6,536 matches
-
evreiască suedeză, părinții elevilor, elevele... Știm numai că tinerii neconformiști, respectiv profesorul de pian și față cantorului au fost ajutați să fugă în Cehia lui Smetana. A urmat o perioadă bună pentru cuplu. El a compus o operă, celebra opera “Mireasă vândută”, ea l-a născut pe primul lor copil. Mai apoi, el a compus poeme simfonice, a introdus stilul național ceh în muzică, iar ea, l-a născut pe al doilea băiat al lor. Smetana a ajuns repede în plină
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
provocate cu disperarea florii de tei Cerul era mai aproape decît firimitura Abureau în nenoroc ca-n mătăsuri de sfîrșit și început Iubirea pe care o doriseră o viață zăcea în miezul omătului Cînd miraje revărsate din Palatul Topkapî fremătau mirese fără miri între coperți de vocale-mpușcate printr-o mare convinsă de lună spre rug alergau Foșnetul aripii de metal De neînțeles limbajul omenesc ci doar zîmbetul spadei în Muzeul Civilizației Anatoliene din Ankara Aisberguri avortate în deznădejde au decapitat zori
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/10584_a_11909]
-
în vele, Nici sfinții nu mai ning cu timp. Aprind și ard candele simple Și dorul se toarce în tâmple. NU VĂ-NTRISTAȚI Măicuța, -n vara asta arsă De griji, de ploi, de dorul meu, E timpul să mă fac mireasă Și să mă-ntorc la Dumnezeu. Tăicuța, ori îmi pare mie? Se strânse-n sac pogon de ani De când nu mai plătiși simbrie Nici la boieri, nici sorții bani. Voi așteptați-mă la poarta Cu calul alb ce-a-mbătrânit. Mă-ntorc
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Poate urs, poate lup, poate doar cucuvea... 18 Învăț să mor prin ține, carnaval venețian al tristeții și bucuriei de oameni! Cât frumusețea neștiuta a măștii m-apasă, mai dureros mă simt un olog cerșetor, serv al splendorii din tine, mireasa! Numai așa voi înțelege potirul sculptat în smaraldul divin, piatra căzută din cer, clandestin, clandestin, clandestin. La Cină cea de Taină nu am fost, dar Iosif din Arimateea mă știe pe de rost! Graalul e în mine, căci paznic eu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
evreiască suedeză, părinții elevilor, elevele... Știm numai că tinerii neconformiști, respectiv profesorul de pian și față cantorului au fost ajutați să fugă în Cehia lui Smetana. A urmat o perioadă bună pentru cuplu. El a compus o operă, celebra opera “Mireasă vândută”, ea l-a născut pe primul lor copil. Mai apoi, el a compus poeme simfonice, a introdus stilul național ceh în muzică, iar ea, l-a născut pe al doilea băiat al lor. Smetana a ajuns repede în plină
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
sa asupra Sfintei Scripturi. După Sfântul Grigorie, scopul primordial al imagisticii încărcate de sexualitate din textul însuși al Cântării Cântărilor este de a pregăti dorința umană să tânjească după Dumnezeu. Această unire dinamică dintre Dumnezeu și suflet (simbolizată de uniunea miresei cu Mirele - Hristos) este în mod evident orientată spre misiunea apostolică și slujirea altora. Prin cuvintele Cântării, sufletul este însoțit spre o unire necorporală, spirituală și pură, cu Dumnezeu. Părintele capadocian spune că suntem inițiați pentru trăirea prezenței lui Dumnezeu
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
spre o unire necorporală, spirituală și pură, cu Dumnezeu. Părintele capadocian spune că suntem inițiați pentru trăirea prezenței lui Dumnezeu, prin intermediul Cântării Cântărilor. În această operă se descrie un mariaj; dar se înțelege prin aceasta unirea sufletului uman cu Dumnezeu. Mireasa este condusă într-o călătorie interioară, în spațiul apofatic al inimii, dincolo de imagini și rațiune. Pentru a exprima acest spațiu apofatic, în care mireasa este una atât cu Dumnezeu, cât și în solidaritate cu restul lumii, vom spune că dumnezeiescul
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
această operă se descrie un mariaj; dar se înțelege prin aceasta unirea sufletului uman cu Dumnezeu. Mireasa este condusă într-o călătorie interioară, în spațiul apofatic al inimii, dincolo de imagini și rațiune. Pentru a exprima acest spațiu apofatic, în care mireasa este una atât cu Dumnezeu, cât și în solidaritate cu restul lumii, vom spune că dumnezeiescul Grigorie angajează un întreg arsenal de paradoxuri și imagini biblice combinate. Toate servesc scopului pedagogic al conducerii sufletului în sanctuarul interior al inimii care
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
și de a fi dat formule sau demonstrații filosofice unora din adevărurile de credință. El are, de asemenea, meritul de a fi lăsat Bisericii un tratat sistematic de doctrină: Marele Cuvânt Catehetic, după tratatul lui Origen, Περί ἀρχών. Purificarea sufletului miresei pentru unirea cu Mirele Așa cum preciza și Anthony Meredith în lucrarea sa Capadocienii<footnote Anthony Meredith, Capadocienii, traducere din limba engleză de Pr. Constantin Jinga, Editura Sophia, București, 2008, p. 167. footnote>, unirea cu Logosul dumnezeiesc pare a fi strict
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
N. V. Stănescu, „Progresul în cunoașterea lui Dumnezeu cu referire specială la Sfântul Grigorie de Nyssa”, în Studii Teologice, Anul X (1958), Nr. 1-2, p. 28. footnote>. Pentru a exprima această relație de intimitate, Sfântul Grigorie de Nyssa numește de astădată mireasa „apropiată (πλησίον)”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, omilia a IX-a, P.G. XLIV, col. 1008D. footnote>, „soră (ἀδελφή)”<footnote Ibidem, col. 1008D. footnote>, „soră a Domnului (ἀδελφή τοῦ Κηρίου) prin duhul înfierii”<footnote Ibidem, omilia a IV
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
scurt, pentru Părintele Capadocian, mântuirea înseamnă restaurarea stării naturale a sufletului. În termenii Cântării, mântuirea înseamnă despătimire și sfințire, iar acestea două presupun schimbarea de la negru la alb. Cântarea ne învață, prin aceste cuvinte, ce înseamnă restaurarea frumuseții pe care mireasa o obține prin revenirea la frumusețea adevărată de care se îndepărtase. Frumusețea rămâne simbolul mântuirii, iar urâțenia rămâne simbolul pentru păcat. Mai mult, frumusețea și urâțenia corespund luminozității și întunecimii, care constituie caracteristicile definitorii pentru cele două noțiuni. Deci, pentru
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
revenirea la frumusețea adevărată de care se îndepărtase. Frumusețea rămâne simbolul mântuirii, iar urâțenia rămâne simbolul pentru păcat. Mai mult, frumusețea și urâțenia corespund luminozității și întunecimii, care constituie caracteristicile definitorii pentru cele două noțiuni. Deci, pentru Sfântul Grigorie, povestea miresei ascunde un profund adevăr antropologic și soteriologic. El pune accent nu pe dilema ontologică a sufletului (păcatul), ci pe iubirea divină exprimată prin mântuirea sa<footnote Mark S.M. Scott, „Shades of Grace: Origen and Gregory of Nyssa's Soteriological Exegesis
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
the “Black and Beautiful” Bride in Song of Songs 1: 5”, în Harvard Theological Review, 99:1, 2006, p. 76. footnote>. Întregul proces al purificării de patimi, ca pregătire a sufletului pentru contemplarea lui Dumnezeu, este înfățișat prin alegoria prinderii miresei de către păzitorii cetății, a baterii, a rănirii și a smulgerii vălului de pe fața ei (cap. 5, 7). Punând în paralelă această alegorie cu descrierea în care este înfățișată curățirea profetului Isaia (Is. 6, 1-7), la sfârșit, Sfântul Grigorie de Nyssa
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
cetății, a baterii, a rănirii și a smulgerii vălului de pe fața ei (cap. 5, 7). Punând în paralelă această alegorie cu descrierea în care este înfățișată curățirea profetului Isaia (Is. 6, 1-7), la sfârșit, Sfântul Grigorie de Nyssa conchide: „După cum mireasa a fost bătută și rănită de păzitori și apoi a fost dezvelit acoperământul vălului, așa și acolo în loc de văl se ridică pragul cel de sus, ca să poată contempla neîmpiedicat cele dinăuntru”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, omilia
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
acestei descrieri e arătat pe larg în aceeași omilie, col. 1036B-1037C. footnote>. Pentru Sfântul Grigorie, problema esențială rămâne, așa cum am precizat și mai sus, nu starea de păcat a sufletului, ci iubirea lui Dumnezeu care transformă urâțenia sufletului în frumusețe: mireasa vorbește elevilor ei despre ceva extraordinar din viața ei, pentru ca aceștia să învețe despre iubirea imensă a Mirelui pentru omenire, iubire care a conferit frumusețe preaiubitei [miresei] prin această iubire. Nemulțumindu-se doar cu diagnosticarea problemei, exegeza Sfântului Grigorie sărbătorește
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
păcat a sufletului, ci iubirea lui Dumnezeu care transformă urâțenia sufletului în frumusețe: mireasa vorbește elevilor ei despre ceva extraordinar din viața ei, pentru ca aceștia să învețe despre iubirea imensă a Mirelui pentru omenire, iubire care a conferit frumusețe preaiubitei [miresei] prin această iubire. Nemulțumindu-se doar cu diagnosticarea problemei, exegeza Sfântului Grigorie sărbătorește soluția la păcat: mântuirea sufletului prin Hristos. Dumnezeu demonstrează profunzimea iubirii divine iubind omenirea în pofida păcatelor ei și golindu-se pe Sine pentru a ameliora starea umanității
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Gregory of Nyssa and the Mysticism of Darkness: A Reconsideration”, n. 90, în Journal of Religion, 79.4, 1999, p. 615. footnote>. În urma purificării, sufletul dobândește o putere deosebită de pătrundere și de înțelegere a tainelor lui Dumnezeu, după exemplul miresei, care, pe măsură ce se curățește de întinăciune, „devine mai străvăzătoare”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, omilia a VI-a, P.G. XLIV, col. 888D. footnote>. Pentru a arăta înălțimea la care s-a ridicat mireasa, adică sufletul, Sfântul Grigorie
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
lui Dumnezeu, după exemplul miresei, care, pe măsură ce se curățește de întinăciune, „devine mai străvăzătoare”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, omilia a VI-a, P.G. XLIV, col. 888D. footnote>. Pentru a arăta înălțimea la care s-a ridicat mireasa, adică sufletul, Sfântul Grigorie spune că ea „are ochi în chipul porumbelului” (περιστερᾶς εἶδος), adică îi strălucește în puterea văzătoare a sufletului pecetea vieții duhovnicești (τόν χαραχτῆρα τῆς πνευματιχῆς ζωῆς)<footnote Ibidem, omilia a IV-a, P.G. XLIV, col. 836A
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
conștiința lui sau străină de el. Ar fi foarte greu să găsim altundeva aserțiuni mai solide referitoare la apropierea strânsă dintre om și Dumnezeu, decât în Omiliile 3 și 4 din Tâlcuirea la Cântarea Cântărilor”<footnote Ibidem, p. 169-170. footnote>. Mireasa este întunecată și frumoasă (μέλαινα καὶ καλή) Odată ce sufletul purificat percepe faptul că, paralel cu povestea literală, se desfășoară o narațiune figurativă (deși la un nivel ascuns, mistic), adevăratul înțeles spiritual se poate releva. Sfântul Grigorie o descrie pe mireasă
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Mireasa este întunecată și frumoasă (μέλαινα καὶ καλή) Odată ce sufletul purificat percepe faptul că, paralel cu povestea literală, se desfășoară o narațiune figurativă (deși la un nivel ascuns, mistic), adevăratul înțeles spiritual se poate releva. Sfântul Grigorie o descrie pe mireasă în Cântarea 1:5 ca pe un dascăl care-și instruiește elevii asupra tainelor lui Dumnezeu. Descrierea pe care ea însăși și-o face, ca „întunecată și frumoasă” (μέλαινα καὶ καλή) dezvăluie nu percepția sa de sine sau prezența fizică
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
dascăl care-și instruiește elevii asupra tainelor lui Dumnezeu. Descrierea pe care ea însăși și-o face, ca „întunecată și frumoasă” (μέλαινα καὶ καλή) dezvăluie nu percepția sa de sine sau prezența fizică, ci natura iubirii divine. Pentru Sfântul Grigorie, mireasa reprezintă sufletul, iar predicativul întunecat denotă păcătoșenia sa: „Am devenit întunecată prin păcat (ἐξ ἁμαρτίας)”. Întunecimea miresei semnifică „repulsia” care ia naștere din faptele păcătoase ale sufletului. În consecință, în concordanță cu Origen, episcopul nyssean caracterizează explicit întunecimea ca antiteza
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
ca „întunecată și frumoasă” (μέλαινα καὶ καλή) dezvăluie nu percepția sa de sine sau prezența fizică, ci natura iubirii divine. Pentru Sfântul Grigorie, mireasa reprezintă sufletul, iar predicativul întunecat denotă păcătoșenia sa: „Am devenit întunecată prin păcat (ἐξ ἁμαρτίας)”. Întunecimea miresei semnifică „repulsia” care ia naștere din faptele păcătoase ale sufletului. În consecință, în concordanță cu Origen, episcopul nyssean caracterizează explicit întunecimea ca antiteza frumuseții. Ceva o face frumoasă pe mireasă în pofida întunecimii pielii sale: „Deși sunt neagră, am acum această
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
păcătoșenia sa: „Am devenit întunecată prin păcat (ἐξ ἁμαρτίας)”. Întunecimea miresei semnifică „repulsia” care ia naștere din faptele păcătoase ale sufletului. În consecință, în concordanță cu Origen, episcopul nyssean caracterizează explicit întunecimea ca antiteza frumuseții. Ceva o face frumoasă pe mireasă în pofida întunecimii pielii sale: „Deși sunt neagră, am acum această formă frumoasă”, pentru că „imaginea întunecimii a fost transformată în frumusețe (μετεσκευάσθη γάρ τò ὁμοίωμα τοῦ σκóτους εἰς κάλλους μορφήν)”. Întunecimea reprezintă principalul simbol pentru păcătoșenia spirituală, repulsie și urâțenie, care
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Grace: Origen and Gregory of Nyssa's Soteriological Exegesis ...”, p. 72. footnote>. Conform Sfântului Grigorie, înțelesul teologic fundamental al acestui vers nu este starea de păcat a omenirii, ci dragostea imensă a lui Dumnezeu pentru omenire. În condiția sa păcătoasă, mireasa rămâne necorespunzătoare pentru căsătorie, dar Mirele îi transformă grațios urâțenia în frumusețe. Marele Capadocian reliefează procesul mântuitor prin care sufletul devine frumos prin intermediul conceptelor interrelaționate de întrupare și izbăvire: „Deși am devenit neagră prin păcat și am locuit în întuneric
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Fil. 2, 7). După ce a luat mizeria păcatelor mele asupra Sa, mi-a dat voie să mă împărtășesc de puritatea Sa și m-a umplut cu frumusețea Sa”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, GNO, 60. footnote>. Frumusețea miresei exprimă metaforic mântuirea de la păcat și, prin urmarea lui Hristos, sufletul păcătos sporește în frumusețe. Ca și scriitorul bisericesc Origen, Sfântul Grigorie asociază întunecarea sufletului cu păcatul din trecut: „Viața mea de dinainte a creat acest aspect întunecat (ζοφωδες)”<footnote
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]