1,028 matches
-
la convocările pe care le făcea instructorul care se ocupa de asta, organizate la diferite divizii. S.B.: Comandantul Armatei I era generalul Voinea. N.B.: Da. Era comandantul Armatei I. Din doi în doi ani regimentul pleca la trageri. S.B.: La Midia Năvodari. N.B.: Acolo au plecat la pregătire. După aceea, tot la pregătire la Mihai Bravu și apoi, timp de o lună de zile, în octombrie, la ruși, la Ashuluk, la 80 de kilometri de Astrahan. Și eu am fost de
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
cicălitor și de tipicar! Umbla cu vreo două mape pline după el, dar nimic în conținut: numai planuri și plănulețe din care nu se făcea nimic. Noi eram specialiști, eram rachetiști, ne pregăteam la rachete. Ca să te califici la Capu Midia trebuia să conduci țintele aeriene. Comandantul m-a pus pe mine să conduc un antrenament cu ținte aeriene, nu fictive, așa cum făceați dumneavoastră, și trebuia să repartizez cel puțin cinci avioane pentru nimicire-combatere, cum era pe vremea aceea, la fiecare
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
pe mine să conduc un antrenament cu ținte aeriene, nu fictive, așa cum făceați dumneavoastră, și trebuia să repartizez cel puțin cinci avioane pentru nimicire-combatere, cum era pe vremea aceea, la fiecare dintre cele trei baterii cu care mergeam la Capu Midia. S.B.: În afară de partea de funcție de partid, dumneavoastră erați ofițer în comandament sau aveați și o funcție în baterie? N.B.: Eu nu aveam nicio treabă cu bateria, făceam parte din comandamentul unității. S.B.: Și acolo, pe linie militară, care era atribuția
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
Sectorul nordic, lung de 143 km, situat între Delta secundară a Chiliei și Constanța, și care cuprinde o porțiune din Rezervația Biosferei Delta Dunării, este un țărm jos și nisipos, format din cordoane litorale și bancuri de nisip (cu excepția Capului Midia), alimentate de aluviunile Dunării. Sectorul sudic, de numai 85 km, situat între Constanța și Vama Veche, are un țărm înalt, cu faleze de până la 15 m deasupra nivelului mării. Problemele specifice ale amenajării de pe litoralul românesc pot fi rezumate astfel
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
1 chili, * sare, * piper, * un cub Knorr de pește, * coriandru proaspăt, * ulei de măsline, * un pahar de vin alb. MOD DE PREPARARE: Se curăță peștele și se porționează în bucăți potrivite. (Se poate folosi orice filă de pește). Se decongelează midiile (se pot folosi și cele congelate jumătăți). Se toacă ceapa mărunt și se călește în ulei de măsline. Adăugăm roșiile tăiate cubulețe mici și usturoiul pisat. Când s-a înmuiat, se adaugă pasta de roșii și bucățile de pește. Se
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
Se toarnă vinul și se pisează ardeiul iute chili (se poate folosi și gindung uscat, care e foarte iute). Se adaugă apa, iar când dă în clocot, se pun macaroanele să fiarbă împreună cu peștele. După 5 minute se adăugă și midiile. Se acoperă cu capacul și după 5 minute se gustă dacă pastele sunt fierte. La final, se adaugă coriandrul proaspăt tocat. Se gustă de sare și piper. Timp de preparare: sub 15 minute. Arc de creveți cu orez basmati (pentru
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
și fizice, din țară și străinătate; școlarizarea și specializarea personalului în domeniul mecanizării lucrărilor de construcții. 21. "Midex" - Societate Năvodari, Executarea mecanizata a lucrărilor de 124919 Întreprinderea de Ș.A. comercială Platformă construcții, transporturi, reparații, confecții ──────────- utilaj greu și pe acțiuni Midia, metalice și prestări servicii pentru persoane 119322+5597 transport pentru județul juridice și fizice din țară și străinătate. construcții Constantă. Constantă 22. "Conef" - Societate Năvodari, Executarea mecanizata a lucrărilor de 45626 Întreprinderea de Ș.A. comercială Platformă construcții, consolidări de teren
HOTĂRÂRE nr. 1.303 din 15 decembrie 1990 privind înfiinţarea unor societăţi comerciale pe acţiuni în domeniul construcţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107417_a_108746]
-
turismului; - prezentarea de propuneri privind stabilirea de penalități pentru sancționarea abaterilor de la regulile de desfășurare a activității în Delta Dunării. b) Teritoriul rezervației cuprinde: Delta Dunării, Complexul lagunar Razelm- Sinoe, zona Somova-Parches, litoralul Mării Negre de la brațul Chilia pînă la Capul Midia, inclusiv Izobata de 20 m și Dunărea maritimă pînă la Cotul Pisicii. Limită vestică continentală a Rezervației biosferei "Delta Dunării" este reprezentată de șoseaua care leagă localitățile Midia - Corbu de Jos - Sinoe - Mihai Viteazu - Ceamurlia de Jos - Babadag - Sarighiol - Agighiol
HOTĂRÎREA nr. 264 din 12 aprilie 1991 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107777_a_109106]
-
Razelm- Sinoe, zona Somova-Parches, litoralul Mării Negre de la brațul Chilia pînă la Capul Midia, inclusiv Izobata de 20 m și Dunărea maritimă pînă la Cotul Pisicii. Limită vestică continentală a Rezervației biosferei "Delta Dunării" este reprezentată de șoseaua care leagă localitățile Midia - Corbu de Jos - Sinoe - Mihai Viteazu - Ceamurlia de Jos - Babadag - Sarighiol - Agighiol - Murighiol - Tulcea - Somova - Isaccea. c) Rezervatia își are sediul în municipiul Tulcea și este condusă de un consiliu științific, a cărui componentă se aprobă de ministrul mediului. Președintele
HOTĂRÎREA nr. 264 din 12 aprilie 1991 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107777_a_109106]
-
intrarea în Portul Constanta-Sud, iar la ieșire, în ultimul port românesc din care navele pleacă direct în cursă. ... (4) În portul Cernavoda se controlează numai acele nave care sosesc sau pleacă în cursa externă din porturile Basarabi, Poartă Albă, Medgidia, Midia sau Cernavoda. ... (5) Controlul pentru trecerea frontierei se efectuează asupra tuturor navelor care navighează prin portul Sulina spre porturile Reni sau Ismail. Nu sunt supuse controlului navele românești și străine care vin din aceste porturi și nu se opresc într-
LEGE nr. 56 din 4 iunie 1992 (*republicată*) privind frontiera de stat a României*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108326_a_109655]
-
societăților comerciale, menționate în art. 1, se va diminua corespunzător cu valoarea construcțiilor prevăzute în anexa nr. 1. PRIM-MINISTRU: THEODOR STOLOJAN Contrasemnează: --------------- Ministrul transporturilor, Traian Băsescu Ministrul economiei și finanțelor, George Danielescu ----------- Anexă SITUAȚIA construcțiilor hidrotehnice din porturile Constantă, Midia și Tomis aflate în patrimoniul unor societăți comerciale
HOTĂRÎRE Nr. 393 din 20 iulie 1992 privind trecerea unor construcţii hidrotehnice în administrarea Regiei Autonome "Administraţia Portului Constanta". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108717_a_110046]
-
trec din subordinea Ministerului Agriculturii și Alimentației în subordinea Prefecturii Tulcea cu activul și pasivul la 30 septembrie 1990. ... (3) Teritoriul rezervației cuprinde Delta Dunării, Complexul lagunar Razelm - Sinoe, zona Somova - Parches, litoralul Mării Negre de la brațul Chilia pînă la Capul Midia, inclusiv Izobata de 20 m și Dunărea maritimă - pînă la Cotul Pisicii. (4) Rezervatia are următorul obiect de activitate: ... - redresarea ecologică a Deltei Dunării și conservarea genofondului (biodiversității) ecofondului; - cunoașterea capacității productive și dimensionarea exploatării resurselor din Delta Dunării, în
HOTĂRÎRE nr. 983 din 14 septembrie 1990 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107270_a_108599]
-
România Petroleum Company" (S.U.A.), subsidiară a firmei "Amoco Production" din Houston (Texas - S.U.A.), semnat la București pe data de 4 august 1992 - anexa nr. 1; - contractul pentru explorarea și împărțirea producției de hidrocarburi din perimetrele nr. 13 (Pelican) și 15 (Midia), încheiat între "Rompetrol" - S.A. și consortiul format din companiile "Entreprise Oil Exploration Ltd" (Marea Britanie), subsidiară a firmei "Entreprise Oil PLC" (Marea Britanie), și "Canadianoxy (România) Ltd" (Canada), subsidiară a firmei "Canadian Occidental Petroleum Ltd" (Canada), semnat la București pe data de
HOTĂRÎREA nr. 570 din 22 septembrie 1992 privind aprobarea contractelor de explorare pe cont şi risc şi împărţire a producţiei de hidrocarburi din unele perimetre din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108826_a_110155]
-
cu măsurile de redresare ecologică; 6. formularea de propuneri privind sancționarea abaterilor de la reglementările de protecție a mediului în Delta Dunării. Teritoriul rezervației cuprinde: Delta Dunării, Complexul lagunar Razelm - Sinoe, zona Somova-Parches, litoralul Mării Negre de la brațul Chilia pînă la Capul Midia, inclusiv Izobata de 20 m și Dunărea maritimă pînă la Cotul Pisicii. Limită vestică continentală a Rezervației Biosferei - Delta Dunării este reprezentată de șoseaua care leagă localitățile Midia - Corbu de Jos - Sinoe - Mihai Viteazul - Ceamurlia de Jos - Babadag - Sarighiol - Agighiol
HOTĂRÂRE nr. 792 din 17 decembrie 1992 privind organizarea şi functionarea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protectiei Mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108942_a_110271]
-
Razelm - Sinoe, zona Somova-Parches, litoralul Mării Negre de la brațul Chilia pînă la Capul Midia, inclusiv Izobata de 20 m și Dunărea maritimă pînă la Cotul Pisicii. Limită vestică continentală a Rezervației Biosferei - Delta Dunării este reprezentată de șoseaua care leagă localitățile Midia - Corbu de Jos - Sinoe - Mihai Viteazul - Ceamurlia de Jos - Babadag - Sarighiol - Agighiol - Murighiol - Tulcea - Somova - Isaccea. Administrația Rezervatia Biosferei - Delta Dunării își are sediul în municipiul Tulcea și este condusă de un consiliu științific, a cărui componentă se aprobă de
HOTĂRÂRE nr. 792 din 17 decembrie 1992 privind organizarea şi functionarea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protectiei Mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108942_a_110271]
-
financiare. Articolul 3 Sediul Administrației Portului Constantă este în municipiul Constantă, incinta portului, județul Constantă. Capitolul 2 Obiectul de activitate al Administrației Portului Constantă Administrația Portului Constantă are ca obiect de activitate: - administrarea întregii infrastructuri a porturilor Constantă, Mangalia și Midia (diguri, cheiuri, bazine, șenale, teritorii cîștigate asupra mării) și a unei părți din suprastructura (platforme, magazii, instalații și utilaje, clădiri social-administrative, stații de transformare, grupuri sociale etc.) care sînt in dotare proprie; - întreținerea funcționalității tuturor construcțiilor hidrotehnice; - repararea construcțiilor civile
HOTĂRÎRE nr. 19 din 10 ianuarie 1991 privind înfiinţarea unor administraţii cu statut de regie autonomă şi societăţi comerciale pe acţiuni din domeniul tranSporturilor navale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120851_a_122180]
-
finanțare a unităților. ... e) Realizează programarea și executarea activității economico-financiare, întocmirea proiectelor, bugetelor de venituri și cheltuieli, analiza execuției acestora, elaborarea propunerilor privind destinația profitului. ... f) (1) Organizează și conduce exploatarea eficientă a canalelor navigabile Cernavoda - Constantă și Poartă Albă - Midia, precum și a nodurilor hidrotehnice aferente. ... (2) Pentru derularea în condiții de siguranță a navigației pe canale și în porturi, exploatează și întreține instalațiile de dispecerizare, automatizare, semaforizare, telecomandă, telecomunicații și radiocomunicații. ... (3) Organizează stocarea și valorificarea datelor din fluxul informațional
HOTĂRÎRE nr. 19 din 10 ianuarie 1991 privind înfiinţarea unor administraţii cu statut de regie autonomă şi societăţi comerciale pe acţiuni din domeniul tranSporturilor navale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120851_a_122180]
-
autotroful de idei ce sunt. E stimulativ de-a dreptul. Ca și nămolul. Să vedem, dar nu chiar direct. Întâmplarea (oare?) face să fi intrat În posesia unor probe de apă de mare, dar și a unor animale ale zonei - midii, o scoică de-a dreptul banală. Taman din zona Eforiei. Mă interesa cu totul altceva de la micul golf În care pescarii aruncau tot ceea ce nu corespundea standardului, iar marinarii ceea ce le prisosea: Într’un cuvânt, deșeuri. Natura le pusese bine
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
le pusese bine la dos, la dospire, astfel Încât ajunseseră un fel de mâzgă, sapropel În devenire, sub un strat gros de apă sărată. Dar... Norii deși, ce nu prevesteau nimic bun, m’au determinat să scotocesc repede după câteva midii și oleacă de apă, care nu mi-a oferit prin analiză decât certitudinea că nimic nu era Încă anormal. După furtuna care a ținut trei zile, și a amestecat-o cu mâzga de pe fund, apa a căpătat proprietăți net diferite
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
oleacă de apă, care nu mi-a oferit prin analiză decât certitudinea că nimic nu era Încă anormal. După furtuna care a ținut trei zile, și a amestecat-o cu mâzga de pe fund, apa a căpătat proprietăți net diferite, iar midiile, adaptându-se, au urmat-o; culmea, Împotriva firii, căci sensul schimbării indica un consum de energie... Dar nu ieșiseră dintre limitele reacției fiziologice, semn că astfel de fenomene le erau prea bine cunoscute. De ce am amintit aceste lucruri? Pentru că ele
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
trebuie să spun că el e datorat capacității de-a dreptul remarcabile a algelor marine de a-l acumula, concentra, din apa mării. Sapropelul e nițeluș prea reductiv. Ne obligă prin urmare, atunci când Îl Înșirăm pe noi, să reacționăm, precum midiile amintite În preambul. Ca și ele, țesuturile noastre vor deveni puțin mai reducătoare, adică se va neutraliza efectul invers, oxidativ, exercitat de mediul poluat și viața cam trepidantă; nu vă mirați! Stressul oxidează. Această readucere la normal, internă, căci nimic
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cultura, educația primită de copil. Căci carnea, adică animalele sunt atât excedentare cât și deficitare energetic, și noi așișderea. Iar noi nu știm să deosebim asta. Pisica știe, și savurează un șoarece ori un pește, ambii excedentari energetic, nu o midie ori un rac - ce gustoși! - care’s deficitari din același punct de vedere. Iar Moti, motanul din preajma mea, ca și prietenul lui, Tomiță, nu lempăie laptele, ci chișleagul de a doua zi: păi laptele e deficitar energetic, pe când chișleagul, În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mânca altceva, și nici alterat. Câinele o fi putând-o face, și de aceea te poți Încrede În pisică, nu În câine, când ai Îndoieli În privința hranei. Dar, atenție! Pisica poate refuza ceva cât se poate de bun, precum o midie, doar pentru că biocâmpul acelei cărni e oxidativ, adică nu-i e pe plac. Eu o aflu cu un aparat, căci al 6-lea simț mi-a adormit... Dar se dă În vânt după un pește, ca și mine, și din
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
-mi oferă ceva chiar pe plac - este la fel, excedentară: un șoarece ori un peștișor... pentru care fac ca toți dracii. Cristi nu Înțelege nici acum de ce am refuzat niște delicatese - zice el - pe care le-a Împărțit cu mine: midii. Păi acelea sunt taman pe dos, adică deficitare. Orice pisică are un biocâmp excedentar. De aceea spune poporul - al vostru - că un leac miraculos e „căldura de pisică“, adică bunăvoința ei de a se așeza pe locul dureros: șale, de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pentru Problemele Consiliilor Populare, a documentației de sistematizare privind dotarea localităților în funcție de dezvoltarea activităților economice din delta și creșterea corespunzătoare a populației. ... Articolul 3 Consiliul Național al Apelor va promova, în cursul anului 1983, obiectivul de investiții "Protecția litoralului Nord Midia" și va continua lucrările de protecție a cordonului litoral în zona Sinoe. Totodată, pînă la sfîrșitul anului 1984, vă actualiza studiile necesare și schemă cadru de amenajare hidrotehnica a deltei și protecția litoralului aferent. Ministerul Transporturilor și Telecomunicațiilor și Consiliul Național
DECRET nr. 92 din 28 martie 1983 privind aprobarea Programului de amenajare şi exploatare integrală a Deltei Dunării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127249_a_128578]