrier, D. (2009). Spectacole de teatru pentru grădiniță. Traducere de Mihaela Preda. București: CD Press. Hobjilă, A. (2003). Microsistemul deicticelor în limba română vorbită neliterară actuală. Iași: Casa Editorială Demiurg. Hobjilă, A. (2008a). Comunicare și contextualizare repere semantico-pragmatice. Limba română. Chișinău, 7-8/XVIII, 116-128. Hobjilă, A. (2008b). Elemente de didactică a activităților de educare a limbajului (etapa preșcolarității). Iași
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
clasa de elevi. Cât privește managementul relațiilor interpersonale, acesta are ca obiect aptitudinile manageriale în domeniul relațiilor sociale pe care cadrul didactic le exercită în raport cu elevii percepuți ca grup. Această dimensiune a manageemntului educațional are în atenție clasa văzută ca microsistem social. Rolurile și așteptările cadrului didactic și elevilor construiesc un mediu de învățare dinamic, iar cultura școlară a oricărei instituții de învățământ își are propriul specific. Un bun manager al clasei trebuie să fie capabil să realizeze schimbări profunde în
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
motrice umane în contextul cercetării psihopedagogice, considerată ca element fundamental de optimizare a influenței activității motrice asupra elevilor/studenților. În acest sens, am acordat o atenție sporită sportului de performanță, datorită constatărilor care reclamă o lipsă de coerență a acestui microsistem educațional. Dincolo de problemele de organizare sau de ordin financiar, constatăm aici lipsa unei viziuni care sa plaseze sportul de performanță sub rigori pedagogice precise. Mai mult, problematica comportamentală a sportivilor de performanță, precum și relația profesor (antrenor) elev/student este în
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
sistem bine structurat de evaluare, detaliat pe probe, norme, grile și bareme. Nu aceeași situație o regăsim și în privința activităților motrice de tip performanțial, care vizează elevii și studenții cu aptitudini înalte din sfera motrică. Din păcate, în cazul acestui microsistem pedagogic, nu mai regăsim coerența organizării educației fizice. Argumentele care stau la baza acestei afirmații ar fi următoarele: deși din punct de vedere instituțional constatăm coerență privind structurarea procesului de învățământ sportiv pe nivelele și forme, nu aceeași situație o
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
UNIVERSITARIA 143 Seria {tiin]ele limbajului Angelica Hobjilă este lector universitar doctor la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, din cadrul Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași. A publicat Elemente de didactică a limbii și literaturii române pentru ciclul primar, (2006), Microsistemul deicticelor în limba română vorbită neliterară actuală, (2003); suporturi de curs: Limba română; Literatura română și literatura pentru copii; Didactica activităților de educare a limbajului; Didactica limbii și literaturii române pentru ciclul primar (în volumele pentru specializarea "Pedagogia Învățământului Primar
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
București: Editura Academiei. Graur, A. (1974). Mic tratat de ortografie. București: Editura Științifică. Graur, A. (1975). Alte etimologii românești. București: Editura Academiei R.S.R. Hoarță Lăzărescu, L. (1999). Sinonimia și omonimia gramaticală în limba română. Iași: Editura Cermi. Hobjilă, A. (2003). Microsistemul deicticelor în limba română vorbită neliterară actuală. Iași: Casa Editorială Demiurg. Hobjilă, A. (2009). Limba română, în volumul pentru specializarea "Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar", ID, anul II, semestrul I (161-228). Iași: Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza". Hristea, T. (1968
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
adecvate grupului de elevi cu care se lucrează. De asemenea, este facilitată continuarea opționalului pe parcursul anului școlar următor, lucrările realizate în acest caz fiind din ce în ce mai dificile și mai complexe. II.2. Structuri de lecții Lecția poate fi definită ca un microsistem pedagogic care redă imaginea însăși a procesului de învățământ ca macrostructură pedagogică. Componentele, caracteristicile și concepția care fundamentează procesul de învățământ se regăsesc la nivelul lecției, care rămâne principala modalitate de organizare și desfășurare a activității didactice. Evoluția continuă a
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
materiale și tehnologii pentru nanostructuri și circuite integrate integrate la scara nano 2. Experimentarea de noi arhitecturi de sisteme pentru nanoelectronică 3. Experimentarea de noi concepte/principii de dispozitive nanoelectronice 4. Electronica transparentă ────────────────────────────────────────────────────────── Micro- și nanosisteme 1. Dezvoltarea componentelor și microsistemelor pentru �� sisteme de comunicații; microsisteme inteligente reconfigurabile și flexibile 2. Tehnologii microfluidice, micro/nano- biosenzori, laboratoare pe un cip, "microarrays", micro- și nanostructuri și micro- și nanosisteme pentru diagnosticare și tratament medical, inclusiv nanomedicină. 3. Microsenzori și actuatori, inclusiv 3D
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188126_a_189455]
-
și circuite integrate integrate la scara nano 2. Experimentarea de noi arhitecturi de sisteme pentru nanoelectronică 3. Experimentarea de noi concepte/principii de dispozitive nanoelectronice 4. Electronica transparentă ────────────────────────────────────────────────────────── Micro- și nanosisteme 1. Dezvoltarea componentelor și microsistemelor pentru �� sisteme de comunicații; microsisteme inteligente reconfigurabile și flexibile 2. Tehnologii microfluidice, micro/nano- biosenzori, laboratoare pe un cip, "microarrays", micro- și nanostructuri și micro- și nanosisteme pentru diagnosticare și tratament medical, inclusiv nanomedicină. 3. Microsenzori și actuatori, inclusiv 3D 4. Tehnologii de integrare eterogenă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188126_a_189455]
-
orice morală. Așadar nu avem o definiție globală a violenței în vreme ce suntem tot mai expuși la o globalizare a violenței. într-o abordare ecosistemică, așa cum este cea concepută de Bronfenbrenner (1979), violența ar necesita definiții specifice nivelului de manifestare: în microsistem (violența în cuplu, violența în familie, abuzul și neglijarea copilului, abuzul persoanelor de vârsta a treia, membri ai familiei); în mezosistem (violența la locul de muncă, violența în școală, violența ritualurilor de inițiere în anumite grupuri); în exosistem (violența în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
școală, spital etc.) este strâns legată de caracteristicile reprezentărilor sociale ale comunității cu privire la normele de creștere și educare ale copilului și la practicile de disciplinare a lui; 13.este necesară o viziune ecosistemică în aprecierea incidenței maltratării copilului; chiar dacă în microsistemul familiei, copilul nu este expus la agresivități din partea membrilor familiei, el poate suferi de violență dezvoltată la nivel de mezosistem, exosistem sau macrosistem (Bronfenbrenner, 1979). Atunci când se lucreează cu copilul victimă, toate aceste nivele ierarhice vor fi luate în considerare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Trudel et al., 2002) care consideră că vulnerabilitatea trebuie văzută mai degrabă ca o caracteristică a individului, în vreme ce factorii de risc sunt mai degrabă exteriori, aparținând mediului. în interacțiunile ființei vulnerabile cu factorii de risc și cei de protecție, aparținând microsistemului familiei, mezosistemului, exosistemului și macrosistemului unei societăți, se construiește continuu sănătatea fizică și mentală, subsumate conceptului de bunăstare a individului. Rolul experienței timpurii în construirea vulnerabilității. Vulnerabilitatea poate fi datorată specificului stadiului de dezvoltare a copilului sau a ființei umane
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
h. Alte tehnologii informaționale Se pot încadra aici toate tehnologiile moderne de proiectare asistată de calculator, semnătura digitală pentru care și în România s-a adoptat legislația în domeniu, așa-zisele tehnologii calme, teleprezența la locul de muncă, calculatoarele web, microsistemele etc.<footnote A. Tudose, Sisteme multimedia, Editura Moldavia, Bacău, 1999. footnote> 1.2. Organizarea și structurarea datelor Dezvoltarea rapidă și complexă a societății a dus în mod inevitabil la o sporire însemnată a volumului de date, care tind să aglomereze
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
electromecanice și electrotehnice 31710000-6 Echipament electronic 31711000-3 Accesorii electronice 31711100-4 Componente electronice 31711110-7 Emitatoare-receptoare 31711120-0 Transductoare 31711130-3 Rezistente 31711140-6 Electrozi 31711200-5 Tabele de marcaj electronice 31711300-6 Sisteme electronice de cronometraj 31711310-9 Sisteme de pontaj 31712000-0 Mașini și aparate �� microelectronice și microsisteme 31712100-1 Mașini și aparate microelectronice 31712200-2 Microsisteme 31720000-9 Echipament electromecanic 31730000-2 Echipament electrotehnic 31731000-9 Accesorii electrotehnice 32000000-3 Echipament și aparate de radio, televiziune, comunicații, telecomunicații și articole conexe 50532100-4 Servicii de reparare și de întreținere a motoarelor electrice 50911000-4 Servicii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183250_a_184579]
-
Accesorii electronice 31711100-4 Componente electronice 31711110-7 Emitatoare-receptoare 31711120-0 Transductoare 31711130-3 Rezistente 31711140-6 Electrozi 31711200-5 Tabele de marcaj electronice 31711300-6 Sisteme electronice de cronometraj 31711310-9 Sisteme de pontaj 31712000-0 Mașini și aparate �� microelectronice și microsisteme 31712100-1 Mașini și aparate microelectronice 31712200-2 Microsisteme 31720000-9 Echipament electromecanic 31730000-2 Echipament electrotehnic 31731000-9 Accesorii electrotehnice 32000000-3 Echipament și aparate de radio, televiziune, comunicații, telecomunicații și articole conexe 50532100-4 Servicii de reparare și de întreținere a motoarelor electrice 50911000-4 Servicii de instalare a echipamentului electric 32 Echipament
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183250_a_184579]
-
8517.5 31711110-7 Emitatoare-receptoare 8517+8518 31711120-0 Transductoare 8533 31711130-3 Rezistente 8545.1 31711140-6 Electrozi 8531.2 31711200-5 Tabele de marcaj electronice 8543 31711300-6 Sisteme electronice de cronometraj 8543 31711310-9 Sisteme de pontaj 8542 31712000-0 Mașini și aparate microelectronice și microsisteme 8542 31712100-1 Mașini și aparate microelectronice 8542 31712200-2 Microsisteme 8543-8547 31720000-9 Echipament electromecanic 8543-8547 31730000-2 Echipament electrotehnic 8543-8547 31731000-9 Accesorii electrotehnice 8540[.7+.8]+ 32100000-4 Vâlve, tuburi și componente 8542[.1+.2] electronice 8532[.1+.2+.3] 32110000-7 Condensatoare electrice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183250_a_184579]
-
31711130-3 Rezistente 8545.1 31711140-6 Electrozi 8531.2 31711200-5 Tabele de marcaj electronice 8543 31711300-6 Sisteme electronice de cronometraj 8543 31711310-9 Sisteme de pontaj 8542 31712000-0 Mașini și aparate microelectronice și microsisteme 8542 31712100-1 Mașini și aparate microelectronice 8542 31712200-2 Microsisteme 8543-8547 31720000-9 Echipament electromecanic 8543-8547 31730000-2 Echipament electrotehnic 8543-8547 31731000-9 Accesorii electrotehnice 8540[.7+.8]+ 32100000-4 Vâlve, tuburi și componente 8542[.1+.2] electronice 8532[.1+.2+.3] 32110000-7 Condensatoare electrice 8532[.1+.2] 32111000-4 Condensatoare fixe 8532.3 32112000-1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183250_a_184579]
-
de informare 31624100-7 Panouri de informare cu mesaje variabile 31625000-3 │Alarme antiefractie și împotriva incendiilor 31625100-4 │Sisteme de detectare a incendiilor 31625200-5 │Sisteme de alarmă de incendiu 31625300-6 │Sisteme de alarmă antiefractie 31630000-1 │Magneți 31640000-4 Mașini și aparate microelectronice și microsisteme 31712100-1 Echipament și aparate de radio, televiziune, comunicații, │telecomunicații și articole conexe 32100000-4 Vâlve, tuburi și componente electronice 32110000-7 │Condensatoare electrice 32111000-4 Condensatoare fixe 32112000-1 │Condensatoare variabile sau reglabile 32120000-0 │Rezistente electrice 32130000-3 │Circuite imprimate 32131000-0 Lamele de contact acoperite
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183247_a_184576]