308 matches
-
Prieteni), Keskiaikainen legenda (Legendă medievală), Kotka (Vultur), Tästä päivästä lähtien (Începând de azi) și Ilmestys (Revelație), traducere de Laura Delicostea, în "Columna", nr. 18, 2005, pp. 27-29. *** Miorița, traducere de Pirjo Thorel, în "Columna", nr. 1, mai 1982, p. 44. *** Miorița, traducere de Matti Miestamo și Elina Syrjänen, în "Columna", nr. 11, dec. 1997, p. 32. Păunescu, Adrian, Siemet kuin kranatteja (Boabele ca niște grenade), traducere de W. Hirsch, în "Columna", nr. 3, nov. 1983, p. 38. Petrescu, Camil, Viimeinen rakkauden
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
inițială mică, în funcție de context, a unor cuvinte precum: Facultate(a de Psihologie și Științe ale Educației) / facultate (mintală), influențe din Vest/ partea de vest etc. Aplicații Grupuri vocalice Identificați și precizați grupurile de sunete din cuvintele/ structurile: * meargă, aripioară, hiat, mioriță, sau, bunăvoință, curajoasă, fiu, dulăpior, ie, deasă; * mioară, ai, zmeoaică, datorie, Steaua, iubire, înnoit, vreau, piesă, veșnicie, pieire; * mei,ursoaică, alcool, boală, ziua, diurn, abia, omenoasă, cuvios, sediu; * două, civilizație, mireasmă, contraatac, i-a lăudat, viu, inimioară, băiețel, euro; * deal
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
subiectelor prezentare, exemplificare (după un criteriu) 2. Relații semantice în limba română antonimia (ilustrare cu definire, tipologie după un criteriu, exemplificare) 3. Adverbul clasificare după un criteriu, exemplificare 4. Identificați și precizați grupurile de sunete din cuvintele: meargă, aripioară, hiat, mioriță, sau. 5. Precizați numărul de litere și numărul de sunete din cuvintele: ceas, George, chipeș, examen, ghicitoare. 6. Precizați modul de formare a cuvintelor: înnobilare, untdelemn, micuț, Tarom, oful. 7. Exemplificați: a) un substantiv defectiv de singular; b) un numeral
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
loc distinct în argoul penitenciar, datorită multitudinii semantice și coloraturii expresive. De exemplu, sexul femeii e numit: scoică, bijboc, ghioc, mingeac, tarabă, zgaibă, muscă, bubă, blană, fîntînă, jos, găoace, fofoloancă, locul sfînt, fagure, prapure, crin, omidă, tîrtiță, pițipoancă, crăpătură, păsărică, miorița, lingurică, buză, strîmtoare, moluscă etc. Poate că unii din acești termeni au fost scoși din uz în ultima vreme, dar mai mult ca sigur au apărut alții noi, poate chiar mai expresivi. La fel, argoul definește clar ierarhiile dintre deținuți
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
la drum de seară, a lua-o, darac, frecuș Scoabă = cuțit, pumnal. Similar: șuriu Scoică = sexul femeii. Similar: bijboc, ghioc, mingeac, tarabă, zgaibă, muscă, bubă, blană, fîntînă, jos, găoace, fofoloancă, locul sfînt, fagure, prapure, crin, omidă, tîrtiță, pițipoancă, crăpătură, păsărică, miorița, lingurică, buză, strîmtoare, moluscă Sifon = denunțător. Similar: ciripeală, cloncănit, păcură, smoală, trîmbiță, a bate din buze, jet, a vărsa gușa, a măcăni, a vomita, caiafă, canar, țamblagiu Smardoi = deținut descurcăreț care are poziție avantajoasă în închisoare Specială = băutură (interzisă în
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
a adus cele mai cumplite geruri peste Carpați. Sîntem Fiii Oii și nu ai ploii sau prepuțiului tușinat, adică neam de oieri ce am fost de-a pururi pe aceste meleaguri și de aceea ne-am legat existența de o Mioriță, care prin harul și darul ei ne-a vegheat calea în istoriei și înveșnicire. Dacă eram înfrățiți cu Satana, ne mîndream ca fii ai ,,legămîntului” lui Avram și nimic mai mult! Ivriții cînd făceau juruințe, prindeau în mînă vînjoșenia părintelui
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
dezvoltare, aceia sunt libertarienii tuturor guvernelor pe care I-a avut România postdecembristă. Aceștia îi apar Mihaelei Miroiu iresponsabili, căci ei intră în dialog cu veșnicia, nu cu viitorul economiei know-how. De altfel, ei sunt bucățică ruptă din popor, căci Miorița însăși, e simptomatică pentru comportamentul românului față confratele său concurent. În loc să se asocieze pentru a întrece termenul de referință ciobanul cel bogat, cei doi se asociază ca să suprime acest termen, scăpând astfel de grija nevoii de evoluție. Mihaela Miroiu este
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
literară, actualități din viața școlărească a Cernăuților, lunar poșta jocurilor și poșta redacției... Semnau cadre didactice, elevi, dar și membrii colectivului de redacție. Materialul de publicat se cerea a fi trimis pe adresa T. Bănățeanu, Cernăuți, str. Vasilco nr.3. Miorița nr. 3-4 din 1 martie 1940, la poșta redacției informa că întrucât „interesul cititorilor este prea mare pentru revistă” - adică „este foarte mare când o primesc gratuit, însă mic când cititorul trebuie s-o plătească” - numărul acesta nu mai apare
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cititorilor este prea mare pentru revistă” - adică „este foarte mare când o primesc gratuit, însă mic când cititorul trebuie s-o plătească” - numărul acesta nu mai apare într-un tiraj de 1000 exemplare, ci de 500. Și de data aceasta Miorița publică proză: „Un centenar o sută de ani de la nașterea lui Titu Maiorescu, de N. Neagu; „Examenul „ de Ștefan C. Cosmin, „Prietenia” de Gh. Ionașcu, „Mama” de Lidia C. Puiu, „Ne cheamă Țara”, de Emilian I. Franchievici, și poezie:C.I.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pe care Îl ducem pentru adevărata neatârnare și În care „comandanții și luptătorii” nu sunt cei desemnați de obicei sub acest nume, ci... au fost preoții, scriitorii, autorul anonim care Într-o stranie colaborare cu boierul Vasile Alecsandri a scris Miorița sau cei care au compus Toma Alimoș și Balada Meșterului Manole; istoricii ardeleni În frunte cu Gh. Șincai, Petre Maior sau Samuil Micu, care Îndrăznesc o istorie a „celor ce se zic Români”, trăitori de-o parte și de alta
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
semnul, nu era în stare să ia o decizie. Și pe oamenii noștri „semnele” i-au pus pe gânduri. Românul este fatalist, dar un fatalism care nu-l paralizează. Din superficialitate, pentru că oamenii noștri n-au avut răbdare să citească Miorița cu atenție, s-a născut ideea falsă că românul, când este amenințat, îndoaie șira spinării și așteaptă ca destinul să hotărască. În poezie, mioara îi cere ciobanului să-și aleagă un câine, cel mai vrednic, ca tovarăș de luptă. În
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
craniilor la popoarele primitive. În timpul inițierilor, tinerii intrau în posesia unor fetișuri animaliere, precum gheare, dinți, fragmente din blană care îi făceau să stabilească o legătură totemică, „dobândeau o putere asupra animalelor” pe principiul pars pro toto. O variantă a Mioriței colind adaugă portretului bine cunoscut al ciobănașului imaginea draconoctonului: „- Mustăcioara lui/ Pana corbului;/ Ochișorii lui/ Mura câmpului;/ Sprâncenele lui/ Două spici de grâu,/ Mustețioara lui/ Pana corbului./ Călișorul lui/ Puiul zmeului./ Săușoara lui/ De-o falcă de zmeu./ Săbioara lui
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
te „apară” împotriva propriului adevăr. * O soțietate cu prea multe prințipii, carevasăzică se pierde printre ele. * România este împărțită între toate cele patru puncte cardinale. * Dacă am fi un popor de ciobani, am pune mâna pe ciomag. În varianta modernă, miorița lae își prevestește propria moarte: „Stăpâne, stăpâne, / Cheamă și doi câne: / Unul pechinez, / Altul maidanez. ” * Granițele noastre sunt perfect securizate: a) sunt pline de securiști; b) prin ele nu trec decât infractorii. * Cuvintele zboară din gură-n gură ca pasările
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
am scris-o în viața mea, prin 1984, a fost despre o negresă româncă. Și primul meu costum de carnaval a fost de negresă. Mi l-am făcut singură. Nu știu câte negrese românce existau în 1984. Negresa mea trebuia să învețe Miorița pe dinafară și primea mereu haine second-hand de la săsoaicele din Codlea, orășelul copilăriei mele. Haine pe care și săsoaicele le primeau de la rudele lor din Germania. Mica negresă spăla întotdeauna cu săpun de rufe din sodă hainele cele frumoase și
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
peste 2.000 de membri botezați, la care se mai adaugă copiii și aparținătorii încă nebotezați. În orașul Buzău sunt peste 700 de membri, în afară de copii și aparținători, care se întâlnesc în fiecare Sabat în cele 3 locații: ,,Mioriței“ - strada Mioriței nr. 14 Imobilul cumpărat acum aproape 55 de ani, a suferit multiple transformări, ajungând la forma actuală. În curtea acestuia există o casă parohială, în interiorul căreia funcționează acum o gradiniță. ,,Filadelfia” - strada Transilvaniei nr. 389 (Poezia „Către Filadelfia” - la Anexe
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
a nu le opri entuziasmul. Înainte de a vă prezenta experiența, vreau să vă spun că activitatea mea misionară nu a fost limitată de timp și spațiu. Am început în Movila Banului, iar din 1983 am continuat în comunitatea din strada Mioriței nr. 14 din Buzău, unde mi-am ales ca punct de lucru misionar cartierul Simileasca - un cartier defavorizat, locuit de persoane de etnie romă. Aici am început o lucrare deosebită, împreună cu un foarte bun prieten și coleg de la Școala Misionară
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
Cooperativa “Muncitorul” Buzău. Ne-am hotărât să cumpărăm o garsonieră în Buzău și, cu ajutorul părinților, am reușit să oferim un avans, apoi am contractat un credit bancar. În anul 1983, ne-am mutat și ca membri în comunitatea din strada Mioriței nr. 14. La aceea dată, Gabriela - fiica noastră - avea 2 ani. În 1986, la cutremur, stăteam pe marginea patului și așteptam să se prăbușească blocul. Locuiam la etajul 8. I-am mulțumit Domnului pentru că ne-a scăpat și atunci ne-
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
spus.Un mare numar de romi frcventau Biserica A.Z.S din Buzau. In cartierul Simileasca, până în 1989 exista un nucleu de 6-7 familii de romi care promovau principiile adventiste și frecventau serviciile divine de la locașul de cult din strada Mioriței nr. 14, Buzău, cu toate că locuiau la o distanță destul de mare. Așa cum am mai amintit la un moment dat, un grup condus de fratele Vili Vasile (Răducan) a luat inițiativa de a construi un locaș de închinare în cartier, pentru a
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
și existența Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea a avut un cuvânt greu de spus. Până în 1989, exista un nucleu de 6 - 7 familii adventiste de romi care promovau principiile și frecventau serviciile divine ale locașului de cult din strada Mioriței nr. 14. După cum v-am amintit, la un moment dat, un grup condus de fratele Vasile Vili a luat inițiativa de a construi un locaș de închinare in cartierul Simileasca, idee repede însușită și de ceilalți membri și chiar de
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
Să ardă-n răsărit, nu în apus, Ca viitoarea noastră sărbătoare Să fie în Betelul cel de sus! ,Trăia odată-ntr-o căsuță” - Capitolul 3 ,,Imnul seriei-martie 2000 - Capitolui 23 ,,Avel o Dell-El vine iar” - Capitolul 31 ,,Miorița” - Capitolul 36 MIORIȚA Pe-un picior de plai Pe-o gură de rai Iată vin în cale, Se cobor la vale, O turmă de miei Cu cinci păstorei: Unu e Bucureștean Unu-i Buzoian Unu-i Căpitan, Altu-i secretar Și unu-i notar
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
Cum să devenim optimiști în timpul iernii — Prea vă place să vă văicăriți. Un popor de bocitoare! — Mă uit în jur să văd cu cine vorbește. Nu suntem decât noi doi, iar el se ține de francez. Care popor? — Asta de la Miorița vi se trage, continuă Pastenague. Și-l las să vorbească, ce să fac... Deși nu are mare lucru de spus. Critica fatalismului mioritic a devenit un loc comun în dezbaterile dintre intelectualii români. S-a cam spus tot ce era
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Baltagul” (1930)”Creanga de aur”, “Locul unde nu s-a întâmplat 19 nimic” (1933), “Frații Jderi” (1935 1943), “Nada Florilor” (1951) Conținutul romanului Romanul "Baltagul", apărut în 1930, este un adevărat "poem al naturii și al sufletului omului simplu, o «Mioriță» în dimensiuni mari" (George Călinescu). Versul moto: Stăpâne, stăpâne,/ Mai cheamă și-un câne" argumentează viziunea mioritică a morții, căreia Sadoveanu îi dă o nouă interpretare, aceea a existenței duale ciclice, viață moarte și din nou la viață. Romanul a
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
seamă.” “Eroii mă persecută...Forfotesc în mintea mea... Vorbesc...Le văz gesturile;le aud cuvintele. Dar nu știu exact ce spun,nici ce vor face și,pe urmă,mă apuc să scriu ,și-i las să-și spuie singuri păsul.” MIORIȚA Culeasă de Alecu Russo Pe-un picior de plai, Pe-o gură de rai, Iată vin în cale, Se cobor la vale, Trei turme de miei, Cu trei ciobănei. Unu-i moldovan, Unu-i ungurean Și unu-i vrâncean. Iar
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
vrâncean, Mări, se vorbiră, Ei se sfătuiră Pe l-apus de soare Ca să mi-l omoare Pe cel moldovan, Că-i mai ortoman Ș-are oi mai multe, Mândre și cornute, Și cai învățați, Și câni mai bărbați, Dar cea mioriță, Cu lână plăviță, De trei zile-ncoace Gura nu-i mai tace, Iarba nu-i mai place. Mioriță laie, Laie bucălaie, De trei zile-ncoace Gura nu-ți mai tace! Ori iarba nu-ți place, Ori ești bolnăvioară, Drăguță mioară
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
moldovan, Că-i mai ortoman Ș-are oi mai multe, Mândre și cornute, Și cai învățați, Și câni mai bărbați, Dar cea mioriță, Cu lână plăviță, De trei zile-ncoace Gura nu-i mai tace, Iarba nu-i mai place. Mioriță laie, Laie bucălaie, De trei zile-ncoace Gura nu-ți mai tace! Ori iarba nu-ți place, Ori ești bolnăvioară, Drăguță mioară? Drăguțule bace, Dă-ți oile-ncoace, La negru zăvoi, Că-i iarbă de noi Și umbră de voi
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]