1,006 matches
-
decât estimarea numărului de aproximativ 200 mii de migranți din rural în străinătate, la sfârșitul anului 2001 (vezi D.Sandu, 2000, op.cit., 25) . Diferența ar putea proveni, în esență, din faptul că cifra de 200 de mii include și populația migrantă inactivă. O anume subînregistrare a migrației prin recensământul din 18 martie 2002 este sugerată de faptul că numărul de persoane ocupate în străintate din rural (62 185) este aproape egal cu cel corespunzător pentru mediul urban (62 063) în condițiile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
e un balcanic traco-elin. El aduce sensibilitatea excesivă, iubirea de aglomerare citadină, spiritul critic exagerat, zeflemist, preocuparea de politică, apetiția spre o culturalitate maximă, cunoașterea de oameni, mimica repede, teatralitatea, oratoria. Macedonski [...] e grandoman în sensul sublim (notă comună raselor migrante), neliniștit, eroic. Indivizii din ramura lui aduc prudenței noastre mirajul, fabulosul, construcția unei lumi artificiale, instinctul de lux necesar oricărei mari culturi, compensând mișcarea de regresiune a carpatinilor. Macedonski visează comori, veșminte fastuoase, palate mirifice, tronuri, nestemate, existența superbă. Eliade
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
localități. Cu atât mai mult rezultă că în noțiunea de migrație nu intră nomadismul, excursiile, turismul, deplasările sezoniere, navetismul sau mișcarea pendulatorie. Migrația populației are loc între două localități (zone): − localitatea de plecare (de origine) - este aceea din care persoana migrantă pleacă și își schimbă domiciliul stabil; − localitatea de sosire (destinație) - localitatea în care persoana migrantă își stabilește noul domiciliu stabil. Orice persoană care înregistrează evenimentul „migrație” apare deci într-o dublă poziție: emigrant, pentru localitatea de unde pleacă și imigrant, pentru
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
turismul, deplasările sezoniere, navetismul sau mișcarea pendulatorie. Migrația populației are loc între două localități (zone): − localitatea de plecare (de origine) - este aceea din care persoana migrantă pleacă și își schimbă domiciliul stabil; − localitatea de sosire (destinație) - localitatea în care persoana migrantă își stabilește noul domiciliu stabil. Orice persoană care înregistrează evenimentul „migrație” apare deci într-o dublă poziție: emigrant, pentru localitatea de unde pleacă și imigrant, pentru localitatea unde își stabilește noul domiciliu. După cum mișcarea populației însoțită de schimbarea domiciliului stabil, se
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
posibilități ireale de procurare a locuințelor, cu asigurare medicală necalitativă, caută alternative de asigurare materială a familiei peste hotarele țării, În cele mai dese cazuri acceptînd orice ofertă de serviciu. Dacă pînă În anul 2003 cea mai mare pondere a migranților o constituiau persoanele cu vîrsta cuprinsă Între 21-30 ani și cei peste 50 ani, apoi din anul 2004 simțitor a crescut numărul cetășenilor cu vîrsta sub 20 ani. Situația devine alarmantă - căci pleacă tineretul, respectiv viitorul țării noastre! Migrarea activă
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
de destinație, are între 60 și 80 de mii de imigranți. Printre noii veniți din afara UE, cei mai depărtați sunt chinezii, iar cei mai apropiați sunt sârbii și moldovenii, al căror număr este dublu față de cei din țările Uniunii. Mobilurile migranților din țara noastră sunt învățământul, angajarea, reîntregirea familiilor, activități de afaceri. Mulți dintre cei care doresc să obțină cetățenia română sunt nemulțumiți de felul în care sunt tratați de către instituțiile corespunzătoare, dar sunt foarte entuziasmați de sentimentele prietenești ale oamenilor
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
a fost abandonat cadrul statului-națiune, nici cel al relațiilor internaționale, dar după "Războiul Rece" și după atentatele din 2001, lumea pare dominată de capitalismul financiar, de logica pieții. Societatea se negustorizează, se "glocalizează", fluxurile migratorii au devenit din ce în ce mai mari (dar migranții nu se dizolvă în țările de primire, ci formează "rețele internaționale"2), diaspora 3, trăiește "interculturalitatea". Cultura se globalizează, culturile se interpenetrează, identitățile se hibridează. Globalizarea provoacă în continuare și repulsii, dar nu mai e privită ca o "junglă", fără
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
temporalități diferite, au loc interacțiuni politice, economice, apar forme instituționale noi, alterând formele și fondul. Statul nu este doar victima globalizării. Apar noi logici organizaționale ce contribuie la restructurarea lui internă fără "să-și piardă puterea...". La ora actuală, drepturile migranților, ale străinilor, sunt protejate teoretic de texte din convenții internaționale privind drepturile omului etc. Practic însă, în orașe și sate concrete, formele de excludere sunt neliniștitoare 7. "Dreptul de a avea drepturi trebuie să combine viziunea liberală a cetățeniei, care
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
al integrității teritoriale și al autorității jurisdicționale a dat statului puterea să-și afirme autoritatea. "Deteritorializarea" statelor este legată de crearea unor "spații extrajuridice" care scapă principiilor dreptului din aceste state. De exemplu, se nasc norme internaționale menite să protejeze migranții în țările de origine și în cele de primire. Facilitățile create de mijloacele de transport, telecomunicațiile fac posibile traiul, socializarea, construcția identității în culturile de apartenență și în cele de adopție. În general, se migrează de la "periferii" spre "centre" (spre
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
promise, proclamate, declarate, așteptate... Să nu uităm și alte probleme pe care le au de rezolvat la ora actuală orașele 268. De exemplu, mobilitatea a fost mult timp considerată la originea tuturor relelor sociale (în măsura în care aceasta separă, dezintegrează, slăbește sociabilitatea). Migrantul, "străinul" au fost stigmatizați, considerați subversivi, destabilizatori, sosirea lor în oraș fiind apreciată ca o amenințare pentru localnici. Însă mobilitatea a devenit astăzi o practică acceptată, o rutină și au apărut forme de conviețuire. A început să fie asociată cu
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
o practică acceptată, o rutină și au apărut forme de conviețuire. A început să fie asociată cu mai buna capacitate de adaptare, văzută ca un aspect al progresului (oamenii și grupurile sunt diferențiate și după cât de mobili sunt; omul mobil, migrantul, cosmopolitul, nu este precum cel "legat de glie", nu e ca acela baricadat în casă, în fața televizorului, cu telecomanda lipită de palmă...). Sunt apreciați cei care aleg unde să locuiască, în care parte a orașului, în care oraș, în care
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
isterie printre femeile americane la un moment dat însemna de fapt un mod ... de a se sustrage obligațiilor domestice, de a încerca să impună o altă viziune asupra raporturilor lor cu bărbații (în timp ce, aceleași femei refuzau un asemenea rol femeilor migrante...356). Și mai rămân întrebări: Cine atribuie rolul de bolnav? Cine denumește comportamentul bolnavului ca deviant? Cine legitimează controlul social exercitat de către medic? Ar trebui să tratăm medical, să trimitem la închisoare, sau să reeducăm pe părinții care-și bat
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
era că mortalitatea în diferitele categorii și grupuri sociale a variat în timp, dar decalajul dintre bogați și săraci a rămas aproximativ constant 374: cei din partea de jos a ierarhiei sociale, cei prost plătiți, care locuiesc în cartiere puțin atractive, migranții rupți de sociocultura de origine, cei care trăiesc în promiscuitate etc., sunt mai bolnavi. O altă constatare: femeile mor mai târziu decât bărbații, dar ele sunt mai des bolnave. Și alta: șomajul, marginalizarea socială etc. sunt legate de dezvoltarea anumitor
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
posibilități ireale de procurare a locuințelor, cu asigurare medicală necalitativă, caută alternative de asigurare materială a familiei peste hotarele țării, În cele mai dese cazuri acceptînd orice ofertă de serviciu. Dacă pînă În anul 2003 cea mai mare pondere a migranților o constituiau persoanele cu vîrsta cuprinsă Între 21-30 ani și cei peste 50 ani, apoi din anul 2004 simțitor a crescut numărul cetășenilor cu vîrsta sub 20 ani. Situația devine alarmantă - căci pleacă tineretul, respectiv viitorul țării noastre! Migrarea activă
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
localități. Cu atât mai mult rezultă că în noțiunea de migrație nu intră nomadismul, excursiile, turismul, deplasările sezoniere, navetismul sau mișcarea pendulatorie. Migrația populației are loc între două localități (zone): − localitatea de plecare (de origine) - este aceea din care persoana migrantă pleacă și își schimbă domiciliul stabil; − localitatea de sosire (destinație) - localitatea în care persoana migrantă își stabilește noul domiciliu stabil. Orice persoană care înregistrează evenimentul „migrație” apare deci într-o dublă poziție: emigrant, pentru localitatea de unde pleacă și imigrant, pentru
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
turismul, deplasările sezoniere, navetismul sau mișcarea pendulatorie. Migrația populației are loc între două localități (zone): − localitatea de plecare (de origine) - este aceea din care persoana migrantă pleacă și își schimbă domiciliul stabil; − localitatea de sosire (destinație) - localitatea în care persoana migrantă își stabilește noul domiciliu stabil. Orice persoană care înregistrează evenimentul „migrație” apare deci într-o dublă poziție: emigrant, pentru localitatea de unde pleacă și imigrant, pentru localitatea unde își stabilește noul domiciliu. După cum mișcarea populației însoțită de schimbarea domiciliului stabil, se
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
caracterizată prin nevoi de supraviețuire”<ref id=”2”>Sandu, 2000, Migrația circulatorie..., p. 8.</ref>. Din această dinamică migrațională apare opțiunea unui traseu de migrație ce pare a caracteriza evoluția fenomenului la începutul anilor 1990 în România: o revenire a migrantului de la oraș la sat, în comunitatea de origine, și ulterior angrenarea în migrație externă, cauzele rămânând aceleași: nevoia de supraviețuire și dezvoltare. Un factor care ar putea contribui la acest comportament de migrație în multe cazuri este ceea ce s-a
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
adoptat deja de comunitate”<ref id=”3”>Sandu, 2000, Migrația circulatorie..., pp. 14-15. </ref>. Având în vedere cele de mai sus, întrebarea principală este cum afectează migrația legăturile de tip comunitar. De asemenea, raportat la spațiul în care se deplasează migrantul, este importantă reacția comunității ce îl primește în cazul migrației internaționale. Bineînțeles că acest tip de analiză permite mai multe paliere de abordare, dată fiind însăși natura fenomenului migrațional, dar ne vom referi aici în primul rând la legătura pe
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
fenomenului migrațional, dar ne vom referi aici în primul rând la legătura pe care o putem stabili între conceptul de comunitate și migrație ca fenomen complex. Unele cercetări identifică două direcții principale în analiza participării comunitare pe care o manifestă migrantul care pleacă în străinătate. Așadar, pe de o parte s-a constatat că migranții sunt mai puțin atașați de comunitatea de origine odată ce sunt plecați, dar pe de altă parte manifestă intenția de a se întoarce la un moment dat
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
o putem stabili între conceptul de comunitate și migrație ca fenomen complex. Unele cercetări identifică două direcții principale în analiza participării comunitare pe care o manifestă migrantul care pleacă în străinătate. Așadar, pe de o parte s-a constatat că migranții sunt mai puțin atașați de comunitatea de origine odată ce sunt plecați, dar pe de altă parte manifestă intenția de a se întoarce la un moment dat - intenție susținută prin investițiile pe care le fac acasă. Mai mult, atunci când vorbim despre
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
țară, din perspectiva participării comunitare, este dificil de stabilit dacă intenția se explică prin atașamentul față de comunitate, față de țară sau față de familia care a rămas acasă. În acest context pot fi evidențiate două aspecte. În primul rând se pare că migranții sunt mai puțin implicați în rezolvarea problemelor din comunitatea de origine. În al doilea rând, relațiile pe care le stabilesc românii în străinătate se modifică: pe de o parte scade frecvența interacțiunii interumane, dar pe de altă parte se rup
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
agriculturii, ca singură variantă la pierderea locului de muncă, puteau decide mai târziu să revină în mediul urban. De asemenea, în 1990 și 1991 peste jumătate dintre cei care migrau se mutau în alt județ, în timp ce începând cu 1992 majoritatea migranților își schimbau domiciliul în arealul aceluiași județ. Astfel, distanța geografică dintre punctele de migrație a început să scadă considerabil în această perioadă. Migrația internă trece printr-o perioadă de reașezare și restructurare determinată de un flux de migrație de la sat
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
în Academica, iulie 1996, p. 10.</ref>. Fluxurile de migrație internă în perioada postdecembristă sunt generate de mai mulți factori. Un punct de plecare este acela că opțiunea pentru un anumit mediu rezidențial este în funcție de oportunitățile de care poate beneficia migrantul<ref id=”2”>Sandu, 1996, p. 11. </ref> în strânsă legătură cu restructurarea oportunităților de angajare dinsectorul de stat și din cel privat. Cu alte cuvinte, unii muncitori din sectorul de stat - aflat în declin - sunt mult mai determinați să
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
comunicante. Maniera haotică și nenaturală în care comuniștii au generat, au condus și au controlat fluxurile migratorii în România a provocat o serie cuprinzătoare de disfuncții la nivel social. în absența preexistenței unor structuri comunitare puternice, capabile să faciliteze integrarea migranților în habitate urbane coerente social, fluctuația ridicată a locuitorilor nu face decât să accentueze neputința agregării acelor structuri. Forțarea migrației masive rural-urban, urmată de multiplicarea artificială a rutelor migraționale interne pentru accelerarea nesustenabilă a dezvoltării industriale au permis evitarea formării
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
imaginarul, pentru a influența gândirea unei comunități, a fost asimilat și introdus într-un singur discurs sau chiar într-o viziune politică anume. Un program ideologic, pentru a alcătui noi structuri tematice, poate integra un număr foarte limitat de unități migrante în câmpul discursurilor − mituri, coduri, imagini, simboluri. Am discutat mai atent prefața semnată de Jacques Le Goff, pentru că mi-a influențat strategia cercetării într-un mod semnificativ. Nu trec la finalizarea comentariilor legate de acest text, înainte de a-l corela
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]