558 matches
-
emigrant, pentru localitatea de unde pleacă și imigrant, pentru localitatea unde își stabilește noul domiciliu. După cum mișcarea populației însoțită de schimbarea domiciliului stabil, se circumscrie granițelor naționale sau depășește aceste granițe, avem de-a face cu mișcare migratorie internă și mișcare migratorie externă. Trebuie precizat faptul că la nivelul țării, făcând abstracție de mișcarea migratorie externă, totalul imigranților este egal cu totalul emigranților. Mișcarea migratorie a populației nu are caracter întâmplător, ea fiind determinată de factori de natură economică<footnote M. Țarcă
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
domiciliu. După cum mișcarea populației însoțită de schimbarea domiciliului stabil, se circumscrie granițelor naționale sau depășește aceste granițe, avem de-a face cu mișcare migratorie internă și mișcare migratorie externă. Trebuie precizat faptul că la nivelul țării, făcând abstracție de mișcarea migratorie externă, totalul imigranților este egal cu totalul emigranților. Mișcarea migratorie a populației nu are caracter întâmplător, ea fiind determinată de factori de natură economică<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997, p. 59. footnote> și în mai mică măsură
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
circumscrie granițelor naționale sau depășește aceste granițe, avem de-a face cu mișcare migratorie internă și mișcare migratorie externă. Trebuie precizat faptul că la nivelul țării, făcând abstracție de mișcarea migratorie externă, totalul imigranților este egal cu totalul emigranților. Mișcarea migratorie a populației nu are caracter întâmplător, ea fiind determinată de factori de natură economică<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997, p. 59. footnote> și în mai mică măsură de factori sociali, etnici, culturali sau politici. Mobilitatea spațială a
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
O primă problemă care se pune în legătură cu măsurarea migrației este legată de sursa de informații utilizată. În mod obișnuit, pentru analiza statistică a procesului migrației, cele mai utilizate surse sunt: recensămintele, registrele de populație, anchetele prin sondaj și statistica mișcării migratorii<footnote Ibidem, pp. 233-237. footnote>. Din păcate, în practică, o statistică exactă privitoare la migrație este greu de ținut, din mai multe motive: − existența migrației ilegale; − migrația nu se poate diagnostica întotdeauna în momentul producerii; − nu există unanimitate în definirea
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
migrației ilegale; − migrația nu se poate diagnostica întotdeauna în momentul producerii; − nu există unanimitate în definirea fenomenului migrației. În analiza fenomenului de migrație distingem două categorii principale: − migrație brută, caracterizând global mulțimea imigranților și a emigranților; − migrație netă sau spor migratoriu, care reprezintă diferența dintre efectivul (cohorta) imigranților și efectivul emigranților. Trebuie subliniat faptul că aceste două categorii sunt semnificative în special la nivelul localităților și județelor; la nivel de țară (făcând abstracție de migrația externă) este impropriu a se vorbi
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
localitatea de unde pleacă și un proces de întinerire a populației în localitățile unde își stabilesc domiciliul. De asemenea, se va modifica intensitatea fenomenelor demografice, în special natalitatea și mortalitatea populației. În analiza migrației este importantă stabilirea direcției și intensității fluxurilor migratorii<footnote Prin flux migratoriu înțelegem numărul total al imigrărilor (plecărilor) dintr-o anumită perioadă de la o zonă de origine comună, către o zonă de destinație comună. footnote>. De regulă, aceasta se orientează de la regiuni cu un spor natural ridicat și
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
un proces de întinerire a populației în localitățile unde își stabilesc domiciliul. De asemenea, se va modifica intensitatea fenomenelor demografice, în special natalitatea și mortalitatea populației. În analiza migrației este importantă stabilirea direcției și intensității fluxurilor migratorii<footnote Prin flux migratoriu înțelegem numărul total al imigrărilor (plecărilor) dintr-o anumită perioadă de la o zonă de origine comună, către o zonă de destinație comună. footnote>. De regulă, aceasta se orientează de la regiuni cu un spor natural ridicat și cu o dezvoltare economică
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
De regulă, aceasta se orientează de la regiuni cu un spor natural ridicat și cu o dezvoltare economică mai redusă, către regiuni cu un spor natural scăzut, dar dezvoltate din punct de vedere economic. Un instrument foarte utilizat în analiza fluxurilor migratorii îl reprezintă balanța șah a migrației; în subiectul balanței se vor specifica localitățile de unde se formează fluxurile migratorii, în predicat localitățile spre care se îndreaptă acestea, iar în interiorul acesteia se va indica numărul populației supuse fenomenului migrației (tabelul 2.1
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
redusă, către regiuni cu un spor natural scăzut, dar dezvoltate din punct de vedere economic. Un instrument foarte utilizat în analiza fluxurilor migratorii îl reprezintă balanța șah a migrației; în subiectul balanței se vor specifica localitățile de unde se formează fluxurile migratorii, în predicat localitățile spre care se îndreaptă acestea, iar în interiorul acesteia se va indica numărul populației supuse fenomenului migrației (tabelul 2.1). 2.5. Indicatorii resurselor de muncă Resursele de muncă reprezintă acea categorie de populație care dispune de ansamblul
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
nefavorabil, ce situează România alături de alte țări ale UE, cu o valoare negativă a acestuia: Germania, Estonia, Lituania, Letonia, Ungaria, Bulgaria, Italia etc. Nefavorabilă a fost în anul 2010 și evoluția celeilalte componente a populației, migrația. România, cu un sold migratoriu de -0,04‰, se numără printre puținele țări membre ale UE cu o situație nefavorabilă din acest punct de vedere: Lituania (-23,7‰), Bulgaria (-3,2‰), Cipru (-4,1‰), Polonia (-0,1‰) etc. Schimbări în evoluția numărului și structurii populației
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
1991), p. 259.</ref>. În ceea ce privește mediul urban, structurile sociale fuseseră deja reduse la tăcere prin decapitarea elitelor și prin naționalizare. Măsurile efective de neutralizare a comunității rurale au fost reprezentate de colectivizare și de angrenarea populației într-un puternic trend migratoriu rural urban. Astfel, au fost îndeplinite simultan două condiții: distrugerea comunității la sate și asigurarea forței de muncă în orașele angrenate într-un proces masiv și forțat de industrializare. Ofensiva ideologică ce urmărea crearea omului nou și reconfigurarea relațiilor sociale
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
and Privatisation of Housing since the Fall of Socialism: The Case of Central Timișoara City: A Problem of Democracy?”, în Europe-Asia Studies, vol. 56, 1 (ian., 2004), p. 121.</ref>. Un alt fenomen important a fost dat de noile tendințe migratorii. Având în vedere maniera forțată în care s-a realizat migrația rural urban în perioada comunistă, după 1989 s-au manifestat tendințe de autoreglare, dublate de un nou pattern migrator: remigrare emigrare, determinat în principal de dificultăți economice. De asemenea
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
societății românești. Avem în vedere aici industrializarea și urbanizarea ca procese masive ce au determinat contextul României contemporane, procese care au generat consecințe majore în aria structurării comunitare. Cele două fenomene au angrenat pe de o parte un puternic curent migratoriu rural urban, producând o masivă dislocare a populației din mediul rural și o aglomerare de aceeași manieră în mediul urban, urmărind să asigure necesarul de forță de muncă. Ulterior, supraaglomerarea urbană a pus autoritățile comuniste în fața unei probleme care încerca
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
disfuncțiile ce o caracterizează. Presiunea externă generată de ignorarea liniilor de evoluție firească a făcut ca, după 1990, să apară o detentă pronunțată, în efortul restabilirii unui echilibru. Observăm astfel consecințele fenomenelor de blocare și respectiv de eliberare a tendințelor migratorii. Reacția unei părți însemnate a populației după îndepărtarea regimului totalitar o privim ca pe una firească, prin analogie cu principiul vaselor comunicante, auto-echilibrarea fiind o regulă generală a naturii și nu mai puțin a societății ca parte a acesteia. În
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
a cunoscut o creștere continuă, cu rate de aproximativ 2% din 1990 în 1991, peste 4% între 1991 și 1992, ajungându-se la o stabilizare în jurul valorii de 25% din totalul migrației interne începând cu 1993. De asemenea, tendința generală migratorie în 1990 este din mediul rural către mediul urban, care însă începe să capete o tendință descendentă după 1991, compensându-se prin creșterea migrației din mediul urban către cel rural, dând naștere unui fenomen încă neîntâlnit și anume remigrația. Mișcarea
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
în 1990 este din mediul rural către mediul urban, care însă începe să capete o tendință descendentă după 1991, compensându-se prin creșterea migrației din mediul urban către cel rural, dând naștere unui fenomen încă neîntâlnit și anume remigrația. Mișcarea migratorie internă guvernată de ceea ce am numit principiul orașelor comunicante are cauze profunde, atât din punct de vedere al conținutului, cât și al perioadei de analiză. Controlul migrației interne către 14 dintre cele mai mari orașe ale României (Arad, Brașov, Brăila
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
de Nord Est - debutul unei analize Debutul acestei analize se înscrie într-o direcție de cercetare mai amplă ce urmărește migrația internă în România, în mediul urban, pentru perioada de început a anilor ’90, datorită implicațiilor pe care aceste tendințe migratorii încă le exercită asupra configurării spațiului urban, din perspectivă comunitaristă. Contextul cercetării este dat de analiza habitatului urban românesc și de influența acestuia asupra capacității de reacție colectivă. Pentru că este vorba de mecanisme de instituire și de perpetuare a disfuncțiilor
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
se îndrepta atenția celor care doreau să plece din Iași. Interpretarea datelor din monitorizarea de presă va oferi concluzii preliminare privind migrația internă pentru perioada de analiză selectată. Odată ce au dispărut constrângerile regimului, tendința a fost de autoreglare a fluxurilor migratorii. Având în atenție principiul orașelor comunicante, observarea mișcării migratorii interurbane dezvăluie trăsături specifice prin analiza anunțurilor de mică publicitate din cotidianul regional Evenimentul de Iași, publicate în perioada iunie 1991 - septembrie 1993. Din punct de vedere numeric, graficul de mai
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
Iași. Interpretarea datelor din monitorizarea de presă va oferi concluzii preliminare privind migrația internă pentru perioada de analiză selectată. Odată ce au dispărut constrângerile regimului, tendința a fost de autoreglare a fluxurilor migratorii. Având în atenție principiul orașelor comunicante, observarea mișcării migratorii interurbane dezvăluie trăsături specifice prin analiza anunțurilor de mică publicitate din cotidianul regional Evenimentul de Iași, publicate în perioada iunie 1991 - septembrie 1993. Din punct de vedere numeric, graficul de mai jos redă în cifre absolute evoluția numărului de anunțuri
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
de acasă; * s-a înregistrat un ritm relativ constant al migrației între medii de rezidență de același tip, dar o inversare a valorilor migrației dintre medii de rezidență diferite (o creștere a migrației urban rural și o scădere a fluxului migratoriu rural urban); * în debutul perioadei post-decembriste migrația internă este determinată de un principiu de autoreglare - principiul orașelor comunicante. Maniera haotică și nenaturală în care comuniștii au generat, au condus și au controlat fluxurile migratorii în România a provocat o serie
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
rural și o scădere a fluxului migratoriu rural urban); * în debutul perioadei post-decembriste migrația internă este determinată de un principiu de autoreglare - principiul orașelor comunicante. Maniera haotică și nenaturală în care comuniștii au generat, au condus și au controlat fluxurile migratorii în România a provocat o serie cuprinzătoare de disfuncții la nivel social. în absența preexistenței unor structuri comunitare puternice, capabile să faciliteze integrarea migranților în habitate urbane coerente social, fluctuația ridicată a locuitorilor nu face decât să accentueze neputința agregării
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
în 1946 la 50,7 milioane în 1970. În acea perioadă se modifică și structura repartiției populației pe medii de rezidență. Se ameliorează mediul rural datorită mecanizării și schimbării practicilor agricole, iar mediul urban este afectat de industrializare, de mișcarea migratorie către orașe și de relocarea populației rurale. În date concrete, în 1946 53,2% era populație urbană, iar procentul populației din mediul rural ajungea la 46,8%. În 1975 structura se modifică radical, cu un procent de 72,9% în
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
dublu scop deoarece procesul industrializării forțate solicita forță de muncă numeroasă. Mai mult, după ce a vizitat în 1971 Coreea de Nord, Ceaușescu a declanșat așa-numita politică de „sistematizare” a teritoriului. 5.1.3. Ingineria migrației și consecințele urbane ale acesteia Valurile migratorii au fost importante în măsura în care au pus regimul comunist în fața unor probleme cărora trebuiau să le găsească rezolvare prin orientarea eficientă a efortului construcției de locuințe. Pentru a putea contura o imagine de ansamblu asupra evoluției migrației interne în România dinainte de
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
să le găsească rezolvare prin orientarea eficientă a efortului construcției de locuințe. Pentru a putea contura o imagine de ansamblu asupra evoluției migrației interne în România dinainte de 1989, trebuie estimat volumul emigrării nete din rural, pe etape. Aceasta deoarece valurile migratorii au fost însemnate. După datele recensământului din 1977, din cei 21.559.910 locuitori ai României, mai mult de o treime (circa 7.520.000) fuseseră născuți în alte localități decât cele unde fuseseră recenzați. De asemenea, din cinci locuitori
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
proprietari și chiriași; Legea nr. 10 din 9 mai1968 privind administrarea fondului locativ și reglementarea raporturilor dintre proprietari și chiriași; Legea nr. 5 din 28 martie 1973 privind administrarea fondului locativ și reglementarea raporturilor dintre proprietari și chiriași.</ref> Valul migratoriu a început să fie redus în anii ’80, când 14 mari orașe au fost declarate „închise”. În Tabelul 1 se regăsesc informații referitoare la cele 14 orașe. Decretul nr. 68 din 1976 condiționa mutarea în acestea de obținerea unei aprobări
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]