279 matches
-
generația pașoptistă și răscoaptă în ariergarda consensului societal al literaturii didactice începând cu jumătatea secundă a secolului al XIX-lea, a fost substituită cu o memorie istorică impregnată cu puternice tente antinaționale. După cum am arătat în corpul lucrării, această revoluție mnemonică antinațională, al cărei artizan principal a fost M. Roller, s-a dovedit a fi o "revoluție abortivă", eșuată în cele din urmă din cauza radicalității cu care a suprimat spiritul național care a definit istoricește conștiința istorică românească. Al treilea moment
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
acoperind două secole de existență națională românească, asupra căruia am desfășurat șantierul analitic al lucrării. Deși lucrarea își are ca țintă programatică urmărirea genezei culturale și a transformărilor structurale ale memoriei istorice românești, analiza examinează doar o dimensiune a ordinii mnemonice, dată de memoria textuală difuzată prin literatura didactică. Premisa teoretică pe care este așezată cartea de față înțelege memoria colectivă ca fiind sistemul retro-proiecțional de reprezentări sociale ale trecutului. Or, acest sistem de proiecții sociale ale trecutului nu este reductibil
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
aceasta a fost lăsată deliberat în afara cuprinderii demersului nostru analitic. În ciuda reducționismului textual ce stă la temelia cercetării de față, acesta nu este unul prea distorsionant, întrucât între toate dimensiunile enumerate mai sus există corelații puternice. Componente ale aceleiași "ordini mnemonice", piese interconectat înăuntrul aceleiași "matrici a memoriei", aceste dimensiuni diferite sunt subiectele acelorași procese transformatorii și prefaceri dinamice ca și dimensiunea textuală pe care am urmărit-o cu scrupulozitate metodică. Totuși, o abordare cu adevărat "comprehensivă" a memoriei colective în
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
8, 119-123. Rotariu, T. (2013). Sociologia ca știință. În P. Iluț (coord.). În căutare de principii: epistemologie și metodologie socială aplicată (pp. 27-61), Iași: Polirom. Rousseau, J.-J. (1957). Contractul social. București: Editura Științifică. Rusu, M.S. (2011a). The Structure of Mnemonic Revolution. International Review of Social Research, 1(1), 105-121. Rusu, M.S. (2011b). The Colonization of the Past and the Construction of Mnemonic Order. Studia UBB Sociologia, 46(2), 39-57. Rusu, M.S. (2013a). Setting the Historical Record Straight: Judging the Romanian
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
27-61), Iași: Polirom. Rousseau, J.-J. (1957). Contractul social. București: Editura Științifică. Rusu, M.S. (2011a). The Structure of Mnemonic Revolution. International Review of Social Research, 1(1), 105-121. Rusu, M.S. (2011b). The Colonization of the Past and the Construction of Mnemonic Order. Studia UBB Sociologia, 46(2), 39-57. Rusu, M.S. (2013a). Setting the Historical Record Straight: Judging the Romanian Communist Past against the Backdrop of Popular Nostalgic Resistance. Analele Științifice ale Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași. (Serie Noua) Sociologie și
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
from the end of the 18th century until the unification of the Romanian Danubian Principalities in 1859; b) in the aftermath of the making of the first, minimal formula, of the Romanian nation state, Romanian authorities launched a program of mnemonic unification, whose outcome was the unified national memory of the Romanian state, undertook under the ideological auspices of a Herderian-inspired ethnic-nationalism (1859-1918); c) with the Great Union of 1918 that made the Greater Romania, state-authorities consolidated what has evolved into
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
comunicării; interpretul nu mai este un element inactiv, depersonalizat, (un simplu decodor automat de semne) al actului de comunicare, ci, dimpotrivă, un element creator, cu identitate, care trebuie săși utilizeze din plin și pe parcursul Întregului proces de comunicare capacitățile perceptive, mnemonice și raționale pentru a reconstrui, din informația fragmentată și, cel mai adesea, incompletă, oferită de locutor, prin enunțul său, Întregul gând al acestuia. Chiar dacă teoria pertinenței are un caracter unitar și acoperă atât comunicarea orală cât și pe cea scrisă
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
generează următoarea Întrebare: Toți profesorii ar urma aceeași direcție interpretativă și ar ajunge la aceleași concluzii implicitate? Așa cum am precizat deja, În viziunea teoriei pertinenței, construirea contextului psihologic al unui individ este dependentă strict de capacitățile sale perceptive, raționale și mnemonice. Cum contextul În care se judecă ipotezele rezultate din semnificația literală a enunțului este determinant În recuperarea mesajului locutorului, rezultă că fiecare interpret va construi propria concluzie. Comunicarea reală ne oferă cazuri care confirmă această ipoteză și cazuri care o
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
is a paradox at the core of the early modern European imaginary. Between iconoclasm and iconolatry, drawing from ancient texts and the writings of the Fathers of the Church, the collective imaginary never ceased to use image and representation as mnemonic practices even at times when theories, institutions and beliefs worked against them. Keywords: imaginary, system, model, anthropology, text, image, symbol, mythe, belief, Byzantine state, Romanian Principalities, iconolatry, iconoclasm. În seria LITERE au mai apărut (selectiv): Analiza povestirii, Jean-Michel Adam, Françoise
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
morților - „martirii” taberei victorioase În recentul război civil. În miile de spații publice dedicate victimelor republicanismului anticlerical, Biserica spaniolă a organizat nenumărate ceremonii și pomeniri. Un amestec abil de pietate, autoritate civică și comemorare a victoriei consacra monopolul spiritual și mnemonic al instituției bisericești. Franco avea nevoie de catolicism chiar mai mult decât avea nevoie Biserica de el (cum altfel puteau fi menținute legăturile destul de Încordate ale Spaniei postbelice cu comunitatea internațională și cu „Vestul”?), de aceea i-a acordat toate
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
putea fi. Fiindcă Les Lieux de mémoire surprinde atât siguranța uluitoare a identității colective franceze (convingerea nezdruncinată că 800 de ani de istorie națională au lăsat Franței o moștenire comună și o singularitate care se pretează la astfel de reprezentări mnemonice), cât și o anxietate exprimată explicit În introducere de editor: simbolurile elementare ale trecutului comun erau pe cale să alunece definitiv În uitare. Aceasta e nostalgia ca Angst: teama că, Într-o bună zi - destul de curând - panourile informative de culoarea pământului
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
memoriei; analiza manualelor școlare; memorie și construirea statului-națiune. Cuprins Lista tabelelor / 7 Lista figurilor / 9 Introducere: Cartea facerii naționale: La început a fost cuvântul / 11 Capitolul 1. Memorie istorică, identitate națională, educație publică: tripticul "complexului identitar-mnemonic" / 19 1.1. Drumul mnemonic spre națiune / 19 1.2. Stat-națiune și educațiune de stat: instituționalizarea identității naționale prin sistemul de învățământ / 43 1.2.1. Literatura didactică românească: de la bucoavnă, prin abecedar, către manual / 45 1.2.2. Manualul de istorie națională: "armă de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a trecutului, ținând cont de faptul că J. Locke (1961, 317-319) [1689, Cartea II, cap. 27, §§9-10], de pildă, argumenta încă din secolul al XVII-lea că identitatea personală este funcție a memoriei, în ceea ce avea să se numească "teoria mnemonică a identității personale" (the memory theory of personal identity). Teoria lui Locke este pretabilă unei extrapolări societale. La nivelul colectiv și al memoriei istorice (i.e., al "amintirilor pre-biografice" achiziționate pe calea învățării sociale și nu a experienței directe), autoritățile au
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cele scrise în această carte nu este corporatistă, ci strict individuală. Sub rezerva acestei mențiuni exonerante, închin cartea de față generației mele profesorale, magisterilor mei intelectuali. Capitolul 1 Memorie istorică, identitate națională, educație publică: tripticul "complexului identitar-mnemonic" 1.1. Drumul mnemonic spre națiune Teza generală de la care pornim este că naționalismul, statul-națiune, identitatea națională și memoria colectivă sunt cusute între ele în aceeași unică țesătură cultural-politică. În plan mai concret, teza specifică pe care dorim să o explorăm în cuprinsul acestei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
române, ca de altfel în majoritatea proceselor de nation-building.Teza pe care o vom apăra în cartea de față subliniază rolul decisiv jucat de memoria colectivă în construirea națiunii române. Mai specific, ea poate fi exprimată succint în formula: "drumul mnemonic spre națiune". Națiunea română a fost edificată via memoria colectivă. Ce vrea să spună aceasta este că primul pas în lungul proces de construire a națiunii române a constat în dezvoltarea unei relații cu trecutul. Prin constituirea unei memorii colective
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
instrumenta regni. Pe aceeași linie de gândire, C. Ingrao (2009) consideră manualele de istorie ca fiind "arme de instrucție în masă", i.e., principalele vehicule ideologice prin care stocul sancționat oficial de cunoștințe despre trecut este transmis în procesul de socializare mnemonică a tinerelor generații. Datorită controlului statal atât asupra structurii, cât și asupra conținutului acestora, manualele încorporează de regulă un puternic status quo bias, stimulând loialitatea și supunerea față de ordinea actuală, despre care se creează imaginea unei evoluții implacabile, chiar necesară
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
loc al memoriei naționale" (lieu de mémoire), instituția școlii îndeplinește toate cele trei funcții necesare în funcționarea comunității textuale a națiunii. În primul rând, școala asigură locus-ul instituțional în care noii membrii ai comunității intră în contact oral cu tradiția mnemonică instituită de societate, facilitând prin aceasta socializarea mnemonică și echiparea lor cu o memorie sociobiografică. În al doilea rând, funcția socială primordială a școlii este de a asigura un proces educațional, în cadrul căruia moștenirea culturală a societății este prezervată și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
școlii îndeplinește toate cele trei funcții necesare în funcționarea comunității textuale a națiunii. În primul rând, școala asigură locus-ul instituțional în care noii membrii ai comunității intră în contact oral cu tradiția mnemonică instituită de societate, facilitând prin aceasta socializarea mnemonică și echiparea lor cu o memorie sociobiografică. În al doilea rând, funcția socială primordială a școlii este de a asigura un proces educațional, în cadrul căruia moștenirea culturală a societății este prezervată și transmisă mai departe pe calea unei pedagogii a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care l-am întreprins și care ne-au suscitat imaginația sociologică s-au referit la următoarele chestiuni: cum este constituită discursiv memoria colectivă? Mai la obiect, cum este structurată pe cale discursivă conștiința istorică românească? La nivel instituțional, care sunt instituțiile mnemonice responsabile de producerea, administrarea, diseminarea și reproducerea corpusului de cunoștințe care intră în componența memoriei naționale românești? Care este regimul de funcționare al memoriei și cum influențează, interferează și/sau facilitează discursurile dominante producerea și reproducerea memoriei naționale? Care sunt
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
reproducerea memoriei naționale? Care sunt mecanismele prin care sunt articulate blocurile discursive prin care este promovată o anumită înțelegere colectivă despre trecut? În durata istorică lungă, cum evoluează aceste blocuri discursive și ce prefaceri suferă? Care sunt conexiunile dintre discursul mnemonic, ideologiile hegemonice și instituțiile statale? Răspunsurile la această serie de întrebări vor fi formulate prin analiza discursivă a cărților școlare de istorie națională publicate în ultimele două secole de existență istorică românească (din 1839, anul apariției primului manual de istorie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
va fi dată exclusiv de reușita decelării discursului înscris în manualele de istorie națională, a principiilor sale generative și a mecanismelor care o reglementează și îi guvernează producția. O miză subordonată acesteia este dată de lămurirea efectelor identitare ale discursului mnemonic difuzat pe calea literaturii didactice, reușita sa atârnând deci de succesul încercării de decodare semantică și de decriptare ideologică a acestui discurs despre trecut. 2.2. Analiza documentelor sociale și critica "sociologiei de fotoliu" Nu putem încheia secțiunea de prezentare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al istoriei, relația cu trecutul este, pe de o parte, abrogată simbolic, în același timp în care este așezată pe un nou fundament. Nu este deloc deplasat ca aceste setări politice de noi starturi istorice să fie conceptualizate ca "decapitări mnemonice" (Zerubavel, 1997, p. 85), expresia supremă a ceea ce J.R. Gillis (1994, p. 8) a numit "cultul noilor începuturi". Însă nici cronologia standard, cea a cărei abolire de către regimurile revoluționare creează adevărate seisme în ordinea temporală a comunității, nu este mai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
adevărurilor religiei răsăritene. Concluzii: construcții segregate de memorii colective românești. În această perioadă a secolului al XIX-lea, până la unirea principatelor dunărene în prima formulă, minimală, a statalității românești, a fost pilonată infrastructura pe baza căreia se va edifica ordinea mnemonică a conștiinței naționale românești. Aceasta s-a înfăptuit prin instituționalizarea progresivă a unui sistem educațional public de masă sponsorizat statal și în special prin introducerea istoriei patriei ca disciplină independentă de studiu. Manualele școlare de istorie a patriei redactate în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Ele sunt relative provincial, adică relatează istoria Țării Românești, a Moldovei, respectiv a Ardealului. Deși există o fundație comună care stă la baza fiecărei dintre aceste memorii statale (originea comună, latinitatea pură, continuitatea, unitatea etnică a românimii, spiritualitatea ortodoxă), construcțiile mnemonice și proiectele identitare elaborate prin aceste manuale sunt disjuncte. Cadrul statal (al fiecărui principat în parte) este cel care modelează memorii colective relative provincial, și nu un cadru etnic-național unitar. Vom urmări procesul de fuzionare a memoriilor statale într-o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fiecărui principat în parte) este cel care modelează memorii colective relative provincial, și nu un cadru etnic-național unitar. Vom urmări procesul de fuzionare a memoriilor statale într-o memorie etnico-națională unică în capitolul următor, în care acest proces de unificare mnemonică se va desfășura în paralel cu construirea politico-instituțională a națiunii române. 3.2. Naționalism etnic herderian (1859-1918) 3.2.1. Cadrul politic Continuăm prezentarea sumară a cadrului politic, reluând narativa pe care am suspendat-o în capitolul anterior. Merită reiterat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]