308 matches
-
Unde latră cânii, / Ci în strunga oilor”). Diminutivele, numeroase, pun în valoare tonalitatea afectivă a legăturilor dintre mioară și stăpân sau dintre mamă și fiu. Antepunerea adjectivului, asupra căruia cade accentul emoțional, apare cel mai adesea în cazul vocativelor „dalbă mioriță”, „mândră mioriță”, „mândru ciobănel”. În portretistica din versiunile moldo-muntene, accentele sunt predominant lirice, ca în descrierea ochilor tânărului cioban: „Ochișorii lui, / Mura câmpului, / Coaptă pe sub foi, / Ne-ajunsă de ploi, / Coaptă la răcoare, / Ne-ajunsă de soare, / Coaptă la pământ
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
cânii, / Ci în strunga oilor”). Diminutivele, numeroase, pun în valoare tonalitatea afectivă a legăturilor dintre mioară și stăpân sau dintre mamă și fiu. Antepunerea adjectivului, asupra căruia cade accentul emoțional, apare cel mai adesea în cazul vocativelor „dalbă mioriță”, „mândră mioriță”, „mândru ciobănel”. În portretistica din versiunile moldo-muntene, accentele sunt predominant lirice, ca în descrierea ochilor tânărului cioban: „Ochișorii lui, / Mura câmpului, / Coaptă pe sub foi, / Ne-ajunsă de ploi, / Coaptă la răcoare, / Ne-ajunsă de soare, / Coaptă la pământ, / Ne-ajunsă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
Take Papahagi, Graiul și folclorul Maramureșului, București, 1925, 120-121; Ion Diaconu, Ținutul Vrancei, București, 1930, 3-159; Al. I. Amzulescu, Balade populare românești, introd. edit., București, 1964, 463-486; Adrian Fochi, Miorița. Tipologie, circulație, geneză, texte, pref. Pavel Apostol, București, 1964, 555-1074; Miorița. Balade populare românești, îngr. și pref. Iordan Datcu, București, 1966, 45-47; Folclor din Oltenia și Muntenia, I, București, 1967, 597-600; Folclor din Moldova, București, 1969, I, 81-90, II, 90-92; Miorița străbate lumea sau 123 de traduceri ale colindei și baladei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
și gustat mirosul parfumat în arșița de vară sub teiul plin de floare, cu el am cântat și jucat la horele și șezătorile noastre peste care se leagă de mii de ani dorul din doine și tânguirea fără leac a mioriței, cu el mamele ne-au cântat duios și șoptit într-o limbă frumoasă deasupra leagănelor copilăriei noastre. De un veac, el a trecut în nemurire, trăind permanent în noi, cei de azi și în toate generațiile ce l-au succedat
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
pe care Îl ducem pentru adevărata neatârnare și În care „comandanții și luptătorii” nu sunt cei desemnați de obicei sub acest nume, ci... au fost preoții, scriitorii, autorul anonim care Într-o stranie colaborare cu boierul Vasile Alecsandri a scris Miorița sau cei care au compus Toma Alimoș și Balada Meșterului Manole; istoricii ardeleni În frunte cu Gh. Șincai, Petre Maior sau Samuil Micu, care Îndrăznesc o istorie a „celor ce se zic Români”, trăitori de-o parte și de alta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
peste 2.000 de membri botezați, la care se mai adaugă copiii și aparținătorii încă nebotezați. În orașul Buzău sunt peste 700 de membri, în afară de copii și aparținători, care se întâlnesc în fiecare Sabat în cele 3 locații: ,,Mioriței“ - strada Mioriței nr. 14 Imobilul cumpărat acum aproape 55 de ani, a suferit multiple transformări, ajungând la forma actuală. În curtea acestuia există o casă parohială, în interiorul căreia funcționează acum o gradiniță. ,,Filadelfia” - strada Transilvaniei nr. 389 (Poezia „Către Filadelfia” - la Anexe
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
a nu le opri entuziasmul. Înainte de a vă prezenta experiența, vreau să vă spun că activitatea mea misionară nu a fost limitată de timp și spațiu. Am început în Movila Banului, iar din 1983 am continuat în comunitatea din strada Mioriței nr. 14 din Buzău, unde mi-am ales ca punct de lucru misionar cartierul Simileasca - un cartier defavorizat, locuit de persoane de etnie romă. Aici am început o lucrare deosebită, împreună cu un foarte bun prieten și coleg de la Școala Misionară
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
Cooperativa “Muncitorul” Buzău. Ne-am hotărât să cumpărăm o garsonieră în Buzău și, cu ajutorul părinților, am reușit să oferim un avans, apoi am contractat un credit bancar. În anul 1983, ne-am mutat și ca membri în comunitatea din strada Mioriței nr. 14. La aceea dată, Gabriela - fiica noastră - avea 2 ani. În 1986, la cutremur, stăteam pe marginea patului și așteptam să se prăbușească blocul. Locuiam la etajul 8. I-am mulțumit Domnului pentru că ne-a scăpat și atunci ne-
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
spus.Un mare numar de romi frcventau Biserica A.Z.S din Buzau. In cartierul Simileasca, până în 1989 exista un nucleu de 6-7 familii de romi care promovau principiile adventiste și frecventau serviciile divine de la locașul de cult din strada Mioriței nr. 14, Buzău, cu toate că locuiau la o distanță destul de mare. Așa cum am mai amintit la un moment dat, un grup condus de fratele Vili Vasile (Răducan) a luat inițiativa de a construi un locaș de închinare în cartier, pentru a
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
și existența Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea a avut un cuvânt greu de spus. Până în 1989, exista un nucleu de 6 - 7 familii adventiste de romi care promovau principiile și frecventau serviciile divine ale locașului de cult din strada Mioriței nr. 14. După cum v-am amintit, la un moment dat, un grup condus de fratele Vasile Vili a luat inițiativa de a construi un locaș de închinare in cartierul Simileasca, idee repede însușită și de ceilalți membri și chiar de
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
Să ardă-n răsărit, nu în apus, Ca viitoarea noastră sărbătoare Să fie în Betelul cel de sus! ,Trăia odată-ntr-o căsuță” - Capitolul 3 ,,Imnul seriei-martie 2000 - Capitolui 23 ,,Avel o Dell-El vine iar” - Capitolul 31 ,,Miorița” - Capitolul 36 MIORIȚA Pe-un picior de plai Pe-o gură de rai Iată vin în cale, Se cobor la vale, O turmă de miei Cu cinci păstorei: Unu e Bucureștean Unu-i Buzoian Unu-i Căpitan, Altu-i secretar Și unu-i notar
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
craniilor la popoarele primitive. În timpul inițierilor, tinerii intrau în posesia unor fetișuri animaliere, precum gheare, dinți, fragmente din blană care îi făceau să stabilească o legătură totemică, „dobândeau o putere asupra animalelor” pe principiul pars pro toto. O variantă a Mioriței colind adaugă portretului bine cunoscut al ciobănașului imaginea draconoctonului: „- Mustăcioara lui/ Pana corbului;/ Ochișorii lui/ Mura câmpului;/ Sprâncenele lui/ Două spici de grâu,/ Mustețioara lui/ Pana corbului./ Călișorul lui/ Puiul zmeului./ Săușoara lui/ De-o falcă de zmeu./ Săbioara lui
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
consăteanul nostru, dar n-a fost. El vânduse ce avusese de vândut și își terminase misiunea. Rolul lui de Iuda, în această teribilă tragedie era să confirme spusa filosofului nostru surghiunit o viață, Emil Cioranu: -« Icoana blândei și frumoasei noastre Miorițe, este uneori umbrită de gălbeaza ei». Pentru serviciile sale aduse organelor de securitate a fost răsplătit cu postul de director al unui liceu dintr un orășel din Țara Făgărașului. Încadrarea juridică a fost aceeași pentru toți, condamnările au fost, deși
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
limbă românească, înseamnă: „Ce este permis lui Iovi (Jupiter, zeul suprem la romani), nu-i este permis boului”. Avem noi ceva de pierdut? Schimbarea domniilor, bucuria nebunilor! 31 ianuarie 2007 Eurooaia Motto: - Stăpâne, stăpâne Omoară-ți câinii În dosul stânii. - Mioriță laie, laie bucălaie Trebuie să-ți speli gura, Să-ți faci pedichiura .... (Fragmente din Miorița eurotonților) La numai o lună de zile de la intrarea în UE, încep să-și arate colții costurile integrării, și cum pe la noi, până și iarna
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
este permis boului”. Avem noi ceva de pierdut? Schimbarea domniilor, bucuria nebunilor! 31 ianuarie 2007 Eurooaia Motto: - Stăpâne, stăpâne Omoară-ți câinii În dosul stânii. - Mioriță laie, laie bucălaie Trebuie să-ți speli gura, Să-ți faci pedichiura .... (Fragmente din Miorița eurotonților) La numai o lună de zile de la intrarea în UE, încep să-și arate colții costurile integrării, și cum pe la noi, până și iarna vine pe nepregătite, tot pe nepregătite ne-au luat și reglementările europene privind pe oieri
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
altfel stâna rămâne o întreprindere familială care produce numai pentru nevoi proprii. Dacă numai o mică parte din timpul guvernanților și, în general, al politicienilor, ar fi fost folosit pentru a netezi asperitățile presărate în calea aderării noastre la UE, miorița românească nu ar fi suferit nici o mutație genetică, nu s-ar fi transformat în oaie cu fițe europene, pudrată și cu ochelari de soare, nu s-ar fi răzvrătit behăind asupra stăpânului, pretinzându-i mașină la scară, pentru a se
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
acționată din altă parte, adică ceea ce face, face din imbold propriu, chiar că te poți întreba de ce-i așa pestriță la mațe ? Tot anul care a trecut i-a tot plouat și i-a nins și, ca la o adevărată mioriță transhumantă „gura nu-i mai tace” și, în loc „să-și țină leoarba acasă”, „dârdâie” împotriva României, ca și cum de aici i s-ar trage tot răul. Vezi ce înseamnă să fi făcut parte dintr-un aparat represiv adus cu mare cheltuială
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
legăturilor poetice dintre noi și Finlanda, prin faptul că a semnalat traducerea pe care doi români, Timotei Cipariu din Transilvania și G. Guresco din Vechiul Regat au realizat-o la 1842, privitor la textul unui cântec vechi finlandez, echivalent al Mioriței noastre. Aceste traduceri sunt cele mai vechi din literatura finlandeză făcute la noi, lor urmându-le altele găzduite în "Gazeta de Transilvania" la sfârșitul secolului al XIX-lea, Transilvania fiind cea dintâi regiune românească interesată efectiv de soarta Finlandei, prin
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
6, nov. 1985, pp. 18-21. Melinescu, Gabriela, Sielun tila (Stare de spirit), Ystäviä (Prieteni), Keskiaikainen legenda (Legendă medievală), Kotka (Vultur), Tästä päivästä lähtien (Începând de azi) și Ilmestys (Revelație), traducere de Laura Delicostea, în "Columna", nr. 18, 2005, pp. 27-29. *** Miorița, traducere de Pirjo Thorel, în "Columna", nr. 1, mai 1982, p. 44. *** Miorița, traducere de Matti Miestamo și Elina Syrjänen, în "Columna", nr. 11, dec. 1997, p. 32. Păunescu, Adrian, Siemet kuin kranatteja (Boabele ca niște grenade), traducere de W
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Prieteni), Keskiaikainen legenda (Legendă medievală), Kotka (Vultur), Tästä päivästä lähtien (Începând de azi) și Ilmestys (Revelație), traducere de Laura Delicostea, în "Columna", nr. 18, 2005, pp. 27-29. *** Miorița, traducere de Pirjo Thorel, în "Columna", nr. 1, mai 1982, p. 44. *** Miorița, traducere de Matti Miestamo și Elina Syrjänen, în "Columna", nr. 11, dec. 1997, p. 32. Păunescu, Adrian, Siemet kuin kranatteja (Boabele ca niște grenade), traducere de W. Hirsch, în "Columna", nr. 3, nov. 1983, p. 38. Petrescu, Camil, Viimeinen rakkauden
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
de la noi; deltă; desiș; drumeție; dumbravă; energie; eșec; excursie; falnic; fericire; frate; frică; fructe de pădure; frunte; frunză; frunziș; grătar; haiduci; haiducie; hoț; iarnă; iepuraș; îmbelșugat; înalt; întins; iubire; judecător; lin; liniștea; livadă; loc; lumină; luminat; lup; măreție; mic; minune; mioriță; mireasmă; mîncare; motiv; multe; mulțime; munte; muză; natură frumoasă; naturalețe; oxigen; pace; pasăre; pădure mică; pădure seculară; pădure verde; pădurea de acasă; păduri; pășune; pîine; plop; povești; poze; prieten; primăvara; priveliște; puritate; pușcă; respirație; rîu; sat; sălbatici; sălbătăciune; sălbăticie; singuratic
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
crețos; crețuri; cumințenie; de țară; dezgust; dificil; Dobrogea; energică; fermier; frunză; Gigi Becali; grasă; greață; groază; gustos; haine; hrană; hrănitor; iarba; incult; inocență; Iisus; iubire; iz; încălțăminte; jertfă; la țară; lactate; lapte bun; lună; lup; melc; mia; mic; miei; mieluț; mioriță; miros urît; miros; modestie; murdară; naivitate; neam; neghiob; neinteligent; nevinovat; nivel; oală; oier; orb; paie; păr; pășune; pletoasă; portieră; prietenie; producție; prost; prostie; prostime; răgea; sacru; simbol; simpatică; slabă; smerenie; stearpă; steaua; tata; telemea; tînără; tocană; țară; urît; urîtă; vară
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
soluțiilor după a căror formulare orice discuție devine inutilă. Roma locuta. Ce nu înseamnă Miorița: resemnare, fatalism, chemarea morții, pasivitate, pesimism. Ce înseamnă: anti-istoricitate, transfigurare a condiției adamice"23. Prin această interpretare Steinhardt vine de partea celor care văd în Miorița altceva decât ceea ce se învață în mod tradițional. Prin aceasta el este îndreptățit să creadă că "poporul român e înzestrat cu o putere transfiguratoare ce-i permite să preschimbe întregul univers și să pătrundă în cosmosul liturgic"24. Dincolo de originalitate
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
dramatizări și interviuri: "Femeia româncă: Privesc în jurul meu mulțumită. Soțul cîntă o polcă. Bat tactul plesnind șlapii din plastic în iarba rară din preajma cortului. Asta fac!" Predispoziția pentru analiză o descoperim sub forma unei mărturisiri din Gîndesc intens cum vine miorița: Recunosc că aici îmi place să mă exersez analitic, aici sunt în largul meu, aici mă zbenguiesc eu ca peștele în apă..." După Valahia de mucava (1995), iată-l din nou pe Daniel Vighi pus pe taifas moromețian cu cititorul
La taifas... by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16228_a_17553]
-
repriză. Vedeta Antena 3 susține că același lucru i se pregătește și lui Traian Băsescu din partea poporului român. După anii în care a suportat atitudinea PDL și a lui Băsescu este posibilă o nouă revoluție, susține Badea. "Domnul Băsescu Traian, mioriță laie, laie bucălae, nu înțelege că seamănă cu Ceașușescu Nicolae. Domnul Ceuașescu, înainte să se care cu elicopterul de pe Comitetul Central, s-a gândit cu ageturile că nasoale, că agenturile. Ce s-a gândit, ia să fac eu un miting
Badea: Legătura dintre Tyson şi România: avem meci cu Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/21575_a_22900]