334 matches
-
than life“, cu indiana joneși și star trekși. Perfect, și eu aș vrea ca filmul să fie o industrie în România și să avem, vorba celor de la România Actualități, un „florilegiu de genuri cinematografice“. Și mie mi-ar plăcea ca minimalismul ăsta să nu devină o modă, un refugiu pentru cei care n-au nimic de spus și care se fac minimaliști că se poartă. Dar aș vrea să avem totuși ceva mai mult discernământ când judecăm filmele ca să putem amenda
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
el ar fi fost prezentat la București, pe la mijlocul anilor ’90, la începutul carierei lui. Din ’95, când a avut premiera - deși fusese gata încă din ’94 - au trecut 12 ani, iar acest spectacol a devenit aproape un clasic în tot minimalismul lui, în negarea a ceea ce s-a înțeles și încă se înțelege prin dans. Jérôme Bel - deși nu are nimic spectaculos - a fost prezentat în două seri la București, la Centrul Național al Dansului, și am înțeles că sala a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
nevrotică de bine, moartea prinde cheag. Louis se întoarce acasă pentru că nu mai are mult de trăit. Monologul de început e un anunț al morții, al unei vieți pe drum, aflată la capătul drumului. Stilistic, E doar sfârșitul lumii are minimalismul Plajei. Un spațiu aproape gol, umplut de tensiuni cu supapă, care plonjează în banala distracție, de dialoguri care ascund mereu câte ceva. Ce nu se spune, dar se simte în fiecare hohot de râs sau impuls nervos, e mult mai important
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
fenomenului cultural artistic; cultivarea creativității ca dimensiune a personalității în ansamblu, cu aplicabilitate în domenii de activitate diverse. Obiectivele operaționale ale acestui experiment au fost: să realizeze o priviri de ansamblu asupra unui fenomen artistic de sinteză a sec. XX - minimalismul; să conștientizeze efectelor esteticii minimaliste asupra artei secolului XX și contemporane; să opereze cu noțiuni de specialitate; să elaboreze materiale publicistice pornind de la o bibliografie de referință; să opereze cu tehnici moderne de realizare a materialelor publicistice (materialul este realizat
Conceptul de interdisciplinaritate şi Educaţia muzicală. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antoaneta-Ioana Luchian () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1347]
-
pare să opereze cu o înțelegere a naturii umane care seamănă mai degrabă cu perspectiva hobbesiană în care lipsa încrederii 10 ruinează posibilitatea unui consens global. Așa cum spune un autor recent, "libertarienii nu pot îmbrățișa în același timp consensualismul și minimalismul"11. Acțiunea politică și problema sensului Dar ce determină până la urmă participarea maselor moderne la proiecte discutabile (pentru nu a spune "îndoielnice") care promit, în diferite forme, realizarea unei societăți mai mult sau mai puțin perfecte care ar trebui să
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
pământ configurat sau figură din/În pământ. Până În momentul teoriilor lui Eisenman, tendințele În domeniu nu au fost foarte clare și realizările destul de rare. Din acest moment, se observă creșterea numărului exemplelor. La Începutul anilor ’90, odată cu terminarea resurselor postmodernismului, minimalismului, deconstructivismului și post-structuralismului, ideea reîntoarcerii obiectului construit către pământ, prinde contur din ce În ce mai mult, fiind sprijinită În mod deosebit de noile impulsuri intelectuale, filosofice, ecologice, sociale și tehnologice. Totodată este momentul de dezvoltare a proiectării asistate pe calculator și a modelării 3D
Polarităţile arhitecturi by Ioana Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92993]
-
analizează problema existenței unor limite în acțiunile noastre asupra animalelor pornind de la eventuala recunoaștere a unui statut moral al acestora. Analiza conceptuală propusă de Nozick surprinde limitele teoretice ale oricărei teorii de inspirație kantiană sau utilitaristă și duce spre un minimalism neconvenabil adepților teoretizării extinse. Nozick propune să ne imaginăm următoarea situație. O persoană are plăcerea să pocnească din degete, dar, din anumite motive, acest gest duce la moartea a 1000 de vaci. Ar mai fi îndreptățită persoana respectivă să acționeze
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
zic, chiar dacă aveți un travaliu pregnant în valorificarea literaturii avangardei, în special a celei ruse și ucrainene. Pornind de la seriozitatea actului scriitoricesc, cum vedeți, pe de altă parte, parcă minimalizarea lui de tot mai mulți autori? Eu unul consider că minimalismul, acceptat cu atâta ușurință de lumea care nu mai e predispusă la efort în creația artistică, dar nici la efort în receptarea artei "grele", nu înseamnă decât absența stilului, acesta presupunând crearea unui limbaj "străin" în limba în care scrii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
unui limbaj "străin" în limba în care scrii (ca să ne amintim de "Abecedarul" lui Deleuze); adică, înseamnă crearea altor posibilități de manifestare lingvistică în timp ce creezi (scrii). Este creație în timpul creației, concomitența a două aspecte ale izvodirii artistice. Prin urmare, în minimalismul care înseamnă absența stilului, lipsește crearea de noi structuri lingvistice în tentativa minimalistului de a forma artisticește. Minimalismul în poezie, să zicem, de regulă se rezumă la oralitate, la discursul brut al străzii, prin care autorul intenționează "să creeze". Uneori
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
să descoperi rarele boabe pentru pâine. Plus că acest manierism la voia întâmplării a ajuns să fie refugiul multor nechemați, multor nedotați cu har creator. Dar, ca și în democrație pe plan social, mulțimea nechemaților covârșește la scrutin, astfel că minimalismul, derizoriul este crezut, cel puțin la un anumit moment, poate chiar cel al prezentului, fruncea artei. E o eroare. Dar fără democrație nu se poate nici în literatură, în artă în general. Este ca și inutil să încerci să dai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
minimalizatorii sunt tot mai mulți, parcă solidari între ei. Parcă solidari... până la momentul în care din gloata lor se vor desprinde autorii cu adevărat talentați, în stare să abordeze stilul, ba chiar să-și creeze un stil personal. Pentru că în minimalism aproape că nu există personalizare toți actanții seamănă crunt, iremediabil înde ei ca scriitură, ca oralitate, ca relatare jurnalistică primară pe care vor să o dea drept artă. Mie unuia o pledoarie pentru reîntoarcere la arta autentică, la stil mi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
-acolo de tinerețe și cunoaștere. Hamlet, I: v 95 1 î n c e p u t u r i l e „Reușești să te imiți pe tine însuți de minune.“ E prima frază din Lunar Park iar simplitatea și minimalismul ei promitea o revenire, un ecou, la formula de început a romanului meu de debut Mai puțin decât zero. „Oamenilor le e teamă de îngustarea subită a benzilor pe autostrăzile din Los Angeles.“ De atunci încoace formulele de început ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
răspuns - haideți, ce dracu’, care-i povestea?“ (Informatorii e o colecție de proze scurte, publicată între American Psycho și Glamorama, și, din moment ce majoritatea au fost scrise când eram student - înainte de publicarea romanului Mai puțin decât zero - erau caracterizate de același minimalism auster.) Așa cum poate să-și dea seama oricine mi-a urmărit evoluția îndeaproape - mai ales dacă literatura deconspiră inadvertent viața interioară a scriitorului -, lucrurile începuseră s-o ia razna, semănând cu ceva ce devenea, conform celor de la The New York Times, „bizar de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
de metri patrați, situată într-o suburbie prosperă, în plină expansiune, iar casa de la 307 Elsinore Lane nici nu era cea mai grandioasă din comunitate - reflecta doar bunăstarea medie a vecinătății. Era, conform unei prezentări din Elle Décor, „de un minimalism eclectic global, cu accent pe renașterea spaniolă“, însă cu „elemente specifice unui castel franțuzesc și o tentă de modernism Palm Springs a anilor ‛60“ (imaginați-vă una ca asta dacă puteți; nu era un concept decorativ pe înțelesul oricui). Interiorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
această fatală alternativă, dacă rămâneți cumva de gheață în fața argintului aurit și a altor trucuri ornamentale, sau poate nedemni să vă luați zborul către cine știe ce lume de dincolo, vă sfătuiesc să închideți ochii și să vă rugați pentru întoarcerea la minimalismul apostolic. Suntem, aici, departe de așa ceva. În fața acestui talmeș-balmeș siropos, trebuie să admitem că Isus a ridicat prea sus ștacheta, că a avut o părere prea bună despre forțele noastre atunci când a mizat pe spiritualitatea pribegiei, pe cultul privațiunii și
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
din uz mult mai repede. Iată, poezia noastră e diferită de a fiilor noștri. Asistăm, ca fenomen social, la o dezinhibare generală; sigur, dezinhibarea are nenumărate chipuri, de la libertatea totală înțeleasă ca renunțarea la orice norme interioare și până la un minimalism egal adesea cu un soi de nou primitivism. Iar dezinhibarea se reflectă în limbaj, așa încât cuvintele cu care-și exprimă sentimentele în versurile lor noii poeți sunt altele decât ale noastre, vorbirea nu mai este voalată, eufemistică, edulcorată, metaforizantă, ci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
bună parte din cărțile mele și ale colegilor noștri de generație, care au apărut în tot acest timp, inclusiv după 1989, sunt o specie de literatură artificială, monocordă, manieristă, extrem de săracă și cu totul nenaturală, un fel de evaziune a minimalismului textual, sau experimentalist, paralel cu tragediile care s-au întâmplat și se întâmplă în viețile oamenilor, curgătoare pe albia reală a istoriei din preajmă, ca un râu subteran de care știe prea puțină lume, sau mai degrabă ca un curent
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
întruneau săptă mînal și-și dădeau teme, care mai de care mai ciudate și mai anodine : cocoloșul, dunga de la pantaloni etc., iar data următoare veneau cu mici texte scrise pe aceste teme. Era un fel de infraliteratură, un fel de minimalism abia con știent de el însuși și de miza lui reală, care era de fapt revolta împotriva literaturii „mari“, „adevărate“. Nici unul dintre ei nu voia să publice și să devină scriitor. Le ajungea distracția aceea într-un cerc minimal. Cînd
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
etc. Cristi mă introducea însă întro altă dimensiune a filmului - și o făcea cu înclinații pedagogice, altoite cu o doză bună de frondă. Tarkovski era bulshit și influențase în mod nefast întreaga școală românească de film. Cristi propunea, în schimb, minimalismul lui Cassavetes, cu refuzul oricărei simbolistici sau al cadrelor căutate. Înainte nici nu auzisem de John Cassavetes, dar, pentru că era regizorul preferat al lui Puiu, iam văzut aproape toate filmele și mam lăsat convins de discursul lui. Sau de discursul
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
de Puiu (împreună cu coscenaristul său, Răzvan Rădulescu) i-a iritat pe mulți din establishment-ul cenecist (CNC & acoliții), deși, la drept vorbind, filmul acesta nu era în mod manifest politic, ci doar un manifest estetic... Acum șase ani deci, jaloanele minimalismului cinematografic românesc erau deja trasate : buget mic, filmări ”din mână”, sunet în priză directă și o poveste simplă, puternică și adevărată, care făcea inutile artificiile cinemaului tradițional. ̨ n anul următor, Cristi Mungiu participa și el, în aceeași secțiune a
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
de dinainte... Este ca disecția unui corp, în condițiile în care acel corp nici măcar nu era văzut vreodată gol în filmele de dinainte de Revoluție. O disecție fără anestezie și adesea fără mănuși. La ce ar folosi ele ? Minimalismul, ca să fie minimalism până la capăt, se face fără mănuși ! 4 goluri, 3 înfrângeri și 1 meci nul Față de anul 2006, 2007 a însemnat o scădere a numărului de lungmetraje românești de la 12 la 7. Două dintre filmele terminate (Restul e tăcere al lui
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
cum să nu rezoneze cu finalul din filmul lui Puiu !), poate că a sosit momentul în care și publicul, și criticii, și CNC-ul autohton să ia act de direcția în care se mișcă tânărul cinema românesc : cea a unui minimalism fără fard, percutant, eficace. E limpede de-acum că, ne place sau nu, această direcție a devenit un trend, ba chiar un ”brand”. Iar dacă moartea unui biet pensionar dus de colo-colo cu mașina Salvării sau o discuție despre Revoluție
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
care e nelipsită din articolele și eseurile tale. Mă refer la polaritatea artă-entertainment. Pentru ca discuția noastră pe această temă să nu devină prea luxuriantă, cred că e suficient deocamdată să ne oprim la un fenomen concret, provocator și deloc desuet : minimalismul în cinema. Desigur, termenul minimalist a devenit foarte generos, iar cadrul trasat de mișcarea artistică omonimă care a reacționat la expresionismul abstract pe la jumătatea veacului trecut e permanent redesenat și chiar preluat în limbajul curent. Acum putem fi minimaliști când
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
funcției umbrei într-o fotografie alb-negru. Această definiție generală ne permite să spunem chiar și despre parabolele lui Kafka, teatrul lui Beckett ori povestirile lui Carver că sunt minimaliste, dar ce se întâmplă în cinema ? Am găsit plasate sub umbrela minimalismului filme foarte diferite, de la Tăcerea la Dogville și de la Vivre sa vie la Reservoir Dogs. Expresia film minimalist tinde oare să se refere tot mai puțin la un stil precis și încearcă, în schimb, să facă diferența între Cinema și
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Dogs. Expresia film minimalist tinde oare să se refere tot mai puțin la un stil precis și încearcă, în schimb, să facă diferența între Cinema și blockbuster ? Alex. Leo Șerban : Ca să încep cu ultima ta întrebare, răspunsul e nu. Pentru că minimalismul, oricât de „bine privit” - și primit - ar fi de majoritatea criticilor, nu poate acoperi totuși toată realitatea (din teren, cum se zice) a „filmului de autor”... Problema, așa cum bine ai intuit, este următoarea : până unde poți întinde în timp această
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]