456 matches
-
iii) ca secția de tranșare să fie situată pe teritoriul statului membru și (iv) ca, în caz de rezultat pozitiv, toate părțile să fie declarate improprii consumului uman. (3) În mod sistematic, se prelevă eșantioane de pe carcasele de cai, porci mistreți și alte specii animale de crescătorie sau sălbatice sensibile la infestarea cu Trichinella în abatoarele sau unitățile de tratare a vânatului cu ocazia examinării post-mortem. Această prelevare de eșantioane nu trebuie să se efectueze atunci când autoritatea competentă s-a asigurat
32005R2075-ro () [Corola-website/Law/294455_a_295784]
-
de carcase întregi, se prelevă mai multe eșantioane de mărimea unei alune pe fiecare animal: (a) pe porcii domestici, se prelevă aceste eșantioane pe fiecare pilier diafragmatic, în zona de tranziție între partea musculară și partea tendinoasă; (b) pe porcii mistreți, se prelevă eșantioane pe fiecare pilier diafragmatic, în zona de tranziție între partea musculară și partea tendinoasă, precum și din maxilar, mușchii membrului anterior, mușchii intercostali și mușchii limbii, astfel încât să se dispună de șase eșantioane în total pentru fiecare animal
32005R2075-ro () [Corola-website/Law/294455_a_295784]
-
de 56 fragmente. (c) În cazul în care este prezent numai un pilier diafragmatic, se tranșează 56 de fragmente din diferite locuri, pe cât posibil din zona intermediară între mușchi și tendon. (d) Eșantioanele prelevate din ceilalți patru mușchi ai porcilor mistreți sunt tranșate fiecare în șapte fragmente de mărimea unui bob de ovăz, ceea ce dă 28 de fragmente suplimentare în total. (e) Controlorul de Trichinella presează apoi cele 56 (sau 84) fragmente între plachetele de sticlă ale compresorului, astfel încât caracterele normale
32005R2075-ro () [Corola-website/Law/294455_a_295784]
-
cuprinde timpul necesar pentru prelevarea eșantioanelor și pentru confecționarea bucăților preparate. (l) În general, un controlor nu trebuie să examineze la trichineloscop mai mult de 840 de fragmente pe zi, ceea ce corespunde examinării a 15 porci domestici sau 10 porci mistreți. Anexa II Tratamente prin congelare A. Metodă de congelare 1 (a) Carnea intrată în starea de congelare trebuie conservată în această stare. (b) Echipamentul tehnic și alimentarea cu energie a camerei frigorifice trebuie să fie astfel concepute încât să se
32005R2075-ro () [Corola-website/Law/294455_a_295784]
-
alte informații utile; (c) rezultatele testelor care vizează detectarea prezenței de Trichinella la scroafele și vierii reproducători; rezultatele trebuie să țină seama de informațiile menționate la litera (b); d) rezultatele testelor care vizează detectarea prezenței de Trichinella în carcasele porcilor mistreți, cailor, vânatului și animalelor indicatoare; (e) rezultatele testelor serologice menționate la articolul 11 de îndată ce laboratorul comunitar de referință validează un test corespunzător; (f) celelalte cazuri în care este suspectată prezența de Trichinella, fie că sunt importate sau autohtone, precum și toate
32005R2075-ro () [Corola-website/Law/294455_a_295784]
-
sat. În preajma gospodăriilor sunt mulți tei, nuci și cireși. Livezi nu există și nici vii prea mari, însă o mare zonă viticolă se află în apropiere, la Șorogari, sat care aparține tot acestei comune. În pădure încă mai trăiesc porci mistreți, lupi, vulpi, dihori, iepuri și căprioare, cele din urmă de multe ori fiind acuzate de distrugerea culturilor din preajma pădurii. Sătenii cresc vite, porci și păsări, iar unii dintre ei se ocupă cu apicultura. În afara satului a fost amenajată în jurul anului
Comuna Aroneanu, Iași () [Corola-website/Science/301256_a_302585]
-
printre care unele protejate la nivel european prin "Directiva CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), jder ("Martes martes"), râs ("Lynx lynx"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes crucigera"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), stăncuță ("Corvus monedula"), ciocârlie ("Alauda arvensis"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pupăză ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), mierlă ("Turdus merula"), erete-vânăt ("Circus cyaneus
Pietrele lui Solomon () [Corola-website/Science/327216_a_328545]
-
sălbatică), sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: nouă mamifere cu specii de urs carpatin ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), vidră de râu ("Lutra lutra"), capră neagră ("Capreolus capreolus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), cerb ("Cervus elaphus"), mistreț ("Sus scrofa") și pisică sălbatică ("Felis silvestris"); doi amfibieni: tritonul cu creastă ("Triturus cristatus") și salamandra carpatică ("Triturus montandoni"); precum și croitorul alpin ("Rosalia alpina") și fluturele-tigru, un lepidopter din specia "Callimorpha quadripunctaria". În vecinătatea sitului se află câteva obictive de
Căldările Zăbalei () [Corola-website/Science/331133_a_332462]
-
Prut, precum și din pădurile vecine aparținând comunei Mitoc. Din cauza stricăciunilor pe care le face noaptea sau chiar în timpul zilei la stânile cu oi, lupul a devenit cel mai proverbial în snoavele și legendele populare. Rar se mai întâlnește și porcul mistreț ("Sus scrofa L."), căprioarele ("Cervus elaphus"). Acestea din urmă nu se vânează, fiind ocrotite de lege. Din categoria păsărilor întâlnim graurul ("Sturnus vulgaris"), ciocârlia ("Alauda arvensis L."). Masculii își marchează teritoriul, înălțându-se spre cer sus de tot cântând melodios
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
în echipe de câte doi ninja. 1 - Rei Semnifică: Zero Purtat de: Pain 2 - Sei Semnifică: Albastru/Verde Purtat de: Deidara 3 - Haku Semnifică: Alb Purtat de: Konan 4 - Shu Semnifică: Roșu Purtat de: Itachi Uchiha 5 - Kai Semnifică: Porc mistreț Purtat de: Zetsu 6 - Kuu Semnifică: Cer Purtat de: Orochimaru 7 - Nan Semnifică: Sud Purtat de: Kisame Hoshigaki 8 - Kita Semnifică: Nord Purtat de: Kakuzu 9 - San Semnifică: Trei Purtat de: Hidan 10 - Gyoku Semnifică: Regele Negru în Shogi Purtat
Akatsuki () [Corola-website/Science/313905_a_315234]
-
cum ar fi păpucul doamnei, stânjenelul, căpșunica, șerparița ș.a. Există două rezervații botanice cunoscute - "Fânațele Clujului" și "Rezervația Valea Morii". În pădurile din jurul orașului (cum ar fi Pădurea Făget sau Pădurea Hoia) trăiește o faună diversificată cu specii precum porcul mistreț, bursucul, vulpea, iepurii, veverițele. În rezervația "Fânațele Clujului" trăiesc exemplare de viperă de fânață, o specie destul de rară. O floră foarte bogată se găsește și în interiorul orașului la Grădina Botanică, loc în care și-au găsit adăpostul și unele specii
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
a IUCN, sau enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). Mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Canis lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), căprioară ("Capreolus capreolus"), râs ("Lynx lynx"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), vidră de râu ("Lutra lutra"), liliacul comun ("Myotis myotis"); Reptile și amfibieni: șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), viperă ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus
Parcul Natural Putna - Vrancea () [Corola-website/Science/319263_a_320592]
-
fazele târzii ale culturii, Starčevo-Criș III și IV, procentajul de bovine crește peste 35%, devenind predominant mai târziu în cadrul culturii Vinča de exemplu. În cadrul speciilor sălbatice identificate s-a observat preponderența cerbului, acesta fiind vânatul preferat urmat apoi de porcul mistreț. Există și alte specii sălbatice, însă procentajul acestora este atât de mic încât se consideră că apar datorită unei „vânători accidentale”. În ceea ce privește practicarea agriculturii, există dovezi privind cultivarea cerealelor, fiind identificate până în prezent: grâul, orzul și meiul. Terenurile folosite în
Cultura Starčevo-Criș () [Corola-website/Science/302737_a_304066]
-
unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992 sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), urs brun ("Ursus arctos"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), râs ("Lynx lynx"), vidra ("Lutra lutra"), veverița ("Sciurus carolinensis"), jder ("Martes martes") sau dihor ("Mustela putorius"). Păsări: cocosul de munte ("Tetrao urogallus"), acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), uliu porumbar ("Accipiter gentilis"), corb ("Corvus corax
Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii () [Corola-website/Science/324785_a_326114]
-
paltin de munte, carpen, ulm de munte, tei, molid, brad; -arbuști: alun, mur, corn; -plante erbacee: feriga, mușchi, licheni, mierea-ursului, păiuș; -animale nevertebrate: insecte (cărăbuș de pădure, croitorul fagului); -animale vertebrate: ciocănitoare, gaița, huhurez, cerb, urs brun, jder, râs, veverița, mistreț, pisica sălbatică. Pădurile de molid, (numite și "molidișuri"), ocupă regiunile înalte ale Munților Carpați, de la limita superioară a fagului până în zona subalpina. Ele sunt instalate la altitudini de 1200-1800 m. În nordul Carpaților, limită inferioară a pădurilor de molid atinge
Pădure () [Corola-website/Science/304085_a_305414]
-
cum ar fi: plantațiile de viță de vie și grădinile de zarzavat. Fauna din această zonă este adaptată condițiilor de vegetație existentă. Abundă mamiferele rozătoare: popândăul, hârciogul, iepurele, ariciul, cârtița. Mai apar și alte animale sălbatice cum ar fi: porcul mistreț, vulpea și, în ultimii ani, căprioara. Din grupa păsărilor se află stăncuța, cucuveaua, prepelița, ciocănitoarea pestriță, rândunica, vrabia, cioara, ciocârlia, etc. Reptilele sunt reprezentate de: șopârla cenușie, gușterul și șarpele de casă. În apele Dunării, Oltului și a celorlalte pâraie
Turnu Măgurele () [Corola-website/Science/296984_a_298313]
-
ierburi ("Agrostis vulgaris", "Nardus strictă"", "Festuca rupra", "Deschampsia cespitosa"), licheni și ciuperci. Fauna este bine reprezentată de mai multe specii de: • mamifere, dintre care: urs brun ("Ursus arctos"), râs ("Lynx lynx"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"); • păsări cu specii de acvila de munte ("Aquila chrysaetos") , bufnita ("Bubo bubo"), vrabie de pădure ("Prunella modularis")), barza neagră ("Ciconia nigra"), barza albă ("Ciconia ciconia"); • reptile sau batracieni.
Parcul Național Bieszczadzki () [Corola-website/Science/327968_a_329297]
-
altitudinea de 1200 m. Partea superioară a culmilor muntoase este domeniul pajiștilor montane, secundare, care au favorizat de-a lungul timpului dezvoltarea păstoritului, ocupație de la care derivă însăși denumirea acestor munți. Animalele sălbatice frecvente sunt cerbul, căpriorul, țapul, ciuta, porcul mistreț, ursul, pisica sălbatică, lupul, vulpea, bursucul, iar dintre animalele mai mărunte veverița, vidra, nevăstuica, dihorul, heldia; dintre răpitoarele cu pene mai numeroase sunt bufnița, gaița, uliul, cioara, iar dintre celelalte păsări găinușa , gotca, gotcanul. Mai rar, se puteau întâlni în
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
în lunga evoluție a lor se observă o complicareșsi specializare a dentiției, o mărire a taliei și o lungire a picioarelor. O astfel de evoluție se observă, de pildă, la proboscidieni, care au început cu forme de mărimea unui porc mistreț în Paleogen, pentru a ajunge apoi în Miocen la forme ce aveau peste 4 m înălțime, așa cum se vede la scheletul de Dinotherium gigantissimum găsit lângă Vaslui, expus la muzeul Antipa din București. Dintre speciile înrudite rinocerilor, este de reținut
Neozoic () [Corola-website/Science/310942_a_312271]
-
de sfinți se regăsește și în denumirile localităților: Saint-Malo, Saint-Brieuc etc. Din punct de vedere gastronomic, alimentația bretonă este bogată în fructe de mare, lactate sau derivate din lapte (brânză, unt), iar carnea favorită este carnea de porc (tradițional porc mistreț). Preparate culinare tradiționale sunt "les crêpes" și "les galettes" - clătite, pregătite fie din făină albă fie din făină neagră (ori făină din hrișcă). Aceste clătite se mănâncă fie cu un amestec din șuncă, ou și vegetale, fie cu un cârnaț
Bretania () [Corola-website/Science/300169_a_301498]
-
pești) protejate la nivel european prin aceeași "Directivă a Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: Mamifere cu exemplare de: urs ("Ursus arctos" - specie protejată aflată pe lista roșie a IUCN), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), jder ("Martes martes"), râs ("Lynx lynx"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes crucigera"), iepure-de-câmp ("Lepus europaeus"), veveriță ("Sciurus carolinensis"); Păsări: cocoș de munte ("Tetrao urogallus"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), corb ("Corvus corax"), ieruncă ("Tetrastes bonasia"), vânturelul roșu ("Falco tinnunculus"), codroș de
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), lup cenușiu ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder de copac ("Martes martes"), vidră de râu ("Lutra lutra"), pârșul de alun ("Muscardinus avellanarius"), șoarecele pitic ("Micromys minutus"), chițcanul de pădure ("Sorex araneus"), liliacul urecheat ("Plecotus
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
vânturelul roșu ("Falco tinnunculus"), uliul porumbar ("Accipiter gentilis") și uneori și acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"). Mamifere care trăiesc în pădurile care înconjoară Piatra Șoimilor sunt: veverița roșcată ("Sciurus vulgaris"), pârșul mare ("Glis glis"), ariciul ("Erinaceus roumanicus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), mistrețul ("Sus scrofa"), liliacul comun ("Myotis myotis"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"), viezurele ("Meles meles"), nevăstuica ("Mustela nivalis"), vulpea ("Vulpes vulpes"), ursul brun ("Ursus arctos"), râsul ("Lynx lynx") sau lupul ("Canis lupus"). Traseul spre Piatra Șoimilor este marcat cu triunghi roșu durează
Piatra Șoimilor () [Corola-website/Science/325463_a_326792]
-
alcătuite din gramine microterme că Festuca sapina, Agrostis rupestris, funcus trifidus. Adeseori aceste pajiști sunt degradate în urmă pășunatului excesiv . Fauna este răspândită în funcție de vegetație, astfel în etajul alpin este prezentată acvila , gaița de munte, forfecuța, dintre păsări, cerbul, porcul mistreț dintre mamifere. În etajul făgetelor putem aminti căprioara, veverița , mistrețul, lupul, vulpea dintre mamifere, mierla, cinteza, gaița, cucu, dintre păsări. Peștii întâlniți pe raza satului Musca sunt: păstrăv, clean, scobar, lipan. Se prezintă diferențiat în funcție de substratul litologic, vegetație, înălțime, orientarea
Mușca, Alba () [Corola-website/Science/300255_a_301584]
-
și iernile mai blânde se întâmplă să mai rămână câte un exemplar din păsările migratoare pe aceste meleaguri. Alături de păsările care sunt stăpânul de drept al rezervației au fost văzute o serie de animale sălbatice precum: vulpea, iepurele, căprioara, porcul mistreț. Vegetația luxuriantă existentă în perimetrul rezervației propriu- zise constituie un excelent camuflaj pentru cuibărit și clocit. Ochiurile deschise de apă în mijlocul bălților sunt înconjurate de fâșii de stufăriș. Salciile și florile sălbatice în special trandafirii sălbatici completează peisajul de vis
Mlaștinile Satchinez () [Corola-website/Science/304602_a_305931]