1,501 matches
-
îl nemulțumeau la acea epocă. Exaltarea de care era cuprins l-a condus însă greșit spre mișcarea legionară, pe care mai târziu o va dezavua, în scrierea amintită: "A fost o mișcare crudă, amestec de preistorie și de profeție, de mistică a rugăciunii și a revolverului, pe care toate autoritățile au persecutat-o și care făcea tot posibilul să fie persecutată. Căci comisese greșeala de neiertat de a concepe un viitor pentru ceva care nu avea unul." Studiul lui Constantin Cubleșan
Mărturiile lui Emil Cioran by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8584_a_9909]
-
mediteraneană, AUD BAND (Rodica Gondiu - esraj, baș, voce, Adrian Fundescu - pian & synth, Laurențiu Gondiu - compoziții, chitară, voce) creează o sonoritate proprie în care locul principal îl ocupă esrajul indian (unic pe scenă românească). Muzica lor reprezintă o punte, o legătură mistica între trecut și prezent. După ce timp de câțiva ani s-a dedicat scenei Teatrului de Opereta din București, JORGE revine în muzică dance și lansează single-ul “Geamantan”, alături de Pavel Stratan. Compus de Marius Moga împreună cu Jorge, “Geamantan” este un
Flash by Mihai ANTON () [Corola-journal/Journalistic/84248_a_85573]
-
de ilizibile liste de imagini revelatorii derulate pe un ecran de computer. Ca angrenaj, cele două modele, funcționează armonios. O dată separate, decalajul de limpezime devine, în schimb, deranjant. Până la urmă, dacă e să fim drepți, o astfel de alunecare în mistica improvizată a feminității conferă un farmec surprinzător tatonărilor erotice de care Chemarea lui Matei e împânzit. Fiecare flirt la care asocialul programator se pretează, fiecare amintire recuperată din indefinitul spațiu al iubirilor infantile, fiecare despărțire supusă analizei retrospective repetă, în
Succesiune și succes by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8025_a_9350]
-
reproduce crize. Le așază în paranteze imemoriale sau amnezice. Uneori e bine să uităm critica literară de dragul literaturii însăși." (136) Conceptele criticii au o latență dogmatică. Conceptualizarea comportă măsură și echilibru, prudență, chiar suspiciune. Preferabile sunt ambiguitatea, intuiția, misterul, (cvasi)mistica ori mistica directă. De aceea, N. Balotă remarcă, într-un fel implicat, filosofia și "estetica (foarte puțin conceptualizate)" ale lui Th. Hardy (340). Grav cu viziunea ontică, N. Balotă e ironic cu tehnica, forma, până la urmă cu metoda. Îi citește
Între crize și profeții by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8163_a_9488]
-
Le așază în paranteze imemoriale sau amnezice. Uneori e bine să uităm critica literară de dragul literaturii însăși." (136) Conceptele criticii au o latență dogmatică. Conceptualizarea comportă măsură și echilibru, prudență, chiar suspiciune. Preferabile sunt ambiguitatea, intuiția, misterul, (cvasi)mistica ori mistica directă. De aceea, N. Balotă remarcă, într-un fel implicat, filosofia și "estetica (foarte puțin conceptualizate)" ale lui Th. Hardy (340). Grav cu viziunea ontică, N. Balotă e ironic cu tehnica, forma, până la urmă cu metoda. Îi citește în acest
Între crize și profeții by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8163_a_9488]
-
din punct de vedere cultural. Prin el mi-am descoperit cealaltă față a ființei: cea culturală, dincolo de cea religioasă. Prin el, am ajuns mai tîrziu să gîndesc complementar, să depășesc o anumită formă de gîndire dihotomică între teologie și cultură, mistică și filosofie. A fost începutul trezirii. ș...ț Și cu toate acestea nu l-am idolatrizat, deși mi-a fost model, mulțumindu-i lui Dumnezeu că l-am cunoscut în carne și oase. Pur și simplu acest om m-a
Filosoful întrupării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7057_a_8382]
-
își exprimă îndoielile și incertitudinile, intensele drame de conștiință, intensitatea patetică a vieții interioare. Este discutată identitatea (pentru autor) între a gândi și a trăi, neliniștile și autenticitatea experienței interioare. " Găsind în sufletul său o corespondență evidentă și imediată cu mistica hindusă, nu a ezitat să se ducă în India, pentru a studia, la sursă doctrinele mistice. Yoga, apărută în limba franceză, reprezintă efortul remarcabil al unui european de a se apropia de sursele indiene nu numai cu ajutorul unei erudiții temeinice
Yoga de Mircea Eliade și receptarea critică by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8101_a_9426]
-
în revistele de specialitate, zecile de articole (cu o singură excepție, asupra căreia vom reveni) se întrec în a sublinia meritele Yogăi. Iată numai câteva fraze omagiale: "în ansamblu, opera lui Mircea Eliade constituie o excelentă contribuție la chestiunile de mistică indiană și în studiul darsanei yogice în particular. Ea va interesa temeinic pe toți cei ce se ocupă de doctrinele indiene sau de spiritualitatea comparată."8 " Importanța acestei cărți care trebuie să fie citită de toți cei care se interesează
Yoga de Mircea Eliade și receptarea critică by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8101_a_9426]
-
făcut la Cuvântul politica redacției și a lui Nae Ionescu. Pe vremea aceea, a tinereții "intempestive și radicale", el nu a fost un democrat. Motive puteau fi destule, de la ideația din România vremii, unde idealul democrat se degrada rapid și mistica autoritaristă devenea tot mai prestigioasă, până la nevoia unui tânăr intelectual evreu, marginal, de a se integra în cultura română a timpului, fie și cu prețul afirmării pe cont propriu, punând în paranteză urgențele etniei și religiei căreia îi aparținea prin
Tabuizare, mitificare, transparență by Ovidiu Pecican () [Corola-journal/Journalistic/6971_a_8296]
-
și pelinițe: „Pe după grâu,/ ascunsă după luncile de lozii,/ vara se scaldă, goală, în pârău.[...].//(Alte priveliști, I) Ori explozia de vitalism în toamnă, cu trăiri bahice în chef cu lăutari, cu vinul îmbătrânind în butoaie, dar și cu strania mistică a extincției prin percepția loviturilor de ciocan, posibil pentru a ciopli sicriul: „Vreau toamnă, via plină cu chef și lăutari,/ butoaiele cu tunet de larmă și dogari/ ermetic să le-nchidă cu papură și cuie -/ vinul ca roșul sânge de
Note despre expresionismul poetic al lui B. Fundoianu by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3900_a_5225]
-
extinse și aprofundate ale lui Cioran din filosofia budistă și hinduistă, întreprinse în vederea redactării Paleontologiei. Nu numai „autenticitatea” competenței cioraniene în materie (negată de mulți comentatori, între care Patrice Bollon) e demonstrată cu asupra de măsură. Preocupările lui Cioran pentru mistica orientală trădează, potrivit Ilinei Gregori, o angoasă profundă, „bazală”, a personalității acestuia, manifestată, între altele, prin atitudinea admirativă față de „verticalitatea” pură, esențializată a scheletului (reluată în faimosul elogiu al pietrei din textul despre Roger Caillois...), prin diabolizarea ascetică a cărnii
Paleontologie cioraniană by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3903_a_5228]
-
și-a înzestrat personajul cu o însușire demnă de admirat: capacitatea de a găsi tonul potrivit în relațiile cu femeile întâlnite de-a lungul și de-a latul pământului. Tipologia e bogată și contradictorie: de la ingenua trăind între realitate și mistică, reamintind-o pe dantesca donna angelicata, la amazoana energică și primejdioasă, la femeia fatală și necruțătoare și la ființa pur imaginară, descinsă din mitologie. Raporturile sunt, de regulă, dominate de cavalerism și politețe, cu incidentale note de sarcasm și ironie
Iubitele lui Corto Maltese (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4241_a_5566]
-
lui T.S. Eliot de a crede fără echivoc că teama de cultură este nemotivată și de a acționa în consecință. În capodopera sa The Waste Land (Țara pustie sau Tărâmul pustiit), el citează din Dante, din poeții elisabetani ori din mistica Indiei, echivalând, în nota sa, o formulă upanișadică binecunoscută, printr-o sintagmă din Sf. Augustin, dovadă astfel, la modul cel mai pragmatic, a faptului că opera artistică ori constructul cultural generic nu este, după el, un artefact pur livresc, ci
T.S. Eliot sau aventura poetică totală by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/4252_a_5577]
-
direct împotriva lui Grigore Popa și a teologilor sibieni: „Dar nu numai un singur motiv ne determină să amintim cartea de mai sus. În ultimul număr al Revistei teologice din Sibiu s-a spus despre aceste tipuri că sunt tipurile misticei ortodoxe. Noi nu știm ca E. Underhill să aibă o astfel de confesiune. Cred că s-ar speria când ar simți că-l expropriază imperialismul clerical ortodox. Măcar de ar fi pe bună dreptate. De unde se vede că, pe lângă cerescul
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Universitățile din Oxford și Cambridge. Realitatea este alta. După începuturi ocultiste și mistico-esoterice (adeptă a lui Arthur E. Waite, membră în „The Hermetic Order of the Golden Dawn“, emulă a lui Rabindranath Tagore), d-na Underhill s-a îndreptat înspre mistica creștină, devenind una dintre militantele aripii catolicizante a bisericii anglicane. A debutat în 1902 ca poet, publicând apoi trei romane de factură spiritualistă. Edițiile vechi ale primei sale cărți teoretice, Mysticism, o prezentau chiar pe pagina de titlu ca autor
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
au fost puse la locul lor, principial, de intervenții calme și lucide precum cele ale lui Andrei Pleșu sau Teodor Baconsky. Așa cum scria Andrei Pleșu, „e nevoie de oarecare diletantism ca să-ți închipui că pentru a deosebi între magie și mistică, pentru a defini alchimia ca drum spre Piatra Filozofală și metafizica drept «știință a absolutului» trebuie să te «inspiri» din d-na Underhill și din Bergson“. Iar Teodor Baconsky observa că e nevoie de o considerabilă doză de antipatie față de
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
foarte mare probabilitate, traducerea germană din 1928. Împrumuturile care i se atribuie în prelegerea a XIII-a, Iubirea ca instrument de cunoaștere, sunt cu totul neconvingătoare, atât sunt de generale temele invocate. Nu vedem de ce o afirmație precum aceea că mistica se caracterizează prin tendința „înspre hieratism, înspre un fel de încremenire, înspre staticism“ trebuie neapărat să „valorifice“ informații din cartea lui Underhill (lăsând la o parte faptul că paginile indicate sunt neconcludente). Singura coincidență e remarca asupra existenței unui punct
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
curgerii universale heraclitiene. Dar și acesta este un lucru atât de comun, încât e greu de spus că Nae Ionescu, care avea două decenii de activitate filozofică în spate, trebuia să-l învețe de la Underhill. În prelegerea a XV-a, Mistica și psihologia științifică, i se reproșează din nou de a fi luat de la Underhill generalități psihologice comune tuturor manualelor și tratatelor de specialitate. Nu se înțelege, de pildă, de ce clasificarea facultăților sufletești în „inteligență, sentiment și voință“ sau o afirmație
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
trebuit abandonată ca inutilă.“ La Underhill acesta este un exemplu pentru „influența transformatoare a spiritului asupra presupuselor «legi» ale vieții trupești“. La Nae Ionescu e o dovadă că asceza este „o metodă de dezlănțuire, de descătușare a spiritului, pe care mistica a presimțit-o din vreme și a realizat-o“. Să judece oricine dacă ceea ce spune Nae Ionescu „provine“ de la Underhill și, mai ales, dacă era nevoie de cartea ei pentru a gândi acele lucruri. Prelegerea a XVI-a, Mistic și
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
era nevoie de cartea ei pentru a gândi acele lucruri. Prelegerea a XVI-a, Mistic și magic, își are corespondentul în secțiunea introductivă a capitolului „The characteristics of mysticism“ din cartea lui Underhill, care începe prin a face distincție între mistică și magie, și în ultimul capitol al primei părți a acesteia, intitulat chiar „Mysticism and magic“. Marta Petreu susține că începutul prelegerii lui Nae Ionescu e împrumutat din primele pagini ale capitolului „Caracteristicile misticii“. Dar avem de-a face acolo
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
părea justă la o primă privire, mai ales că Nae Ionescu își recunoaște debitul atunci când afirmă: „Dacă ar fi să întrebuințez o formulă care nu este a mea, pentru a deosebi magic și mistic, aș spune că magia ia și mistica dă.“ (Formula e folosită de Underhill, care nu e totuși creatoarea ei.) La o analiză atentă, însă, termenii folosiți de Nae Ionescu nu corespund decât parțial celor aleși de Underhill. O corespondență, fie și parțială, era inevitabilă dat fiind că
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
La o analiză atentă, însă, termenii folosiți de Nae Ionescu nu corespund decât parțial celor aleși de Underhill. O corespondență, fie și parțială, era inevitabilă dat fiind că e vorba de același subiect. Totuși modul în care cei doi înțeleg mistica și magia e sensibil diferit. Pentru autoarea engleză, în cazul misticii, voința se unește cu emoțiile într-o „dorință febrilă de a transcende lumea sensibilă“, în timp ce în cazul magiei voința se unește cu intelectul într-o „dorință febrilă de a
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
ca titlu al primei părți a operei sale. E interesant de amintit aici că, în a doua jumătate a anului 1928, Eliade meditează și scrie articolul „Faptul magic“ pentru proiectata revistă Duh și slovă. De fapt, toate aceste idei despre mistică și magie care se regăsesc în cartea lui Evelyn Underhill pluteau în aer în mediul generației tinere din jurul lui Nae Ionescu. Timp de peste doi ani acesta citise - trebuia să o facă - articolele lui Eliade din Cuvântul, dintre care o bună
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Underhill pluteau în aer în mediul generației tinere din jurul lui Nae Ionescu. Timp de peste doi ani acesta citise - trebuia să o facă - articolele lui Eliade din Cuvântul, dintre care o bună parte se ocupau atât de magie, cât și de mistică. Chiar în acea perioadă studentul său săvârșea trecerea - transformată în program ideologic - de la atitudinea magică la cea mistică. Iar Nae Ionescu purta o parte din responsabilitatea „convertirii“. Eliade nu poate fi suspectat în nici un caz de a plăti tribut unui
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
trebuia să o facă - articolele lui Eliade din Cuvântul, dintre care o bună parte se ocupau atât de magie, cât și de mistică. Chiar în acea perioadă studentul său săvârșea trecerea - transformată în program ideologic - de la atitudinea magică la cea mistică. Iar Nae Ionescu purta o parte din responsabilitatea „convertirii“. Eliade nu poate fi suspectat în nici un caz de a plăti tribut unui autor ca Evelyn Underhill. În zadar va căuta cineva „împrumuturi“ din Mysticism. Sursele sale sunt diferite, iar cele
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]