697 matches
-
splendoare (Daniel Turcea). Dar ce înfățișări ia însingurarea la oamenii din lume, în lumea mirenilor? Însingurarea nu este bună pentru toată lumea, numai în chip teoretic. Există o predanie a însingurării chiar în lumea mirenilor. De la primele generații creștine, nedespărțite în mireni și monahi, și care în însingurarea lor de păgânătate aveau conștiința că ceea ce este sufletul în trup, aceea sunt creștinii în mijlocul lumii (Epistola către Diognet), și până la creștinii însingurați de azi, pierduți în necredința de acum și pe care, uneori
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
o trezvie lăuntrică mereu gata, cu simțul grav al existenței, cu înfocate strigări de rugăciuni, cu voință nezdruncinată de a rămâne credincios Marii Iubiri, cu smulgeri din foc și cu zvâcniri de duh ce conferă bucurie îngerilor și cinstesc omenirea, mirenii au izbutit și izbutesc zilnic în felul lor cu Darul Duhului - acolo, la postul de încredere din lume, unde i-a rânduit pronia, să rezolve grozavul paradox evanghelic: a fi prezent în lume, fără a fi din lume - să libereze
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
simpli, ci fruntași, oameni de carte și chiar conducători de popoare. Sunt mii și mii formele pe care le poate lua efortul însingurării la oamenii din lume. Unii au ajuns-o, imitând, cu duhul și cât este cu putință unui mirean, modelul sihaștrilor. Mă gândesc, îndeosebi, la acel strălucit voievod muntean care a fost Neagoe Basarab, despre care se spune că, sub grijile domniei, trăia rugăciunea isihastă, rugăciunea minții. De altfel, după pravile, aceasta este calea împărătească a trăirii ortodoxe. Alții
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
cărora le plăcea cartea, Doina Nicula mi-a spus că este mândră de generațiile care i-au trecut prin mână. Unii dintre elevii săi au ajuns profesori universitari, medici, academicieni. Printre aceștia se numără și Laurențiu Streza, pe numele de mirean Liviu Streza, mitropolitul Ardealului. Soții Nicula au fost apreciați în colectivele în care au lucrat și mulțumiți de rezultatele muncii lor, fiecare făcându-și meseria cu pasiune și dăruire. Doina, un priceput profesor de matematică, Emilian un inginer chimist specializat
TEMNIŢĂ PENTRU SPOVEDANIE! (CAPITOLUL XXIX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358008_a_359337]
-
frate, care rămăsese în lume, la Rait ca să vadă pe fratele său monahul. Pe când era cu el, fratele mirean a văzut pe fratele său monahul că mănâncă pe la ora trei după masă. S-a supărat și a spus: - Când erai mirean, frate, nu mâncai înainte de apusul soarelui. Și a răspuns monahul: - Cu adevarat, frate, când eram în lume, mă hrăneam prin urechi, căci slavă deșarta de la oameni și laudă lor, mă hrăneau și-mi ușurau greutatea ascezei. CAPITOLUL 154 VIAȚA LUI
LIVADA DUHOVNICEASCA (50) de ION UNTARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357526_a_358855]
-
nu mâncai înainte de apusul soarelui. Și a răspuns monahul: - Cu adevarat, frate, când eram în lume, mă hrăneam prin urechi, căci slavă deșarta de la oameni și laudă lor, mă hrăneau și-mi ușurau greutatea ascezei. CAPITOLUL 154 VIAȚA LUI TEODOR MIREANUL, OMUL LUI DUMNEZEU Avva Ioan păscătorul spunea: Am plecat trei anahoreți la pârâul Vetasim, la avva Nicolae, care trăia într-o peșteră ce se găsește în biserică sfanțului Elpidie și mănăstirea numită a străinilor. Am gasit alături de el un mirean
LIVADA DUHOVNICEASCA (50) de ION UNTARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357526_a_358855]
-
MIREANUL, OMUL LUI DUMNEZEU Avva Ioan păscătorul spunea: Am plecat trei anahoreți la pârâul Vetasim, la avva Nicolae, care trăia într-o peșteră ce se găsește în biserică sfanțului Elpidie și mănăstirea numită a străinilor. Am gasit alături de el un mirean. Pe când vorbeam noi despre mântuirea sufletului avva Nicolae a spus mireanului: - Spune ceva și tu! - Ce poate să vă spună vouă de folos un mirean? Dacă aș putea să-mi fiu mie însumi de folos! - Dar trebuie să ai ceva
LIVADA DUHOVNICEASCA (50) de ION UNTARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357526_a_358855]
-
anahoreți la pârâul Vetasim, la avva Nicolae, care trăia într-o peșteră ce se găsește în biserică sfanțului Elpidie și mănăstirea numită a străinilor. Am gasit alături de el un mirean. Pe când vorbeam noi despre mântuirea sufletului avva Nicolae a spus mireanului: - Spune ceva și tu! - Ce poate să vă spună vouă de folos un mirean? Dacă aș putea să-mi fiu mie însumi de folos! - Dar trebuie să ai ceva de spus! Și a început mireanul să grăiască: - Timp de douăzeci
LIVADA DUHOVNICEASCA (50) de ION UNTARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357526_a_358855]
-
găsește în biserică sfanțului Elpidie și mănăstirea numită a străinilor. Am gasit alături de el un mirean. Pe când vorbeam noi despre mântuirea sufletului avva Nicolae a spus mireanului: - Spune ceva și tu! - Ce poate să vă spună vouă de folos un mirean? Dacă aș putea să-mi fiu mie însumi de folos! - Dar trebuie să ai ceva de spus! Și a început mireanul să grăiască: - Timp de douăzeci de ani, în afară de sâmbătă și duminică soarele nu m-a văzut mâncând. Sunt tocmai
LIVADA DUHOVNICEASCA (50) de ION UNTARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357526_a_358855]
-
sufletului avva Nicolae a spus mireanului: - Spune ceva și tu! - Ce poate să vă spună vouă de folos un mirean? Dacă aș putea să-mi fiu mie însumi de folos! - Dar trebuie să ai ceva de spus! Și a început mireanul să grăiască: - Timp de douăzeci de ani, în afară de sâmbătă și duminică soarele nu m-a văzut mâncând. Sunt tocmai la moșia unui bogat nedrept și lacom. Muncesc la el zi și noapte, de aproape cinsprezece ani și nu se indura
LIVADA DUHOVNICEASCA (50) de ION UNTARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357526_a_358855]
-
2002 Moldova ante portas, 2005 Cine suntem noi? Cronici de la Est de Vest, Editura Cartier, Colecția Cartier Istoric, 2009 și multe altele... Viziunea, concepția sau opinia Domnului Dan Dungaciu despre implicarea creștinilor, a laicilor în viața Bisericii În clasicul studiu “Mirenii în Biserică”, eminentul canonist român Liviu Stan era cât se poate de tranșant: „Convins că Biserica nu-și poate manifesta din plin viața prin mădularele sale legate și imobilizate... socotesc că trebuie să li se dea tuturor credincioșilor toată slobozenia
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
toate drepturile ce li se cuvin, potrivit situației lor de mădulare vii ale bisericii. Altfel biserica nu va fie vie niciodată, ci va vegeta mereu“. Avertismentul din anul 1939 al teologului ortodox român rămâne periculos de valabil. Prestația și conștiința mireanului în Biserica noastră rămâne problematică, iar relația dintre Ortodoxie și spațiul public din România arată prost. Trei motive, cauze și pricini pot fi invocate aici și acum pentru a înțelege de ce statutul mireanului este astăzi nedefinit, difuz, contestat. Pe de-
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
rămâne periculos de valabil. Prestația și conștiința mireanului în Biserica noastră rămâne problematică, iar relația dintre Ortodoxie și spațiul public din România arată prost. Trei motive, cauze și pricini pot fi invocate aici și acum pentru a înțelege de ce statutul mireanului este astăzi nedefinit, difuz, contestat. Pe de-o parte, „dictatura“ liberei cugetări, dominantă în spațiul public, care vituperează - de cele mai multe ori liberă de orice cugetare - la apariția vreunei voci „reacționare“. A doua pricină este lipsa de coerență și de consistență
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
coerență și de consistență a „turmei credincioase“, care, deși dominantă cantitativ, rămâne, calitativ, extrem de pestriță și incapabilă să își gestioneze lucrativ adeziunea statistică la cei „86% de creștin ortodocși“. În al treilea rând, lipsa capacității de „angajare la acțiune“ a mirenilor, defect care le aparține, dar care poate fi plasat și în contul administrației bisericești. Să le luăm pe rând. Când libera cugetare fură startul ... - remarcă sociologul Dan Dungaciu La fotbal și la agricultură se pricepe toată lumea! Asta repetăm abundent. Dar
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
creștină, în special creștin-ortodoxă, cu toate că subiectul, inclusiv în datele sale elementare, îi este de cele mai multe ori străin. Iar ideea instituită tacit că nu contează competența când te pronunți pe chestiuni religioase (Biserică, credință, cler, dogmă etc.) este prima înfrângere a mireanului în spațiu public. Libera cugetare fură, de fiecare dată, startul și impune cadrul în care disputa se derulează, instituind o defecțiune a spațiului public pe care o acceptăm senin și firesc. Este măsura lipsei de prezență publică a laicatului, parcă
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
în spațiul public. Credem diferit - ceea ce e firesc, până la un punct - dar se pare că uneori nici măcar nu credem în aceleași lucruri. Cine gestionează „mădularele slobode și active“? - Se întreabă, pe bună dreptate, sociologul Dan Dungaciu Dincolo de baraje sau incapacitatea mirenilor de a infuza religios spațiul public, nici intervenția administrației bisericești nu a fost cea mai eficientă. Și asta din două motive. Prima ține de lipsa unui portret judicios al spațiului religios autohton. A fi sociolog al religiei în România este
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
iar decizia vine în urma argumentelor și „agreement“-uri rezonabile, fără - în niciun caz! - recurgere la forță. Cam așa sună o definiție consacrată. Spațiul public este deci locul unde se poate obține consens (sau nu) prin acțiuni discursive. Se aude vocea mireanului din România în acest spațiu? Contează ea? Cum am încercat să sugerăm mai sus, nu. Sau prea puțin. De aici și dificultatea de a vorbi astăzi despre un dialog real în societatea românească și o prezență pe măsură a Ortodoxiei
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
a deveni profesor) să prindă aripi concrete și albe, de la Leopoldina Bălănuță - semiotica unei răvășitoare sensibilități artistice, de la Dalida - prăbușirea anunțată de pe înălțimile gloriei în „pământul întunericului cel veșnic” (Cartea lui Iov) al disperării, de la Zoe Dumitrescu-Bușulenga - faptul că lumea mirenilor și cea monahală se pot întrepătrunde într-o simbioză desăvârșită oricând, iar exemplele pot continua în fel și chip întocmai ca silueta unei spirale tăcute a vremii, ce urcă, nestingherită de nimeni, către infinit. De la Nicolae Herlea însă, putem desprinde
DIMENSIUNEA ABISULUI EXISTENŢIAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350671_a_352000]
-
toate celelalte bunuri mobile și imobile au un singur proprietar, care, conform legislației Bisericii Ortodoxe Române, nu este Biserica luată în întregimea ei, nici Patriarhia sau patriarhul, nici episcopul eparhiot, nici preotul paroh, ci parohia, adică comunitatea credincioșilor, clerici și mireni, de religie creștină ortodoxă, așezați pe un anume teritoriu, sub conducerea unui preot paroh (art. 41 St.); în acest sens, în art. 173 din Statut se stipulează: „Biserica parohială aparține parohiei” (...) Comunitatea parohială este singura care are dreptul de dispoziție
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
-
trecutului. artist: Valovits László e o zi zgomotoasă prin liniștea ei. ascult glasuri străine. pădurea înghite umbrele trecerii gândului, printre schelete de copaci. triunghiul cu aria neagră și volumul rătăcit în uitare, conturează fulgerele trecutului. filele se umplu de uimirea mireanului, în fața creierului naturii, când creația omului stagnează, între explozii și implozii inutile. schelete de copaci devin oameni iar oamenii ascultă foșnetul frunzelor sub stratul uriaș de zăpadă, al propriilor idealuri. banal. o idee ar fi să redevină oameni, nu copaci
FĂRĂ GLAS de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359374_a_360703]
-
de păianjen țesute din jocuri mărunte, bicisnic construite pe tăvi ruginite având formele acoperite cu un strat de aur fals? Timpul înțelegerii ne răstoarnă clepsidrele de piatră iar cristalele devin drumuri fără capăt într-o sferă atinsă cu teamă de mireanul din noi. Nu mai vrem să ne înțelegem noi pe noi darămite geometria aerului sfărâmată de cuvintele de plastic între oglinzile în care privim cu ochi uimiți de atâta goliciune? Alegem fuga între aripi de vultur când ciocul și-l
MUŞCĂTURA VORBEI NEROSTITE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360019_a_361348]
-
de mitropolitul Dosoftei. A fost canonizat în cadrul ședinței de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii ortodoxe Române din 5-7 martie 2008. Sfântul Varlaam , s-a născut în anul 1580 într-o familie de răzeși din Borcești, Neamț, numele său de mirean fiind Vasile Moțoc. De tânăr a iubit viața monahală cu care a luat cunoștință la Schitul Zosima de pe valea pârâului Secu, a învățat carte și limbile slavonă, latină și greacă. Pe aceeași vatră, vornicul Nestor Ureche și soția sa Mitrofana
SFÂNTUL VARLAAM MITROPOLITUL ŞI IOAN DE LA RÂŞCA ŞI SECU de ION UNTARU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360015_a_361344]
-
să citească, ci acela care nu știe să înțeleagă." - Alvin Toffler șterg din mine umbrele sau se șterg singure când aprind candela înfrigurată de adevărul neștiut. în spatele băncilor din lemn de stejar, pereții caselor Domnului lasă lumina să umezească ochii mirenilor. ruga tresaltă în șaua neadormiților vieții. cunoaștere fără cunoaștere, complet incomplet sau mai degrabă incomplet complet, sacul amintirilor cântă. și totuși, ce se aude dintre zidurile castelului anotimpurilor, când în mine cresc fire de pir, se împletesc mereu cu trupurile
FULGERĂ LIRA SOARELUI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360202_a_361531]
-
de-ncetare. Stelele-n clopotniță se fac Toate ceară pentru lumânare. Nouă zile și-ncă-atâtea nopți Clopotele-au plâns să dea de știre Că pe-un car cu patruzeci de roți Sfântul a trecut în nemurire. Lung alai de preoți și mireni L-au jelit la Putna în tăcere. Deși-n miez de vară frigu-ncet îl cerni De tristețe înghețau albinele în miere. Stelele-n clopotniță căzute Deveniră ceară pentru lumânări Bourul îngenunchease-n munte Ștefan era lacrimă pe zări. În cățuie
CULESE DIN ATLET MOLDAV , AUTOR EMILIAN MARCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359984_a_361313]
-
ale ordinii de zi, se va discuta temeiul nr. 563/1946 unde se află solicitarea Sfintei Mitropolii a Moldovei privind recunoașterea acordării rangului de arhimandrit protosinghelului Teoctist Arăpașu... În ședința din 10 decembrie 1946 se acordă ranguri și titluri unor mireni și călugări care s-au ostenit în slujirea Bisericii Ortodoxe Române prin temeiul 1463/1946... În ședința din 11 decembrie 1946 se ia în discuție recunoașterea rangului de arhimandrit dat protosinghelului Teoctist Arăpașu de către episcopul-vicar al mitropoliei. Aprobând referirea Comisiei
NOI DOCUMENTE DESPRE GRUPUL SINODAL ROMÂN DE REZISTENŢĂ ÎMPOTRIVA COMUNISMULUI de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359105_a_360434]