432 matches
-
știu de ce adopți tonul ăsta? Oare apropierea dintre noi ți-a orbit judecata? Ce speri să obții vorbind astfel? Ca și cum vorbele Abatelui l-ar fi înmuiat într-un butoi cu apă rece, Aloim își îngustă ochii și rosti cu glas mieros: ― Și oare ce crezi că aștept de la tine? Abatele se întrebase de multe ori, într-adevăr, care era motivul statorniciei pe care o manifesta Aloim față de el. Mai avusese amanți. Unii nu apucaseră nici măcar dimineața. Vreo doi încercaseră chiar să
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
secretul respectiv nu În „gura mare”, ci sub forma unei confidențe altui prieten. Dar discreția acestuia din urmă va fi Învinsă de curiozitatea altui prieten și așa mai departe...) Nu te Încrede În tot câinele care dă din coadă. (Zâmbetul mieros cu care ne Întâmpină unii dintre semenii noștri ascunde, adesea, mult calcul, multă ipocrizie sau viclenie. Este vorba de acele persoane lipsite de scrupule care au Învățat din comportamentul nobilului patruped doar un singur lucru: că este mai ușor să
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
privirea pierdută În pahar, fără să bea. Nu prea merge, spune Într-un final. — De ce? Jess e din nou tăcută. Nu le prea are deloc pe-astea cu vorbitul-despre-iubiți, și de ce nu mă mir deloc? — Zi mai departe, o Îndemn mieros. Poți să fii pe pace, orice Îmi spui rămîne Între noi. Vreau să zic... chiar Îți place de el, așa-i? Sigur că da. Dar... Expiră. — E vorba despre faptul că... — Becky? bagă Luke capul pe ușă. A, bună Jess
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
din Canaan (De muliere Chananaea). Ultima omilie, însă, este traducerea unei predici a lui Ioan Hrisostomul, făcută în urmă cu un secol de Anian din Celeda. Sigebertus Gemblacensis (Bărbații vestiți, 120: o operă scrisă în 1122) vorbește despre un Laurențiu „mieros”, care folosește „un limbaj dulce ca mierea”. Scriitorul menționat de Sigebertus a fost identificat în persoana lui Laurențiu, autorul omiliilor, dar astăzi această identificare pare îndoielnică. BIBLIOGRAFIE Ediția: PL. 66, 89-124. 4. Arator Tot din cercul de prieteni și de
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Femeia din Canaan (De muliere Chananaea). Ultima este însă traducerea unei predici a lui Ioan Hrisostomul, făcută în urmă cu un secol de Anianus de Celeda. Sigebertus Gemblacensis (Bărbații vestiți, 120, o operă scrisă în 1122) vorbește despre un Laurențiu „mieros”, care folosește „un limbaj dulce ca mierea”. Scriitorul menționat de Sigebertus a fost identificat cu Laurențiu, autorul omiliilor, dar astăzi această identificare pare îndoielnică. Bibliografie. Ediție: PL 66, 89-124. 4. Arator Din cercul de prieteni și de intelectuali cu care
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
îmi bate în tâmple cu aripile/ o pasăre măiastră intră îi spun/ nu sunt decât un văzduh luminos/ în care se poate zbura în toate/ anotimpurile și-n toate/ secundele/ iau și puii mei cu mine mă-ntreabă/ cu glas mieros pasărea măiastră/ ia-i îi răspund și învață-i să/ zboare prin sângele meu/ ca și când ar fi al tău/ și al lor” (Poem cu pasăre măiastră, din Cred în tine ca în Dumnezeu). Ambiguitatea temporală, în sensul plutirii peste timp
ŢONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290223_a_291552]
-
tematică religioasă: „A venit la mine și mi-a spus:/ «Lasă-mă să-ți zic Isus»./ M-a luat deoparte-apoi: «Ai fost tâmplar,/ Fă-mi până mâine-o cruce de stejar»./ Văzând că nu-l refuz, mi-a mai cerut,/ Mieros, și-un pumn de cuie cu-mprumut./ A doua zi, când era gata tot, / Ca o femeie m-a luat de cot/ Șoptindu-mi candid: «Haidem, frățioare, / Să facem pe Golgota o plimbare...»”. SCRIERI: Oglinda dintre noi, Târgu Jiu, 1991
POPESCU-24. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288945_a_290274]
-
nu merge mai ușor? Trebuie să meargă?» Se adaugă că eroul slăbise și făcea, datorită cercetărilor, cearcăne la ochi. (Ă). Nuvela lui Gheorghe Cristea, S-a spart satul, Înfățișa, cu meritul noutății primelor investigații, sufletul țăranului sărac, ezitând Între vorba mieroasă a unchiului bogătan care Încerca să-l mențină În starea de servitute de dinainte și Între conștiința de clasă pe care partidul i-o trezește. Istoria crimei În Dușmănie, a lui Petru Dumitriu adâncea o astfel de situație, prezentând un
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
avântul său spre mai bine, cu visurile îndreptate către viitor. E ajutat de AchM, mijlocașul, și alți pescari cinstiți (...). Autorul a izbutit să creeze câteva tipuri de neuitat. Așa sunt, de pildă, bătrânul Păruș (...) sau Macamol (...). Macarie, chiaburul, prezentat când mieros, căutând să câștige încrederea oamenilor, când în prada unor scene de disperare cumplită (...) are darul să câștige toată ura cititorului. Bine construit e și Kerciulescu, cu toate că nu apare decât la începutul și sfârșitul romanului (...). Dar dacă autorul a excelat în
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
rămas pentru el zile de grea învățătură care l-au făcut conștient de rămânerea sa în urmă față de viață și față de creația noastră literară. Vorbitorul s-a adresat acelora care s-au grăbit «să-l consoleze» pentru critica primită, tuturor «mieroșilor consolatori», arătând că, datorită ajutorului criticii principiale, scriitorii noștri nu sunt lăsați să alunece pe panta ideologiei burgheze. Ion Vitner a arătat că își însușește criticile care i-au fost aduse și că va căuta ca prin activitatea sa să
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Din cauza unor condițiuni N-am depășit planul de câteva luni. Morala: Mai iscusită ca iscusința panglicarului E deseori critica măgarului. Când e vorba să critice-n jos E neîndurător și furios, Când e vorba să critice-n sus E slugarnic, mieros și supus. Nicolae LABIȘ - Rândunica albastră. În: Viața românească nr.12, dec, 1953 Era țigan și-l chema Cordun. Era purtat în căruța șaretei. Și avea un zâmbet fraged ca floarea de prun. Căruțele curgeau cu opintiri de cai și
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
său. "Colegiul lui". Îmi plăcea de copilul ăsta. Păcat că nu era de partea mea. Și presupun că tu îl vei ajuta, nu-i așa ? Întocmai, spuse cu înflăcărare. Și cine îl va mai ajuta pe Govar? Vă rog, zisei mieros, sculați-vă în picioare! Primul se ridică Perir. Fu urmat apoi de alți zece. Se mai ridicară încă zece, dar aceștia mai timizi. Doar atâția? spusei încurajator. George Govar, liderul vostru neînfricat nu poate avea doar atâția aliați. Se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
că minciuna i se citea pe față, dar ceva din persoana sa, din ochii săi, din mintea sa îmi spunea că mă minte. George, George, George... de ce mă minți tu pe mine? îl întrebai, ascunzându-mi furia în spatele unui zâmbet mieros. Bine, bine, răspunse grăbit. I-am chemat să facem schimb de păreri. Dacă să ne ducem sau nu acasă în seara asta. Culoarea începea ușor să-i revină în obraji. Credea că recăpăta controlul. Răspunsul era destul de bun. Într-adevăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
de trandafir. Părul i se revărsa pe umerii ei suavi și dulci și era incredibil de minunată. Totuși, în ciuda frumuseții sale răpitoare, ceva nu era în regulă. Ai plecat azi-dimineață înainte de a mă scula eu, zise încet ca o mustrare mieroasă. De ce nu m-ai sculat și pe mine? Îmi luă câteva clipe să evadez din capcana frumuseții sale și să-i răspund. Dormeai prea liniștit ca să te deranjez. Cum ai dormit, totuși? Ca un înger, zise ea. Luasem drumul cantinei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
din spatele lor. Nu existau șoapte la urechile mele acum, ci cuvinte. Și nu lângă urechile mele, ci în ele, în mintea mea! Înnebunisem? "Sfetnicii tăi, proprii noștri stăpâni." Vom avea mare grijă de tine, tinere, "tânărul meu", zise o voce mieroasă în spatele căreia se ascundea un caracter fără scrupule. Ești esențial în planul nostru. "Al meu." Cercul care mă strângea tăia din ce în ce mai adânc în carnea mea. Durerea era insuportabilă, dar nu-mi permiteam să țip. Nu ar fi avut nici un rost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
aruncă oscioare sau zaruri. Neron este printre ei. Unul dintre profesori se apropie respectuos de el: — Atenția unui elev nu poate fi atât de tenace încât să nu obo sească, așa cum obosește vederea după o îndelungată privire atentă, intervine el mieros. — Bucătalu’! îl întrerupe Puppus, agitându-se violent în coșule țul lui. Vleau bucătal! Și stidii! Toți pufnesc în râs. Numai Pomponia bodogăne mâhnită: — Nu pronunță încă bine primele cuvinte, da’ știe ce-nseamnă bucătar și cere stridii! Bine că i
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Mâine, mâine, îl încurajează Iulius Agrippa pe necunoscut cu o palmă zdravănă pe umăr. Îl împinge de la spate să plece. Ce i-ai spus? se minunează Germanicus, după ce individul dispare în mulțime. Prințul semit surâde satisfăcut. Spune apoi cu glas mieros: — I-am zis că dacă vrea să obțină ceva de la tine să vină mâine dis-de-dimineață înaintea celorlalți și să se gândească în noaptea asta la cele mai meșteșugite vorbe cu care să laude cât de frumos răsună udul în olița
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
până la funcționarii publici și oamenii de rând. Va trebui să-l ajute. Cine știe când s-ar putea să aibă din nou nevoie de el? Prietenia cu Plautii reprezintă un atu politic. Ca și cum ar vrea să-l contrazică, Silvanus spune mieros: — Am trecut să te iau, să mergem împreună, mai întâi la Ara Pacis, apoi la Senat. Zâmbetul lui larg, numai lapte și miere, îl scârbește peste măsură pe Tiberius. Mă ia pe departe, imbecilul. Preferă ca oamenii să-i spună
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Williams! Ben râde, arătându-și dinții de care vorbeam, și cred că e surprins de această latură a mea, pe care n-a mai văzut-o până acum. Ben își dezvăluie frumusețea de dinți într-un rânjet, un mare zâmbet mieros și fals și spune: ― Sunt Ben Williams la London Today. Încep să râd pentru că e caraghios. El ridică o sprânceană și spune: ― Ei, ce zici de asta? ― Cam mult, cu dinții ăștia albi, răspund eu râzând. Chiar și pentru tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
și vă voi Însoți, iar dacă veți accepta să fiți invitații mei, voi fi onorat. Cum puteam refuza? Cât de rău putea să fie un prânz gratis? Ne-am dus. Cât am studiat meniul, el s-a arătat jovial și mieros. Ne-a indicat ce specialități să comandăm, la naiba cu prețul, ne făcea el cinste. Până să ajungem la al doilea fel vorbea deja foarte tare, lamentându-se de dorul locurilor sale natale, Grindelwald, după câte se părea. Începuse să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
că destinatarii lor sunt acasă, ore la care de la primul țârâit se intuia că nu pot fi decât vești proaste, Încă Înainte ca GNN să difuzeze știrea de ultimă oră. Familiile prietenilor mei priviră șocați cum un individ cu voce mieroasă și accent britanic vorbește despre cei dragi ca și cum le-ar fi făcut panegiricul. Garrett privea și el reportajul dintr-un apartament aflat În al doilea hotel de lux din Bangkok și regreta că nu ceruse decât cincisprezece mii de dolari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
guvernul din Myanmar limitase drastic zonele În care ambasada SUA avea voie să-i caute. Astfel, căutările aveau loc doar În zonele turistice pe care junta voia să le expună și de unde Harry Bailley, experimentata vedetă de televiziune cu voce mieroasă și persuasivă, Îi punea la curent pe telespectatori cu ultimele evoluții. Dispoziția generală era mai sumbră ca oricând. Mai devreme În acea seară, Esmé strigase Într-un acces de furie: — O să murim aici sau ce?! Numai un copil putea pune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
scoase apoi un cărăbuș negru dintr-o cutie de aprinjoare, îl legă cu un fir subțire de borangic și-l lăsă să dea ocol unui țăruș de alun înfipt în pământ. Când hodorogită și bolovănoasă, când mânioasă și amenințătoare, când mieroasă și lingușitoare, când răcnită și gâfâită, când abia șoptită și gâjâită din gâtlej, vocea vrăjitoarei făcea pâcla nopții să vibreze de sunete neinteligibile și de melosuri păgâne. Cu 99 de picioare alergătoare/ Cătați-l, cercați-l,/ Să-i pară rudele
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
scoase apoi un cărăbuș negru dintr-o cutie de aprinjoare, îl legă cu un fir subțire de borangic și-l lăsă să dea ocol unui țăruș de alun înfipt în pământ. Când hodorogită și bolovănoasă, când mânioasă și amenințătoare, când mieroasă și lingușitoare, când răcnită și gâfâită, când abia șoptită și gâjâită din gâtlej, vocea vrăjitoarei făcea pâcla nopții să vibreze de sunete neinteligibile și de melosuri păgâne. Cu 99 de picioare alergătoare/ Cătați-l, cercați-l,/ Să-i pară rudele
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
aduc aminte, totuși, că am fost impresionat într-un chip ciudat de tonul doamnei de onoare când s-a scuzat pentru mica ei gafă cu „unchii și mătușile țicnite“. Fusese o scuză sinceră, dar nu stânjenită și, în nici un caz, mieroasă, și preț de o clipă am avut senzația că, în ciuda indignării ei teatrale și a durității ostentative, avea în ea ceva într-adevăr de baionetă, ceva oarecum demn de admirat. (Sunt gata să admit că părerea mea, în împrejurarea menționată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]