310 matches
-
într-o îmbrățișare de o emoție inexprimabilă... și, în tăcere ne-am despărțit, pornind fiecare către... zarea lui... Era pe la Toacă... Soarele de octombrie cobora încet la chindie. Clopotele de la Mitropolie, aproape în acelaș timp, și cele de la Talpalari, Banu, Mitoc, Spiridonie, Golia, Bărboi, Barnovschi... doar cele din apropiere, începură să bată de vecernie. A doua zi era duminică și Sf. Dumitru. Întinsul clocotea de un cor... de un cântec sfânt născut din buza de aramă a sutelor de clopote. Dangătul
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
către Moldova în județul Botoșani instalându-ne în satul Dungeni. Deoarece se făceau tot mai auzite zvonurile că vor veni americanii și vor elibera Basarabia, familia mea cu fratele mamei Derevenciuc Constantin și bunicul Bobutac, ne-am mutat cu toții la Mitoc pe malul Prutului pentru a fi mai aproape de “casă” (18 km), atunci când vor veni americanii. Tot așteptându-i pe aceștia, tata a fost reclamat că face propagandă în acest sens și fără a fi judecat a făcut 6 luni de
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Constantin Rusanovski () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1709]
-
km), atunci când vor veni americanii. Tot așteptându-i pe aceștia, tata a fost reclamat că face propagandă în acest sens și fără a fi judecat a făcut 6 luni de pușcărie. Reclamantul a fost, de fapt, directorul școlii din satul Mitoc care nu este altul decât tatăl fostului ministru de apărare din anii 90 Victor Babiuc, cu care în acea vreme ne jucam în curtea școlii împreună cu fratele său mai mare. Dacă americanii nu mai veneau au început întovărășirile, uvertura colectivizării
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Constantin Rusanovski () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1709]
-
nu este altul decât tatăl fostului ministru de apărare din anii 90 Victor Babiuc, cu care în acea vreme ne jucam în curtea școlii împreună cu fratele său mai mare. Dacă americanii nu mai veneau au început întovărășirile, uvertura colectivizării. La Mitoc ca și la Gheorghe Lazăr am fost primiți cu căldură de localnici, am primit cu titlu gratuit o casă de locuit cu dependințe și grădină mare din partea familiei Caprosu Ion, nume de care ulterior, peste ani, ne-am apropiat regăsindu
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Constantin Rusanovski () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1709]
-
de cununie și de botez al fiului meu Adrian. În toamna anului 1949 am început școala primară unde am frecventat până în clasa a treia. În primăvara anului 1952, din motive lesne de înțeles colectivizarea și comunismul familia mea a părăsit Mitoc-ul îndreptându-ne spre Iași unde, într-o locuință submodestă, am trăit până în vara anului 1960. Între timp, am terminat 11 clase la Liceul Costache Negruzzi. În această perioadă părinții mei au lucrat în diferite locuri, mama la o țesătorie
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Constantin Rusanovski () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1709]
-
meu s-a stins din viață, deasemenea și soția mea, răpusă de timpuriu de o boală necruțătoare. Pentru a avea aproape pe cei care în viață m-au crescut și educat bine, am adus osemintele bunicului Bobutac Costache decedat la Mitoc în 1952 și a tatălui meu Nicolaie decedat la Iași în 1990, aici în cavoul familiei la Onești, unde odihnește de veci și soția, mama copiilor. Acum, ajuns la vârsta când scriu aceste rânduri sunt stăpânit de un puternic sentiment
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Constantin Rusanovski () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1709]
-
la articolele publicate: D.R. Ioanițescu, Ilie Tabrea, Laur Tomoioagă, dr. Euseb. Hotinceanu, I. Chirumanov, G. Ciupărcă, Șt. Moldovan, P. Jitariu, Mircea Sârbu, dr. Ioan Dumitrescu, I.I. Stoican, M. Cernescu. Deseori articolele apăreau sub nume ca acestea: Artemie Holban, gospodar din Mitocul Dragomirnei, Neculai Dănilă ori Iacob Vagola, tot de acolo; mai mulți locuitori din Câmpulung; un participant din Sirete; mai mulți oameni veniți la târgul de la Câmpulung, Nae Necăjitu, mai mulți vicoveni ori pur și simplu Godacul de la Cernăuți. Pseudonimele, deci
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
9/1943) * „La Rîmnicul Vâlcea apare vechea Candela, anul 53-54, 19421943, volum comemorativ (256 pagini) sărbătorind vârsta de 60 de ani împliniți la 1iulie 1942.” (Revista Bucovinei nr.7/1944) * Dr. Silvestru Morariu - Andrievici, fiu de preot născut în comuna Mitocul Dragomirnei la 14 noiembrie 1818, cu numele de botez Samuil. Părintele său s-a chemat Gherasim, iar mama sa Zamfira, fiica preotului Grigorovici din Mitocul Dragomirnei. A făcut studiile la Școala normală din Suceava, iar gimnaziul și teologia la Cernăuți
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Revista Bucovinei nr.7/1944) * Dr. Silvestru Morariu - Andrievici, fiu de preot născut în comuna Mitocul Dragomirnei la 14 noiembrie 1818, cu numele de botez Samuil. Părintele său s-a chemat Gherasim, iar mama sa Zamfira, fiica preotului Grigorovici din Mitocul Dragomirnei. A făcut studiile la Școala normală din Suceava, iar gimnaziul și teologia la Cernăuți. După terminarea anului al treilea s-a căsătorit cu Elena, fiica preotesei văduve Cehovschi din Ceahor. În anul 1843 a terminat studiile și la 29
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în așezări deschise, care ar putea fi incluse în categoria sanctuarelor datorită creațiilor artistice cu rol cultic. Ne referim la grotele din Franța, Spania, Italia, dar și la așezările de la Molodova sau Cosăuți, pe Nistru, în R. Moldova, poate chiar Mitoc și Piatra Neamț-Poiana Cireșului, cu bogate și variate obiecte de artă parietală, respectiv mobiliară, îndeosebi pe obiecte non-utilitare, dar care ar fi putut avea un scop cultic, religios, specific preocupărilor și necesităților spirituale ale acelor comunități umane. Am constatat, așadar
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
Ilie Borziac, am condus o echipă mixtă, formată din specialiști din Franța, Belgia, Ucraina, pentru a analiza oportunitatea reluării săpăturilor arheologice în această mare stațiune a Paleoliticului european. Până în 1997, dar și după aceea, Ilie a fost cu mine la Mitoc, pe Prut, jud. Botoșani, așa cum și eu am fost cu el la Cosăuți, pe Nistru, jud. Soroca. A participat la mai multe campanii de săpături la Mitoc, după cum și eu am fost alături de el la săpăturile sale de la Cosăuți. Noi
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
european. Până în 1997, dar și după aceea, Ilie a fost cu mine la Mitoc, pe Prut, jud. Botoșani, așa cum și eu am fost cu el la Cosăuți, pe Nistru, jud. Soroca. A participat la mai multe campanii de săpături la Mitoc, după cum și eu am fost alături de el la săpăturile sale de la Cosăuți. Noi doi, împreună cu Paul Haesaerts (Institutul Regal de Științele Naturii de la Bruxelles) și colaboratorii săi, cu Marcel Otte (Universitatea din Liège) și colaboratorii săi, am readus în conștiința
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
stațiunile epipaleolitice și mezolitice dintre Nistru și Tisa, încheindu-ne, astfel, obligațiile pe care ni le-am asumat, de a aduce la lumină viața comunităților umane paleolitice din acest areal geografic. Aveam și alte proiecte comune: după publicarea Monografiei asupra Mitocului<footnote M. Otte, V. Chirica, P. Haesaerts, L’Aurignacien et le Gravettien de Mitoc-Malu Galben, ERAUL 72, Liège, 2007, 233 p., ISBN : 978-2930495-03-3 footnote>, ar fi trebuit să urmeze Monografia Cosăuți, iar după volumul consacrat stațiunii Climăuți II<footnote I.
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
V. Chirica, A. David, L’Aurignacien moyen et tardif de l’espace carpatique-dniestreen. Le Gisement Climauti II, BAI, XIX, Ed.PIM, Iași, 2007, 225 p., ISBN: 978-973-716-839-9. footnote>, ar fi trebuit să valorificăm împreună cercetările de la Mitoc-Pârâu lui Istrati și Mitoc Valea Izvorului, de la Brânzeni, din alte stațiuni paleolitice, ca și alte lucrări consacrate vieții materiale, sociale și spirituale a comunităților umane paleolitice, urmând primei lucrări de acest gen din literatura paleoliticului românesc<footnote I. Borziac, V. Chirica, M. Văleanu, Culture
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
timp cât atingea pământul natal.” La Iași basarabenii și bucovinenii formau un procent însemnat din populația orașului. Sărbătorile de peste an aduceau grupuri numeroase la biserica Frumoasa - paroh Pr. Leonida Sava (jud. Lăpușna), biserica Albă - paroh Pr. Grigore Năvroteanu (jud. Orhei), Mitocul Maicilor - Pr. Mircea Stoleriu (jud. Soroca), biserica din str. Ștefan cel Mare - Pr. Loghin Țurcanu (jud. Bălți). Casa pr. Sava devenise sală de concerte. Aici, zeci de ani, vocile basarabenilor și pianul care a aparținut compozitorului Alex Cristea reuneau foști
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
alți refugiați în țară. În memoria sa Instituții de Cultură au ridicat monumente în Basarabia, la Zaim și Chișinău, au organizat adunări omagiale și reuniuni în care s-a subliniat actualitatea poetului. La Iași Ginta Latină a evocat la Biserica Mitocul Maicelor personalitatea luptătorului pentru românitatea Basarabiei iar în anul 1991 împreună cu Filiala Ginta Latină din Chișinău a fost ridicată o troiță în parcul Catedralei Mitropolitane în locul Stelei funerare așezată în anul 1923 și distrusă de autoritățile de ocupație. Refăcută și
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
au păstrat și s-au dezvoltat în localitățile Dărmănești, Șerbăuți, Bălcăuți, Negotina. Rușii lipovineni s-au refugiat din Rusia în sec. XVII-XVIII în urma reformelor religioase introduse de Patriarhul Nifon al Moscovei. Ei își păstrează credința de rit vechi în satele Mitocul Drogomirnei unde au venit în anul 1774 și în Satul Climănți (din 1777). În întreaga Bucovina sunt 8 obștii de ruși lipoveni. Germanii au populat peste 22 sate și toate orașele din Bucovina. La începutul celui de al doilea război
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
la troița noastră din fața Sălii Sporturilor din Iași unde au păstrat un moment de reculegere și au depus o coroană de flori la statuia lui Al. I. Cuza din Piața Unirii. - 24.II a) Parastas pentru eroii neamului, la biserica Mitocul Maicilor din Iași. b) La Anticariatul din strada Lăpușneanu a avut loc lansarea volumului „Educația noastră cea de toate zilele” autori: Dorina Mărgineanțu, Ion Drăgan, Pavel Petroman (Timișoara). - 1.III Spectacol la Căminul de bătrâni din Str. Codrescu, PANGRAN și
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
grup de elevi basarabeni care studiază la Iași. Acțiunile au fost coordonate de Prof. Oțel Ecaterina. Despre semnificația zilei Mărțișorului a vorbit doamna Cecilia Oiescu. - 5.III Aceleași spectacole la Tehnoton. - 27.III Parastas în memoria luptătorilor unioniști la Biserica Mitocul Maicilor. - 28.IV Filiala din Sângeorz - Bistrița Năsăud având ca președinte pe D-l profesor V. Mute și sub coordonarea D-nei profesor Maria Diaconu s-a organizat un transport cu ajutoare în cărți și îmbrăcăminte destinate elevilor școlilor din Hăncești
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
din germ. Hildt sau Helt “nevăstuică”. LAPOȘ, munte și schit din bazinul mijlociu al râului Trotuș, localitatea fiind azi o suburbie a orașului Dărmănești. Multă vreme a existat aici un schit, ceea ce explică prezența în documente a toponimelor Schitul și Mitocul, urmate de determinantul Lapoș. De câteva ori, apare cu numele Purcărețul. Întâia oară, în 1737, este consemnat într-un act de danie o poiană « sub muntele Lapoș », iar la 22 ianuarie 1754 este înregistrat « Schitul Lapoș « , menționat și în anii
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
rîul Prut șerpuiește un drum vechi de cînd lumea și la fel de bine întreținut ca și acum două mii de ani. Dinspre satul Miorcani un punctuleț, nu mai mare decît o părere, dădea impresia că se mișcă pe acel drum înspre satul Mitoc. Drumul era cu desăvîrșire pustiu și nori grei, burduhănoși, defilau amenințători dinspre vest spre est, urmînd parcă fidel bătrînul martor a fel de fel de întîmplări care au avut neșansa să nu fie menționate în istoria acelor locuri. Cînd în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și tot aici era și piața cea mai abundentă în noutăți de tot felul, venite din lumea întreagă. Cu Gibraltarul închis, vikingii au căutat drumuri terestre spre capitala lumii. S-a remarcat drumul care trecea prin Lvov, Lipscani, Rădăuți-Prut, Miorcani, Mitoc, Iași, Brăila, Galați și apoi pe mare sau pe uscat. Celălalt era drumul mai spre est, care trecea prin Kiev, oraș întemeiat de vikingi. Cum spuneam, drumul acesta străvechi dinspre Miorcani spre Mitoc, avea un punctuleț în mișcare de melc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
care trecea prin Lvov, Lipscani, Rădăuți-Prut, Miorcani, Mitoc, Iași, Brăila, Galați și apoi pe mare sau pe uscat. Celălalt era drumul mai spre est, care trecea prin Kiev, oraș întemeiat de vikingi. Cum spuneam, drumul acesta străvechi dinspre Miorcani spre Mitoc, avea un punctuleț în mișcare de melc. Era o vreme întunecoasă, cu nori negri care se fugăreau bezmetici și amenințători. Punctulețul acesta era Costică Cotiugă, nume care a fost acceptat de toți cei care au avut de a face cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
didactice tinere, ceilalți din sat aveau hora sau bălul lor. Peste vară, la vremea noastră, asemenea manifestări culturale cu baluri studențești renumite se făceau la: Fratauti, Vicov, Putna, Horodnic, Granicesti, Arbore, Botosana, iar mai spre sud cele de la Costana, Scheia, Mitocul Dragomirnei, dar cele mai deosebite erau cele de la Pârtești, unde cântă renumită orchestră lui Luncuța. La aceste maifestari se discută mult despre centrele universitare, despre renumitele licee și viața lor culturală. Orice asemene bal începea cu hora Bucovinei, iar tineretul
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93340]
-
le-au fost închinate documentate monografii. A manifestat pasiune și dragoste duhovnicească în reconsiderarea valorilor arhitectonice și înfrumusețarea bisericilor ieșene, din care amintim: Sfântul Nicolae Domnesc, Trei Ierarhi, Golia, Albă, Curelari, Vovidenia, Galata, Frumoasa, Bărboi, Sf. Sava, Ioan Botezătorul, Banu, Mitocul Maicilor, Sf. Haralambie, Buna Vestire, Sf. 40 de Mucenici, Podgoria Copou, Sf. Andrei, Sf. Dimitrie Balș, Sf. Constantin și Elena și Sf. Treime. A susținut opera editorială a Bisericii Ortodoxe Române și a publicat lucrări personale: Mitropolitul Iacob Putneanul, făclier
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]