951 matches
-
și a slavei deșarte . Aproximativ în aceeași epocă, în timpul primilor doi ani ai vieții sale monastice, îi scrie fratelui său Demetrie: „Nu numai că îi permitem slavei deșarte să își manifeste tirania asupra rugăciunilor noastre, a postitului nostru sau a milosteniilor noastre, ci ne supunem puterii ei în toate acțiunile noastre. Încă mai mult, ne supunem noi înșine nebuniei acestei sclave! Dar nu insist, pentru că este evident pentru toți” . Cincisprezece ani mai târziu, după ce devenise deja un predicator faimos la Antiohia
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
ocupat de slava deșartă, este bine să cercetăm explicațiile acestui fapt. Se pare că Ioan Gură de Aur s-a arătat întotdeauna sensibil la influența funestă jucată de această patimă în relațiile umane: „nimic nu se opune atât de mult milosteniei fraterne decât orgoliul” . Căutarea slavei deșarte ne ridică împotriva aproapelui nostru , provoacă ruperea prieteniilor și ne închide inima în fața nenorocirilor săracilor lângă care trăim ș pe care-i privim cu dispreț: „Ce iertare merită acei negândiți care se îmbracă cu
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
să cauți să strălucești atunci când altul moare de foame!” Astfel de îndemnuri nu rămâneau vorbe în vânt, pentru că mulți creștini își onorau cu plăcere datoria de a da pomană . Acest act material nu este în mod necesar un act de milostenie, pentru că de multe ori ajunge să fie inspirat de dorința de a se face remarcat, și acest pericol este cu atât mai mare cu cât nu poate să treacă neobservat atunci când se ajută săracii . Comentând cuvântul Domnului Iisus Hristos: „Deci
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
multe ori ajunge să fie inspirat de dorința de a se face remarcat, și acest pericol este cu atât mai mare cu cât nu poate să treacă neobservat atunci când se ajută săracii . Comentând cuvântul Domnului Iisus Hristos: „Deci, când faci milostenie, nu trâmbița înaintea ta, cum fac fățarnicii în sinagogi și pe ulițe, ca să fie slăviți de oameni” (Matei 6, 2), Sfântul Ioan Hrisostom denunță această tentație: „Pe bună dreptate îi numește fățarnici; nu era decât o mască a milosteniei, pentru că
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
faci milostenie, nu trâmbița înaintea ta, cum fac fățarnicii în sinagogi și pe ulițe, ca să fie slăviți de oameni” (Matei 6, 2), Sfântul Ioan Hrisostom denunță această tentație: „Pe bună dreptate îi numește fățarnici; nu era decât o mască a milosteniei, pentru că în adâncul inimii, nu se găsea decât duritate și inumanitate. Ei nu făceau milostenie datorită aproapelui, ci pentru slava pe care o obțineau datorită ei. Iată ultima dintre cruzimi: să cauți să strălucești atunci când altul moare de foame!” Sfântul
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
fie slăviți de oameni” (Matei 6, 2), Sfântul Ioan Hrisostom denunță această tentație: „Pe bună dreptate îi numește fățarnici; nu era decât o mască a milosteniei, pentru că în adâncul inimii, nu se găsea decât duritate și inumanitate. Ei nu făceau milostenie datorită aproapelui, ci pentru slava pe care o obțineau datorită ei. Iată ultima dintre cruzimi: să cauți să strălucești atunci când altul moare de foame!” Sfântul Ioan adresează aceleași reproșuri ascultătorilor săi: „Vreți să reducem atacul împotriva celora care caută slava
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
pentru slava pe care o obțineau datorită ei. Iată ultima dintre cruzimi: să cauți să strălucești atunci când altul moare de foame!” Sfântul Ioan adresează aceleași reproșuri ascultătorilor săi: „Vreți să reducem atacul împotriva celora care caută slava deșartă în practica milosteniei? Din partea mea, se poate consimți cu ușurință: iubesc enorm acest gest și sufăr atunci când îl văd mânjit de slava deșartă care, la fel ca o doică semănând corupția, îi pune obstacole în cale fetei cu sânge regal. Dorința de a
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
mai ales atunci când aduce pomană. În cazul acesta este vorba de o cruzime extremă: ne apropiem plini de strălucire de nefericirea semenului nostru, aproape că îl insultăm în mijlocul nenorocirii sale : „Trebuie să fugim oriunde de slava deșartă, mai ales în milostenie. Dar nu s-ar mai putea vorbi de milostenie dacă gestul nostru ar fi viciat de această boală, ci ar fi ostentație și cruzime. De altfel, tu nu acționezi din compasiune ci pentru a arăta, nu numai că nu faci
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
vorba de o cruzime extremă: ne apropiem plini de strălucire de nefericirea semenului nostru, aproape că îl insultăm în mijlocul nenorocirii sale : „Trebuie să fugim oriunde de slava deșartă, mai ales în milostenie. Dar nu s-ar mai putea vorbi de milostenie dacă gestul nostru ar fi viciat de această boală, ci ar fi ostentație și cruzime. De altfel, tu nu acționezi din compasiune ci pentru a arăta, nu numai că nu faci milostenie, ci mai mult, îți insulți aproapele, ci îl
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
Dar nu s-ar mai putea vorbi de milostenie dacă gestul nostru ar fi viciat de această boală, ci ar fi ostentație și cruzime. De altfel, tu nu acționezi din compasiune ci pentru a arăta, nu numai că nu faci milostenie, ci mai mult, îți insulți aproapele, ci îl jignești grav!” Constatând că Sfântul Ioan Hrisostom nu încetează să-i pună în gardă pe creștini de fiecare dată când fac milostenie, s-a put scrie: „Revine atât de des la acest
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
compasiune ci pentru a arăta, nu numai că nu faci milostenie, ci mai mult, îți insulți aproapele, ci îl jignești grav!” Constatând că Sfântul Ioan Hrisostom nu încetează să-i pună în gardă pe creștini de fiecare dată când fac milostenie, s-a put scrie: „Revine atât de des la acest pericol încât se poate recunoaște una dintre slăbiciunile cele mai frecvente ale bogătașilor acelei epoci” . În această privință, nu e dezinteresată constatarea că însăși diaconița Olimpiada a recunoscut că a
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
frecvente ale bogătașilor acelei epoci” . În această privință, nu e dezinteresată constatarea că însăși diaconița Olimpiada a recunoscut că a cedat acestei ispite: „I-am cerut de mult timp lui Dumnezeu să fiu păzită de slava deșartă care atrage practica milosteniei” . Pentru că este dificil să scăpăm de slava deșartă manifestată în milostenie, unii își spuneau că trebuie să încetăm să-i ajutăm pe nevoiași! Dar Sfântul Ioan dezvăluie cu finețe motivul subadiacent al acestei decizii: pretindeți că vă depărtați de această
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
constatarea că însăși diaconița Olimpiada a recunoscut că a cedat acestei ispite: „I-am cerut de mult timp lui Dumnezeu să fiu păzită de slava deșartă care atrage practica milosteniei” . Pentru că este dificil să scăpăm de slava deșartă manifestată în milostenie, unii își spuneau că trebuie să încetăm să-i ajutăm pe nevoiași! Dar Sfântul Ioan dezvăluie cu finețe motivul subadiacent al acestei decizii: pretindeți că vă depărtați de această patimă, dar oare nu este din frica de a pierde fața
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
Cum creștinismul își reclamă dreptatea în dogmă și într-o viață sfântă, ei se tem, spune Hristos, de a se converti la noi, pentru că nu vor să arate lumii o viață dreaptă...” Vom afirma că într-o operă în care milostenia față de aproape ocupă un rol principal, frecventa denunțare a slavei deșarte ca obstacol în relațiile fraterne constituie un argument greu pentru a demonstra importanța pe care această patimă o are la Sfântul Ioan Hrisostom. „Totodată, să recunoaștem că a condamna
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
soteriologic fundamental al vieții patristice ortodoxe este formulat de Sfântul Maxim Mărturisitorul, ca concluzie finală a îndemnurilor lui pentru practica adevărurilor evanghelice ce se referă la relațiile interpersonale, în spiritul reciprocității iubirii, a îndelungii - răbdări, a iertării păcatelor și a milosteniei. După o astfel de îndemnuri, care de fapt arată că mântuirea creștinului depinde în final de propria intenție și de propria lui capacitate de străduință, Sfântul Maxim își exprimă părere că: Iată Domnul ne-a dăruit modul mântuirii și ne-
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
ceilalți era cu totul special. Împărtășea dragoste de la inimă la inimă, niciodată exprimată prin cuvinte, ci de multe ori prin gesturi. În condițiile în care, împreună cu familia, avea domiciliu forțat (înainte de plecarea în SUA), depuși fiind din drepturi, trăind din milostenii, părintele era mult milostiv: purta de grijă elevilor orfani ai Seminarului (de la Mănăstirea Radu Vodă - București, unde era profesor), le achita bursele, le cumpăra haine și cărți, și pe toate le știe Dumnezeu. Parcă urma rânduiala Sfinților neadormiți, care opreau
PĂRINTELE GHEORGHE CALCIU DUMITREASA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356277_a_357606]
-
și a patimilor. Este reprobabilă imaginea cerșetorilor care, fugind de muncă cinstită, profită de marea îngăduință a creștinilor miloși. Nicolae Iorga spune: Dacă aș fi scris eu cele 10 porunci aș mai fi adăugat una "să nu cerșești!". Deci fapta milosteniei trebuie să aibă ca persoană de destinație chiar pe oamenii nevoiași. Și acest lucru este forte bine vizibil dacă veți privi cu ochii sufletului la situația oamenilor. Nu cel care stă cu mâna întinsă este nevoiași ci cel care are
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
ei sunt asemenea bogatului nemilostiv. De fapt păcatul lor este cu mult mai mare decât a bogatului nemilostiv căci bogatul nemilostiv a agonisit averea sa nu prin virtutea sărăciei, cerșind, ci pe alte căi. Pedeapsa celor care profită de fapta milosteniei va fi cu mult mai mare decât cea a bogatului nemilostiv. Pentru că ei încalcă în agoniseala lor nu numai o poruncă, ci pe toate! Evident aceste rânduri nu se adresează oamenilor cu adevărat necăjiți, care trebuie ajutați. De altfel, Biserica
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
zice: "Doamne, Doamne, va intra în Împărăția cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu Celui din ceruri."( Mt.21:7) Căci "credința fără fapte este moartă"(Iacov 2:20). La judecată, fiecare va fi judecat după faptele de dragoste, milostenie și întrajutorare pe care le-a făcut aproapelui său suferind, părăsit, lipsit și neajutorat. Există atâtea pilde care vorbesc despre osândirea atât aici pe pământ cât și dincolo a celor care nu vor să împartă belșugul lor cu cei defavorizați
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
cenușii lui, și-i dorești bună odihnă la zeii din infern”[92]. Dar intervenția pozitivă a celor vii la Dumnezeu pentru sufletele răposaților se face potrivit aceleiași mărturii, nu numai prin rugăciune, ci și prin agapele de pomenire și prin milosteniile speciale în contul lor: „Îi numești scăpați de griji dacă, făcând pomenirea morților mai degrabă în afara porților, cu mâncăruri și cu cărnuri, te duci la morminte și de la morminte te întorci mai ușurat”[93]. Evident, ca și în cazul aghiografilor
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]
-
comparația cu recuperarea „oii pierdute”: omul rătăcit este mult mai mult greu de adus înapoi fără forță, ci numai prin sfaturi (2 Tim. II, 25; Tit. I, 9; Tim. IV, 20). Dacă vom pune față în față primele dintre faptele milosteniei trupești și sufletești, și anume: a sătura pe cel flămând, respectiv a îndrepta pe cel ce greșește, vedem de îndată superioritatea milosteniei sufletești (cap.10). Revenind la cele afirmate mai sus cu privire la dragostea față de păstoriți, se amintește că: „Prin aceasta
DESPRE PĂRINTELE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355693_a_357022]
-
Tim. II, 25; Tit. I, 9; Tim. IV, 20). Dacă vom pune față în față primele dintre faptele milosteniei trupești și sufletești, și anume: a sătura pe cel flămând, respectiv a îndrepta pe cel ce greșește, vedem de îndată superioritatea milosteniei sufletești (cap.10). Revenind la cele afirmate mai sus cu privire la dragostea față de păstoriți, se amintește că: „Prin aceasta vor cunoaște oamenii că sunteți ucenicii Mei dacă vă veți iubi unul pe altul până la sacrificiul propriei vieți: căci cea mai mare
DESPRE PĂRINTELE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355693_a_357022]
-
rămâne numai praful Suferința, zdrențele, tot vraful Sună ceasul, nu mai am ce toarce! Sufletul: aicea sunt dator Lumii ăsteia nedemne Când îngerii veneau să mă îndemne Că el se naște numai pentru zbor! Trece vremea, mă trezesc sărac Iubire, milostenii, fapte bune Ce greu prind astăzi să se mai adune, Să-mi sporesc avutul pe abac! Ca un vierme Doamne, mi-am dus traiul De la Tine le-am avut pe toate: Lumină, viață, adevăr. Socoate Osânda îmi înnăbușă azi graiul
CU FAŢA CĂTRE TINE, DOAMNE de ION UNTARU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355902_a_357231]
-
la îndemână și noi n-avem nici unul. Poate să ne îngencheze într-o mie și unul de feluri. - Și cum cade omul cel mai des? - întreba celălalt care era mai în vârstă, dar tot laic. - Cârtește, invidiază, nu mai face milostenii, e lacom, fură, nu mai sare în ajutorul aproapelui, îi place adulterul, nu mai vine la Biserică, își pierde credința, multe, multe, multe de tot. - Bine. Să le luăm pe rând. Dacă nu vrea să cârtească, cine îl silește să
PUSTNICUL de ION UNTARU în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354695_a_356024]
-
celuilalt. Un fariseu aparține „castei” celei mai influente a iudaismului, am putea spune cea a „exclusiviștilor”. Cred în tot ce se află scris în Lege și în Prooroci, și pun în practică scrupulos preceptele lui Moise: se roagă, postesc, fac milostenie ... Adesea sunt oameni remarcabili (Și Sfântul Apostol Pavel era tot fariseu). Un vameș este un evreu care colaborează cu autoritățile romane. Acestea încasau de la ei taxele și impozitele în avans, adică ei plăteau către vistieria publică romană taxele și impozitele
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 602 din 24 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355267_a_356596]