288 matches
-
sensurile raționale; sunt toți epatați de filozofiile ieftine, de filozofia vieții, de sisteme vitaliste, pragmatice, iraționaliste. Nimeni căruia să-i placă într-adevăr dialectica, adevărurile pure, metafizica. Vorbesc toți de experiență, de trăire, de moarte - amestecă noțiunile acestea vagi, se mistifică, fac scandaluri de presă și pretind că reprezintă spiritul nou... Ce incapacitate de gândire viguroasă, de ținută intelectuală, de morală"... Prima semnalare o găsim în presă la 30 august 1933. Ni se anunță apariția romanului Victorii de Mircea Eliade "la
Maitreyi și criticii săi interbelici by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8289_a_9614]
-
legislative, administrative, economice, politice. E o investigație ce pornește dinăuntru, dintr-o stare de spirit a unui individ "oarecare" și tocmai prin aceasta exponențial, spre a opera necruțător în sfera vieții publice, de atîtea ori lunecoasă, amăgitoare, predispusă a-și mistifica propriile principii. Astfel "mama legilor" actuale, Constituția adoptată în 1991, este luată nu o dată peste picior, prin elementara confruntare, de o candoare insidioasă, a prevederilor ei cu fenomenologia socială arhicunoscută. "România este stat național și rațional,/ suveran și independent,/ unitar
Absurdul ca instrument by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15535_a_16860]
-
1989 (Atmosferă încărcată: emoție și tensiune - J, 136). Ulterior, el a aflat destule lucruri care i-au dat senzația că așa-zisa revoluție a reprezentat o impostură, ceea ce i-a atenuat graba de a reveni în România ("lucrurile au fost mistificate". Intenția de a pleca în țară s-a diminuat - J, 137, vezi și 139). Și mai mult l-a descurajat descoperirea că plecarea cu ajutoare plănuită în martie 1990 acoperea în fapt o afacere personală și o imensă escrocherie, scriitorul
Exilul, după exil by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/7527_a_8852]
-
calomnie și a altor forme de prejudicii reparabile în justiție?” Pendularea între fictiv și adevărat o probează și cu secvențe contradictorii decupate din jurnal: „Cel care-mi citește jurnalul nu intră în viața mea, și nu (doar) pentru că orice text mistifică viața. Dar pentru că sensul jurnalului meu nu e de a-mi dezbrăca inima-n fundul gol, ca la doctor. Adevărata mea viață nu e accesibilă cuvintelor. Cochilia nu este și nu reprezintă viața melcului”, dar „Sunt jurnalul meu. Nu mă
Minte-mă! – sau despre lectura confidențială by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/5318_a_6643]
-
lui pariziană către Camil Baltazar. Iar eseurile altor postlovinescieni - Radu Stanca și I. Negoițescu - Sebastian n-a mai apucat să le cunoască decît parțial. Spre deosebire de acest tip de receptare, aceea propriu-zis postumă, începînd cu jumătatea deceniului al șaselea, i-a mistificat și desfigurat treptat profilul, transformîndu-se pînă la urmă într-un fel de plată cofetărie exegetică. Cu atît mai mult cu cît această receptare postumă a răsturnat din pornire centrul de greutate al creației sebastianice, trecînd, fie cu precauție, fie cu
"Grodek". A treia variantă by Ion Vartic () [Corola-journal/Journalistic/5841_a_7166]
-
Iulia Alexa Atunci când debutezi, ca tânăr intelectual, într-un săptămânal de cultură, acțiunile tale cresc brusc. Pur și simplu, devii vizibil. Acest parametru, al vizibilității, este, însă foarte specios. Te confiscă. Te schimbă, te mistifică. În primul rând, adrenalina respectului de sine generează o ciudată întunecare a conștiinței. Îți dă sentimentul îmbătător al competenței, al propriei abilități proiectate, magnanim, asupra a toate. Îți sugerează perfid că, de acum înainte, poți vorbi despre orice. Iar acest
Analiștii culturali by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/11107_a_12432]
-
președintele statului. Nici misiunea FMI nu a scăpat de acuzațiile jurnalistului, fiind considerată că a acceptat tacit datele mistificate livrate de către autoritățile naționale. În conchiderea postării, Radu Soviani lansează o nouă teorie: "dacă un indicator masiv precum PIB-ul este mistificat, mă pot îndoi și de calitatea altor indicatori, precum inflația sau somajul?".
Soviani semnalase greșelile de calcul ale INS despre PIB pe 14 martie 2012 by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/51593_a_52918]
-
literaturii române de la origini până în prezent a lui G. Călinescu. Și din acest tablou, nu numai din plenarele lui Nicolae Ceaușescu, își vor trage ulterior protocroniștii lița lor tricoloră. Iată un singur exemplu: "Dintre puținele, bietele noastre bâiguiri poeticești, cărora, mistificându-ne pios, le dăm statut de creație artistică, Ťmeditația la stemăť e cea mai bine ilustrată. Ca specie, a fost încercată de o mulțime de condeieri de diverse calibre, dar de-abia în secolul al XVIII-lea apar primele firave
Iluzii pierdute (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8283_a_9608]
-
principiul totalei gratuități a naturii, a admira cu mine franc năvălirea fluturilor, ori a reproba estetismul și a se îngrijora de recolta livezilor. Ce vrea să zică această neutralitate? Refuz de a merge cu mine, intenție totdeodată de a mă mistifica, rămânând totuși pe poziția lui." Însă Butoiescu nici nu bănuia de data aceasta cazul de conștiință al lui Ioanide, ci, om lipsit de imaginație, rămăsese uimit cu discreție și cuviință de sensul inedit pe care îl luase fenomenul, după el
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
discuția la care îl provocam. Puneam, de pildă, profesorilor întrebări chinuitoare: ce părere are (asta profesorului de franceză) despre Le bergsonisme de Albert Thibaudet; iar celui de istorie: ce misiune a avut Machiavel la Forli, la contesa Caterina Sforza. Natural, mistificam, pentru că noi înșine nu citeam excesiv, și întrebările de mai sus le preparam viclean, cu ajutorul cărților găsite pe acasă sau la rude studenți. (Ioanide: "M-aș fi mirat să fie altfel!") Penibilă mi se părea nu neștiința profesorilor, foarte scuzabilă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
copilăria și tinereța sa, nu altele în fond decât acelea debitate Ioanei, însă cu rezerve potrivite locului. O astfel de familiaritate îl făcea fermecător. Prin urmare, declarația sentimentală a lui Pomponescu față de Indolenta aparține repertoriului său oratoric. Ministeriabilul însă nu mistifica. Era sincer și într-adevăr emoționat. XX În luna februarie i se întîmplă lui Ioanide un lucru îngrozitor. Era zi de ger care scârțâie, după o săptămână de zăpadă abundentă, și săniile începuseră să circule. La poarta arhitectului se opri
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
și voi, pe Dumnezeul meu! M-a rugat să vă spun să nu vă supărați, a făcut tot ce i-a stat în putință. Nu depinde de el. . Petrișor, care-și cunoștea pe degete tatăl, nu era om să fie mistificat. Bănuia manoperele uliseene ale lui Hagienuș. . - Uite ce e, tată, propunea el autoritar, să rogi pe madam Pomponescu să-mi dea o recomandare de audiență la Ministerul de Război. Urmăresc eu hârtia. Astfel simplificată, chestiunea se complica pentru Hagienuș. Începu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
prost, de aceea, cu părere derău, va trebui să mă căsătoresc din nou. Soția mea din urmă a fost sfătuită de medic să ducă viață liniștită. Copiii o oboseau. În interesul sănătății ei, am făcut un sacrificiu. . Oricât ar fi mistificat Gonzalv pe cunoscuți, aceștia aflaseră ceva, iar Smărăndache înflori totul. După versiunea acestuia, Gonzalv își ascunsese nevasta, în scopul de a se căsători cu alte două deodată, cu Erminia și cu nepoata lui Conțescu. După manevra despărțirii corporale, Gonzalv își
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
să se mlădieze, să negocieze, ar fi fost în stare să vândă zarzavat în piață, constituindu-și o ceată de subalterni în această branșă, din Hangerlii. Gaittany își ascundea aroganța internă în cele mai mari umilități și izbutea totdeauna să mistifice pe toți. Asta ar fi voit în fond să facă și Pomponescu, dar nu putea. O mâhnire profundă îl cuprindea la ideea de a se umili și orice diminuare a respectului din partea altora îi provoca suferință. Așa de victorios în
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
să obții divorțul, altfel e greu să propunem unei femei căsătoria cu un om încă însurat. Îndoiala atârnă și ea în cumpănă. Deci Gonzalv porni acțiunea de divorț, cu hotărârea fermă de a face toate întîrzierile posibile, ca să nu rămână mistificat de Conțescu. Acesta, din partea lui, uzând și el de o încetineală iritantă, părea totuși de bună-credință, și Gonzalv îl însoți în persoană la minister, la secretarul general, când geograful solicită înființarea cât mai grabnică a unei conferințe pe lângă catedra sa
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
E tot întreprinderea lui. . - Nu mai poate să speculeze singur, toată plăcerea într-as-ta stă. . - Cum vegetează el, întins pe canapea, n-ar mai putea săse ocupe direct de afaceri. . - Se pare totuși că se ocupă! zise Smărăndache. O mistifică pe Sultana. . - Cum așa? . - Demirgian e complicele lui și operează o serie de afaceri secrete, cu sediul la alt armean. A pus mâna, de pildă, pe un sac de piper și o cutie de vanilie, și când cineva e amator
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
vijelios, neastâmpărat, sensibil la adulări banale, accesibil micilor vanități, dăruindu-se clipei cu înfrigurare, iradiind de plăceri trecătoare, dar mai adesea crispîndu-se de durerea jignirilor îndurate. Un demon lăuntric ațâță necontenit facultățile personajului, îi zgîndără îndeosebi vanitatea și arhitectul se mistifică deliberat - dar numai până la un punct - adoptând poze, comițând năstrușnicii, nedisprețuind atitudinile superior cabotine, complăcîn-du-se în postura de geniu bizar, neînțeles. La o examinare riguroasă, fondul originar stabil al caracterului ioanidian ni se revelă în candoarea omului rămas un copil
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
impactul unui stat asupra acțiunilor statelor în sistemul internațional prin identitatea conferită de aspecte interne de ordin economic, cultural, politic are potențialul de a descoperi particularitățile statului rus și de a integra moștenirea istorică în dezbaterea cu privire la identitate, fără a mistifica Rusia post-sovietică111. Faptul că sistemul internațional nu mai este bipolar necesită și o adaptare a concepțiilor despre noua dispunere pe scena internațională, care să țină cont de realitățile generate de globalizare, de prezența și a altor actori în sistemul internațional
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
Puterea și adevărul ; ori rolurile de pe scena Municipalului - Omul care aduce ploaie, Sfînta Ioana...Am făcut această corecție nu doar În calitate de prieten mai tînăr al dispărutului ( Între noi erau circa 26 de ani!), ci și din dorința de-a nu mistifica istoria teatrului românesc. Altfel, repet, amintirile popularului Mitică conțin multe secvențe interesante, bine scrise : spre exemplu, povestea spectacolului lui Pintilie Proștii sub clar de lună, ori a Clipelor de viață montat de Ciulei. Amintirile cu sufleuri ( „iată o meserie care
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
nu ea e aceea care se simte, față de tine, încurcată, stângace și vinovată, ci bărbatul cu care te-a schimbat. Plăcere divină: a exulta de orgoliu și a purta în același timp masca celei mai desăvârșite modestii, așa ca să poți mistifica pe ceilalți până acolo încît să se poarte cu tine condescendent și protector. Cine nu e politicos cu slugile și cu animalele, n-are instinctul politeții, ci dresajul, și n-are sufletul suspus. Pentru un om cu adevărat inteligent, a
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
exercițiile astea de memorie, poți cădea din nou în prăpastie. Ipocrizia ajunge uneori a doua natură, și atunci ea devine sinceritate. În cazul acesta sinceritatea devine ipocrizie - când ipocritul, în vederea calculelor sale, își permite accese de sinceritate. Dacă vrei să mistifici și să reduci la neputință și ridicol pe însuși Geniul Răului care domnește în lume, întrebuințează această simplă stratagemă: așteaptă-te oricând și în orice privință numai la rău și anume la cel mai mare rău. Atunci, orice nenorocire ți
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
spe), care, ca și maestrul de scrimă, are un rol important în păstrarea echilibrului organic și, probabil ca și el, nu are numai un singur client. Atunci? Atunci rămâne să fac o tranzacție cu natura sau, mai exact, s-o mistific. Voința de a nu muri, geniul speciei sau elementul imperceptibil a creat în individ iluzii și miraje. E amorul: arbust în primăvară, când frunzele și florile, pe care cântă păsări și se opresc fluturi, acoperă trunchiul inestetic, care hrănește coroana
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
de a nu muri, geniul speciei sau elementul imperceptibil a creat în individ iluzii și miraje. E amorul: arbust în primăvară, când frunzele și florile, pe care cântă păsări și se opresc fluturi, acoperă trunchiul inestetic, care hrănește coroana. Voi mistifica la rândul meu geniul speciei, elementul primordial, voința de a nu muri, voi păstra numai coroana arbustului. Voi iubi în Adela forma ei ideală și sufletul, parfumul vieții ei, îi voi da totul fără să-i cer nimic. Hm! Amor
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
frumoase... Și... (Am așteptat urmarea lui " Și"... în zadar.) - Vremea stă la pândă și nu pierde niciodată. Zilele bune seisprăvesc și melancolia e cu atât mai amară cu cât zilele vor fi fost mai frumoase. Vremea nu obișnuiește să fie mistificată. Adela grefă pe generalitățile mele problema specială cu care începuse vorba: - Dar în viață lucrurile nu se isprăvesc întotdeauna ca în Război și pace. Uneori se isprăvesc ca în romanele care-i plac mamei, unde cei care se iubesc fug
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
al raportului erotic se destramă, relația însăși își pierde semnificația. Permanentizarea ei cere, dimpotrivă, irealizarea obiectului erotic ("Adela este o iluzie paradisiacă"), realitatea îndrăgostită excluzînd-o pe cea naturală ("rămîne sa fac o tranzacție cu natura sau, mai exact, s-o mistific"). "Împuținarea" este tocmai posedarea limitată a corpului în realitatea lui imediată, iar "trivializarea" semnifică generalizarea actului, comunizarea și comercializarea lui (în cazul relației cu Niculina P. nu este singurul "client"). Dintre toate, premisa irealizării se dovedește fundamentală. Printr-un sistematic
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]